Request History

• Restore to current request
• Autor/mihaela_breazu-9
• Autor/luminita_apostol-123
• Autor/cristina_ghioca-410
• Autor/bogdan_mihai-12

Session

• Config
  • userAgentf19cb7b20855843c156ffe4b76220509
  • time1337880156
  • countdown10

Request

Cake Params

• plugin(null)
• controllerrrapages
• actionautor
• slugsergiu_stet
• id457
• named(empty)
• pass
  • 0457
  • 1sergiu_stet
• isAjax(false)
• paging
  • Rrapage
    • page1
    • current17
    • count113
    • prevPage(false)
    • nextPage(true)
    • pageCount7
    • order
      • Rrapage.toppagedesc
      • Rrapage.ordinedesc
      • Rrapage.addeddesc
    • limit17
    • options(empty)
    • paramTypenamed

Post data

No post data.

Query string

• urlAutor/sergiu_stet-457

Cookie

To view Cookies, add CookieComponent to Controller

Current Route

• keys
  • 0slug
  • 1id
• options
  • pass
    • 0id
    • 1slug
  • id[0-9]+
• defaults
  • controllerrrapages
  • actionautor
  • plugin(null)
• template/Autor/:slug-:id

Sql Logs

Logs

View Variables

• author
  • Author
    • id457
    • nameSergiu Şteţ
    • added2010-12-10 17:16:00
    • picture(null)
    • picture_on(null)
  • Rrapage
    • 0
      • id22886
      • category_id2
      • nameRăcire a vremii în intreaga ţară
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="../../../files/bulgareala-zapada.jpg" /> Foto: Reuters
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="../../../files/bulgareala-zapada.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPrognozele pe termen mediu nu exclud posibilitatea apariţiei unor valori foarte scăzute de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Prognozele meteo anunţă o răcire accentuată a vremii care ar putea deveni local chiar geroasă.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Pe termen mediu &icirc;n lunile ianuarie şi februarie meteorologii se aşteaptă la temperaturi şi precipitaţii &icirc;n limite normale pentru sezonul de iarnă.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Avertizarea meteorologică privind intensificări ale v&acirc;ntului a expirat vineri &icirc;nsă Institutul Naţional de meteorologie atrage atenţia că vremea se va răci semnificativ devenind local geroasă.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Probleme ar putea &icirc;n continuare să apară &icirc;n domeniul hidroplogic, avertizarea cod portocaliu de depăşirea cotelor de apărare, adică ieşirea epei din albiile r&acirc;urilor se menţine pe sectorul rom&acirc;nesc al R&acirc;ului Tisa şi pe R&acirc;urile Iza şi Vişeu din judeţul Maramureş. &Icirc;n judeţul Satu Mare cotele de apărare ar putea fi depăşite pe R&acirc;urile Tur şi Crasna &icirc;n zona localităţilor Verveni şi Dom&acirc;neşti.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Despre situaţia din zona Dunării hidrologul de serviciu Lidia Sălăjan informează că răm&acirc;ne codul galben la Gruia, bechet, Zimnicea, Isarcea, Corabia, Turnu-Măgurele, la Feteşti-Cernavodă şi Tulcea.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&Icirc;n următoarele ore Răul Mureş ar putea inunda drumul judeţean &icirc;n zona localităţiilor Iernut şi lechinţa. Conform Centrului infotrafic al Poliţiei la această oră nu există drumuri &icirc;nchise circulaţiei din cazua vremeii.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Circulaţia se desfăşoară &icirc;nsă cu dificultate pe porţiuni de drumuri &icirc;n 10 judeţe ale ţării. Cele mai mari probleme s-au &icirc;nregistrat &icirc;n zona oraşului Borşa din judeţul Maramureş din cauza ninsorii viscolite, a v&acirc;ntului cu viteză de p&acirc;nă la 50 km pe oră şi a vizibilităţii de sub 100 de metri.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Conform prognozelor pe termen mediu &icirc;n următoarele două luni temperaturile &icirc;nregistrate vor fi &icirc;n intervalul limitelor maxină şi minimă obişnuite pentru iarnă.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&Icirc;n ceea ce priveşte pricipitaţiile prognozele anunţă valori medii normale, iar local &icirc;n vestul şi sud-estul ţării acestea se pot situa &icirc;n ianuarie sub normele climatologice.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Prognozele pe termen mediu nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp.</p>
      • added2010-12-10 16:26:53
      • modified2010-12-10 21:49:29
      • active(true)
      • tagsmeteo, zăpadă, Dunăre, vreme, autorităţi, Dunăre
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine228930000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie228860000
      • top50
      • views471
      • comentarii0
      • related22756, 22639, 22057, 17583
      • comentabil(null)
      • poll_id(null)
      • fact1(null)
      • fact2(null)
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 1
      • id23335
      • category_id4
      • nameGuvernele "trebuie să îşi asume criza datoriilor publice"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/2010-12-02Jean-Claude-Trichet-banca-centrala-europeana-Reuters-1.jpg" title="Jean-Claude Trichet" alt="" />Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/2010-12-02Jean-Claude-Trichet-banca-centrala-europeana-Reuters-2.jpg" title="Jean-Claude Trichet" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPreşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat că actuala criză economică din ţările europene nu a fost cauzată de moneda unică şi a respins ideea renunţării la aceasta.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a cerut guvernelor să-şi asume responsabilitatea pentru criza datoriilor publice din zona euro. <br /> <br /> El a declarat că actuala criză economică din ţările europene nu a fost cauzată de moneda unică şi a respins ideea renunţării la aceasta.&nbsp; <br /> <br /> Discuţiile privind eventuala renunţare la moneda euro, cel puţin &icirc;n unele ţări, a spus preşedintele Băncii Centrale Europene, pornesc de la ipoteza absurdă că această criză economică s-ar datora monedei unice. <br /> <br /> Deficitele bugetare foarte mari şi datoriile publice sunt urmare a politicilor fiscale relaxate, guvernele angaj&acirc;nd cheltuieli cu mult peste posibilităţi. <br /> <br /> Reducerea deficitelor trebuie realizată prin reformarea sistemelor sociale, astfel &icirc;nc&acirc;t cheltuielile să fie sustenabile pe termen lung. <br /> <br /> &Icirc;ntr-un recent interviu, fostul economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, Kenneth Rogoff, a declarat că măsurile de austeritate, adoptate de ţările europene, nu exclud posibilitatea ca unele dintre ele să se confrunte cu probleme &icirc;n privinţa respectării angajamentelor de plată. <br /> <br /> Ţările europene trebuie să &icirc;nceteze să ignore realitatea, a mai spus Kenneth Rogoff.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Nu pot continua să ignore realitatea. <br /> <br /> &quot;&Icirc;ncearcă să ofere garanţii, aduc&acirc;nd &icirc;n faţă sprijinul Germaniei şi al Fondului Monetar Internaţional, să susţină că e imposibil ca o ţară din zona euro să aibă probleme &icirc;n a-şi plăti datoriile. <br /> <br /> &quot;Asigurările nu sunt, &icirc;nsă, foarte credibile. Adevărul e că Grecia va fi foarte norocoasă dacă nu va fi obligată să-şi reeşaloneze datoriile. <br /> <br /> &quot;Nici Irlanda sau Portugalia nu stau mai bine, pentru că guvernele refuză să accepte realitatea&quot;, a mai spus Kenneth Rogoff.<br /> <br /> <strong>Reeşalonarea obligaţiilor de plată ar afecta grav &icirc;ncrederea pieţelor financiare</strong><br /> <br /> Eventuala reeşalonare a obligaţiilor de plată de către ţări din zona euro ar afecta grav &icirc;ncrederea pieţelor financiare &icirc;n moneda unică europeană. <br /> <br /> Pentru a se evita astfel de situaţii, statele europene au &icirc;nfiinţat un fond de 750 de miliarde de euro, prin care sunt sprijinite ţările care se confruntă cu probleme. <br /> <br /> &Icirc;nfiinţarea Fondului este, &icirc;nsă, doar o soluţie temporară, iar &icirc;mprumuturile sunt acordate doar cu condiţia respectării unor angajamente de restructurare a cheltuielilor bugetare, mai precis cu condiţia adoptării unor măsuri de austeritate. <br /> <br /> Fondul Monetar Internaţional a eliberat luni o nouă tranşă din &icirc;mprumutul acordat Greciei, &icirc;n valoare de 2,5 miliarde de euro, şi a avertizat că vor urma noi măsuri de austeritate. <br /> <br /> Tranşa face parte din acordul de ajutor financiar de 110 miliarde de euro, acordat Greciei de către Uniunea Europeană şi FMI.</p>
      • added2010-12-20 16:07:22
      • modified2010-12-20 17:20:14
      • active(true)
      • tagsFMI, Kenneth Rogoff, Banca centrală europeană, deficit, Uniunea Europeană, împrumut, Jean-Claude Trichet, Grecia
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine233280000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie235680000
      • top50
      • views888
      • comentarii0
      • related22138, 22006, 21703, 19583
      • comentabil(null)
      • poll_id(null)
      • fact1(null)
      • fact2(null)
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 2
      • id23757
      • category_id2
      • nameCreşterea preţurilor producţiei "va afecta rata inflaţiei"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/muncitori-linie-productie.jpg" alt="" />Foto: Arhivă Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/muncitori-linie-productie2.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPreţurile producţiei industriale au fost mai mari cu peste opt procente în luna noiembrie a anului trecut faţă de perioada similară din 2009, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Preţurile producţiei industriale au fost mai mari cu peste opt procente &icirc;n luna noiembrie a anului trecut, faţă de perioada similară din 2009, conform datelor publicate&nbsp; de Institutul Naţional de Statistică.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&Icirc;n luna noiembrie, preţurile din industria prelucrătoare au fost cu 9,3% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului 2009.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Preţul de distribuţie a apei a crescut cu 8,6 procente, iar preţurile de producţie şi furnizare a curentului, căldurii şi a gazelor s-au majorat cu aproape 3,5%.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Pe măsură ce se va propaga &icirc;n economie, creşterea preţurilor producţiei industriale va afecta rata inflaţiei şi competitivitatea firmelor rom&acirc;neşti, consideră preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;Acest procent, cuplat cu aşteptările de creşteri ale preţurilor la electricitate şi aşteptările de creşteri ale preţurilor produselor alimentare pe plan mondial, sigur că ne fac să fim &icirc;ngrijoraţi.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;Totul porneşte, fără discuţie, de la creşterea foarte mare a TVA-ului la noi şi suportăm aceste consecinţe. Din păcate, această creştere vine &icirc;ntr-un context de factori internaţionali şi factori interni care vor stimula inflaţia pe perioada următoare&quot; a declarat&nbsp; Florin Pogonaru.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Pe pieţele internaţionale, preţul barilului de petrol a crescut ajung&acirc;nd la aproape 96 de dolari. Scumpirea petrolului se datorează aşteptărilor de creştere a cererii de energie &icirc;n contextul unor date pozitive privind activitatea economică &icirc;n Statele Unite şi &icirc;n unele ţări europene, &icirc;n special &icirc;n Germania.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Peste aşteptările de scumpire a energiei şi a alimentelor la nivel internaţional, &icirc;n Rom&acirc;nia, se suprapune şi efectul creşterii accizelor de la &icirc;nceputul acestui an.</p>
      • added2011-01-04 13:44:34
      • modified2011-01-04 15:08:27
      • active(true)
      • tagspreţuri, producţie, statistică, Florin Pogonaru
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine237530000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie237570000
      • top50
      • views438
      • comentarii0
      • related23696, 23085, 21757
      • comentabil(null)
      • poll_id(null)
      • fact1(null)
      • fact2(null)
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 3
      • id24016
      • category_id4
      • nameDeficitul comercial al României, "în scădere"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/image/Mediafax%20Foto/batranica-piata.jpg" alt="" />
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/image/Mediafax%20Foto/batranica-piata.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPotrivit Institutului Naţional de Statistică, deficitul comercial al României în primele 11 luni ale anului trecut s-a diminuat cu aproximativ 300 de milioane de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică, deficitul comercial al Rom&acirc;niei pe primele 11 luni ale anului trecut a fost &icirc;n scădere cu aproximativ 300 de milioane de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Economia Rom&acirc;niei pare că dă primele semne de revigorare, cred analiştii, &icirc;ntruc&acirc;t at&acirc;t exporturile, c&acirc;t şi importurile au crescut, &icirc;nsă deficitul s-a redus pentru că viteza de creştere a exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Una dintre principalele probleme ale economiei Rom&acirc;niei &icirc;n perioada de creştere economică anterioară actualei crize a fost deficitul comercial foarte mare, de aproape 20% din PIB.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Mai precis, Rom&acirc;nia cumpăra anual din străinătate, prin importuri, cu peste 20 de miliarde de euro mai mult dec&acirc;t vindea &icirc;n exterior prin exporturi.</p> <p>&nbsp;</p> <p>O dată cu intrarea Rom&acirc;niei &icirc;n criza economică, balanţa comercială s-a mai echilibrat.</p> <p>&nbsp;<br /> Comparativ cu perioada similară a anului 2009, &icirc;n primele 11 luni ale anului 2010, exporturile au crescut cu 27%, &icirc;n timp ce creşterea importurilor a fost mai moderată, de sub 20%.</p> <p>&nbsp;</p> <p><strong>Scăderea importurilor &quot;a fost influenţată şi de reducerile salariale</strong>&quot;</p> <p>&nbsp;</p> <p>Comentatorul economic Bogdan Baltazar este de părere că scăderea importurilor a fost influenţată şi de diminuarea veniturilor bugetarilor.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;Sigur că la scăderea importurilor a avut o importanţă şi scăderea veniturilor bugetarilor, o perioadă, sărbători, mai puţin exuberantă, dar tendinţa e foarte bună şi este de salutat.&quot;</p> <p>&nbsp;</p> <p>Deficitele comerciale trebuie finanţate pentru a nu afecta cursul valutar.&nbsp;Nicio economie nu poate consuma mai mult dec&acirc;t produce pe o perioadă &icirc;ndelungată.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Sursele de finanţare ale deficitului sunt banii &icirc;mprumutaţi de băncile din Rom&acirc;nia de la băncile-mamă, banii trimişi acasă de rom&acirc;nii care muncesc &icirc;n străinătate şi &icirc;mprumuturile externe.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Exporturile economiei &icirc;n primele 11 luni ale anului au fost de 34 de miliarde de euro.&nbsp;Cele mai mari exporturi sunt realizate de firme din Bucureşti, Argeş, prin Dacia, Timiş şi Cluj cu fabrica Nokia.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Exporturi importante sunt realizate şi de fabricile de componente pentru industria auto şi cea a calculatoarelor, din partea de vest a Rom&acirc;niei.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Principalii parteneri comerciali ai Rom&acirc;niei sunt ţările europene.&nbsp;Aproximativ trei sferturi din importurile şi exporturile rom&acirc;neşti sunt realizate cu aceste state.</p>
      • added2011-01-10 19:19:46
      • modified2011-01-10 19:35:53
      • active(true)
      • tagsdeficit comercial, revigorare, export, import
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine240140000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie240620000
      • top50
      • views499
      • comentarii0
      • related20580, 19981
      • comentabil(null)
      • poll_id(null)
      • fact1(null)
      • fact2(null)
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 4
      • id24062
      • category_id4
      • nameChina semnează cu Europa acorduri de 20 miliarde de euro
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" title="Cancelarul german Angela Merkel şi vicepremierul Chinei, Li Keqiang" src="/files/merkel-Li-Keqiang-reuters-1.jpg" />Cancelarul german Angela Merkel şi vicepremierul Chinei, Li Keqiang. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Cancelarul german Angela Merkel şi vicepremierul Chinei, Li Keqiang" src="/files/merkel-Li-Keqiang-reuters-2.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryVicepremierul Chinei, Li Keqiang, a efectuat o vizită în Marea Britanie, Spania şi Germania în cadrul căreia a semnat contracte în valoare de zeci de miliarde de euro.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Vicepremierul Chinei a &icirc;ncheiat o vizită de mai multe zile &icirc;n trei dintre cele mai importante ţări europene. <br /> <br /> &Icirc;nsoţit de o delegaţie de peste o sută de oameni de afaceri, demnitarul chinez a avut &icirc;nt&acirc;lniri &icirc;n Marea Britanie, Spania şi Germania. <br /> <br /> Pe parcursul turneului au fost semnate contracte &icirc;n valoare de aproape 20 de miliarde de euro, iar China şi-a reafirmat sprijinul pentru economiile europene.<br /> <br /> Uniunea Europeană este cel mai important partener economic al Chinei. <br /> <br /> Importurile şi exporturile &icirc;ntre cele două părţi sunt de aproape 500 de miliarde de euro anual. <br /> <br /> Vicepremierul chinez, Li Keqiang, s-a &icirc;nt&acirc;lnit cu unii dintre cei mai importanţi lideri europeni. <br /> <br /> &Icirc;n Spania a avut &icirc;ntrevederi cu premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero şi cu regele Juan Carlos, &icirc;n Germania - cu cancelarul Angela Merkel, iar &icirc;n Marea Britanie cu şeful guvernului, David Cameron, şi cu vicepremierul Nick Clegg. <br /> <br /> <strong>Consolidarea relaţiilor chino-europene</strong><br /> <br /> Turneul vicepremierului Li Keqiang, considerat drept unul dintre viitorii lideri ai Chinei, indică importanţa pe care Beijingul o acorda parteneriatului cu ţările Uniunii Europene, susţine ambasadorul Rom&acirc;niei la Beijing, Viorel Isticioaia.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Pe măsură ce potenţialul economic al Chinei i-a permis să depăşească efectele crizei economice şi să găsească modalităţi acceptabile pentru partenerii europeni de a interveni, de a participa la eforturile de stabilizare economico-financiară, monetară din spaţiul europen, iată cum se creează o complementaritate de interese. <br /> <br /> &quot;Deci, nu este vorba numai de retorică, nu este vorba de gesturi politice de complezenţă, este vorba de calcule extrem de reale sau realiste, dacă doriţi, care merg &icirc;n direcţia consolidării relaţiilor chino-europene&quot;, a mai adăugat Viorel Isticioaia.<br /> <br /> Pe l&acirc;ngă contractele de aproximativ 20 de miliarde de euro semnate &icirc;n timpul turneului, oficialul chinez a dat un nou semnal de disponibilitate a Chinei de a sprijini economiile europene. <br /> <br /> <strong>China promite să achiziţioneze titluri de stat emise de ţările europene</strong><br /> <br /> Vicepremierul Chinei Li Keqiang a declarat că ţara sa va cumpăra titluri de stat emise de ţările europene cu probleme, printre care si Spania.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Achiziţiile de bonuri de tezaur, de bonuri din datoria suverană a acestor state de către partea chineză arată că &icirc;n multe privinţe achiziţiile acestea, mai ales &icirc;n cazul Spaniei, dar urmează pe cele din cazul Greciei, arată foarte mult cum China doreşte să contribuie la stabilizarea situaţiei financiare actuale din spaţiul european&quot;, a precizat ambasadorul Rom&acirc;niei la Beijing.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Banca Centrală de la Beijing a anunţat marţi că rezerva valutară a Chinei a ajuns la sf&acirc;rşitul anului trecut la 2.850 de miliarde de dolari. <br /> <br /> Reprezentanţii Chinei, dar şi ai Japoniei, au declarat că vor cumpăra obligaţiuni emise de ţările europene. <br /> <br /> Pe l&acirc;ngă sprijinul acordat acestora, ţările asiatice cu excedente comerciale şi rezerve valutare importante urmăresc să-şi diversifice investiţiile pentru a-şi reduce dependenţa de cursul dolarului american, curs influenţat de deciziile administraţiei Statelor Unite, care incearcă să reducă şomajul şi să stimuleze economia.</p>
      • added2011-01-11 16:11:42
      • modified2011-01-11 16:36:00
      • active(true)
      • tagsChina, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Spania, Germania, economie,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine240400000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie241510000
      • top50
      • views631
      • comentarii0
      • related23933, 20776, 19810
      • comentabil(null)
      • poll_id(null)
      • fact1(null)
      • fact2(null)
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 5
      • id24103
      • category_id52
      • nameChina signed 20 milion euro agreements with Europe
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" title="Cancelarul german Angela Merkel şi vicepremierul Chinei, Li Keqiang" src="/files/merkel-Li-Keqiang-reuters-1.jpg" />German Chancellor Angela Merkel and Chinese Vice-Premier Li Keqiang. Photo: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Cancelarul german Angela Merkel şi vicepremierul Chinei, Li Keqiang" src="/files/merkel-Li-Keqiang-reuters-1.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryChinese Vice-Premier Li Keqiang paid a visit to Great Britain, Spain and Germany during which he has signed contracts that worth tens of billions of euros.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Chinese Vice-Premier Li Keqiang paid a visit to Great Britain, Spain and Germany during which he has signed contracts that worth tens of billions of euros. China's Vice-Premier has concluded a visit of several days in three of the most important European countries.<br /> Accompanied by a delegation of over a hundred businessmen, the Chinese dignitary attended meetings in Britain, Spain and Germany.</p> <p>&nbsp;</p> <p>During the tour there were signed contracts worth nearly 20 billion euros and China has reaffirmed its support for the European economies. </p> <p>&nbsp;</p> <p><br /> The European Union is China's most important financial partner. The imports and exports between the two sides reach nearly 500 billions euros annually. <br /> The Chinese Vice Premiere LI Keqiang met with some of the most important European leaders.</p> <p>&nbsp;</p> <p>In Spain he met with Prime Minister Jose Luis Rodriguez Zapatero and King Juan Carlos in Germany - with Chaencellor Angela Merkel and British Prime Minister David Cameron and Vice-Premier Nick Clegg.</p> <p>&nbsp;</p> <p><strong>The consolidation of the European Chinese relationships</strong></p> <p>&nbsp;</p> <p>The tour of the Vice-Premier Li Keqaing, considered one of the future leaders of China, indicates the importance which the Beijing attaches to the partnership with the European Union, said the Romanian Ambassador at Beijing, Viorel Isticioaia.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&lsquo;As China's economic potential has enabled it to overcome the economic crisis and find acceptable ways for its European partners to intervene,&nbsp; to take part in the efforts of the economic and monetary stabilization of the European area, here is how a complementarity of interests is created.</p> <p>&nbsp;</p> <p><br /> &lsquo;Therefore, it is not just the rhetoric, it is not about the political gestures of convenience, it is about very real and realistic calculations, if you prefer, which go towards the consolidation if the European-Chinese relationships&rsquo;, added Viorel Isticioaia.<br /> Beside the approximate 20 billion euro contracts signed during the tour, the Chinese official gave a new signal of China's willingness to support the European economies.</p> <p>&nbsp;</p> <p><strong>China promises to purchase government securities issued by the European countries</strong></p> <p>&nbsp;</p> <p>Chinese Vice-Premier Li Keqiang said that his country will buy government securities issued by the European countries with problems, including Spain.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&lsquo;The purchases of treasury bills, of receipts from the sovereign debt of these states on the Chinese side show that in many aspects these purchases, especially in the case of Spain, and the ones in the case of Greece follow, are a demonstration of China's wish to contribute in stabilizing the current financial situation of the European area,&rsquo; stated the Romanian Ambassador in Beijing.</p> <p>&nbsp;</p> <p>The Central Bank of Beijing announced on Tuesday that China's foreign exchange reached at the end of last year up to 2,850 billion dollars.<br /> The representatives of both China and Japan said that they would bonds issued by the European countries.</p> <p>&nbsp;</p> <p>In addition to their support, the Asian countries with substantial trade surpluses and foreign reserves aim to diversify their investments in order to reduce its dependence on the US dollar, a currency influenced by the decisions of the United States administration, which tries to cut the unemployment and to stimulate the economy.</p> <p>&nbsp;</p> <p><em>Translated by: Iulia Florescu<br /> MA Student, MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2011-01-12 11:00:03
      • modified2011-01-12 11:02:54
      • active(true)
      • tagsChina, Li Keqiang , Angela Merkel
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine241050000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie241030000
      • top50
      • views193
      • comentarii0
      • related24037, 24101
      • comentabil(null)
      • poll_id(null)
      • fact1(null)
      • fact2(null)
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 6
      • id24310
      • category_id3
      • nameGuvern de uniune naţională în Tunisia
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/tunis111111111.jpg" />Proteste &icirc;n Tunis. Foto:&nbsp;Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/tunis111111111.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryPremierul în exerciţiu al Tunisiei a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, după înlăturarea de la putere a preşedintelui.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Premierul &icirc;n exerciţiu al Tunisiei a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, după &icirc;nlăturarea de la putere a preşedintelui, care a fugit din ţară &icirc;n contextul unor proteste masive de stradă.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Premierul şi alţi c&acirc;ţiva miniştri şi-au menţinut posturile &icirc;n noul executiv. Guvernul de uniune naţională va cuprinde şi trei lideri ai partidelor de opoziţie şi va avea ca sarcină administarea treburilor ţării pe perioada de tranziţie p&acirc;nă la alegerile prezidenţiale şi legislative.&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>Fostul preşedinte al Tunisiei s-a refugiat &icirc;n Arabia Saudită, după mai multe săptăm&acirc;ni de proteste, &icirc;n timpul cărora au murit zeci de persoane.&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>Fostul preşedinte, Zine El-Abidine Ben Ali, a fugit, după ce a deţinut puterea &icirc;n Tunisia timp de 23 de ani. Revoltele au izbucnit după ce, pe 17 decembrie, un bărbat şi-a dat foc &icirc;ntr-un raj din centrul Tunisiei.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Acesta era şomer şi &icirc;ncercase să depună o reclamaţie &icirc;mpotriva unei poliţiste care l-a agresat, pentru că vindea &icirc;n stradă fără să aibă autorizaţie de comerciant.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Redactorul nostru Sergiu Şteţ a stat de vorbă cu Dragoş Gros, un rom&acirc;n stabilit &icirc;n Tunisia &icirc;n urmă cu aproape 4 ani. El consideră că protestele, declanşate de incidentele &icirc;n care bărbatul şi-a dat foc, nu au mai putut fi oprite, pentru că populaţia era nemulţumită de regimul lui Zine El-Abidine Ben Ali, fostul preşedinte care a părăsit ţara.&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;Nemulţumirea era veche, iar oamenii, din ce &icirc;n ce mai des, aveau obiecţii, deşi le făceau mai cu teamă, pentru că &icirc;ntre regimul Ben Ali şi regimul Ceauşescu sunt destule asemănări. Ştiau că sunt manipulaţi, ştiau că familia preşedintelui acaparează &icirc;ncet, &icirc;ncet aproape tot ce e mai important &icirc;n economie. Şi-au făcut bănci, au cumpărat lanţuri de magazine la sume simbolice, 100 de euro, au pus m&acirc;na pe diverse segmente ale economiei, segmente care erau importante&quot;, a declarat Dragoş Gros.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>Starea de urgenţă, anunţată după ce fostul preşedinte a părăsit Tunisia, răm&acirc;ne &icirc;n vigoare.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Au fost introduse restricţii de circulaţie &icirc;ntre orele 18:00 şi 6:00 dimineaţa, precum şi &icirc;n ceea ce priveşte circulaţia grupurilor mai mari de trei persoane.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Ministerul de Externe de la Bucureşti a emis o alertă de călătorie pentru Tunisia.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Ministerul &icirc;i sfătuieşte pe cetăţenii rom&acirc;ni să evite călătoriile &icirc;n Tunisia, iar cei deja aflaţi acolo sunt sfătuiţi să evite locurile aglomerate şi să respecte interdicţiile impuse de autorităţi.</p>
      • added2011-01-17 16:14:25
      • modified2011-01-17 20:49:58
      • active(true)
      • tagsguvern, Tunisia, Tunis, Mohammed Ghannouci, proteste
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine243140000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie243100000
      • top50
      • views481
      • comentarii0
      • related23738, 23697, 23275
      • comentabil(null)
      • poll_id(null)
      • fact1(null)
      • fact2(null)
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 7
      • id24617
      • category_id4
      • nameVizită de evaluare a FMI în România
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" title="Jeffrey Franks" src="/files/Jeffrey-Franks.jpg" />Şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" title="Jeffrey Franks" src="/files/Jeffrey-Franks.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryAutorităţile române au anuntat în ultimele luni că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI de tip stand-by preventiv.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>O delegaţie a FMI &icirc;ncepe de marţi ultima misiune de evaluare a &icirc;ndeplinirii de către Rom&acirc;nia a condiţiilor din acordul de finanţare externă de 20 de miliarde de euro.</p> <p>&nbsp;</p> <p>La discuţiile de evaluare vor participa reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Autorităţile rom&acirc;ne au anuntat &icirc;n ultimele luni că intenţionează să &icirc;ncheie un nou acord cu FMI de tip stand-by preventiv.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Acordul preventiv ar &icirc;nsemna punerea la dispoziţie a Rom&acirc;niei a unor sume care să fie &icirc;mprumutate doar &icirc;n caz de nevoie.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Autorităţile de la Bucureşti ar putea solicita punea la dispoziţie a unei sume de cel mult 3,7 miliarde de euro.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&Icirc;n cazul &icirc;n care ar fi nevoie banii ar urma să intre la Banca naţională. pentru &icirc;ncheierea acordului stand-by preventiv Rom&acirc;nia ar urma să-şi asume o serie de angajamentele de ordin cantitativ şi calitativ, chiar dacă banii de la FMI nu pot fi folosiţi pentru investiţii sau cheltuieli ale bugetului, un astfel de acord este necesar pentru sănătatea economică a Rom&acirc;niei consideră fostul ministru al finanţelor Ionuţ Popescu.&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;Este important să avem un astfel de acord cu FMI. Adică este semnul că &icirc;n ţara respectivă lucrurile merg &icirc;n direcţia bună, dar ar mai fi &icirc;ncă un argument şi anume al capacităţii administrative. Din păcate pentru noi s-a văzut că &icirc;n perioadele &icirc;n care nu am avut acorduri cu FMI adică practic &icirc;n perioadele &icirc;n care nu am avut pe cineva să ne tragă de m&acirc;nă să nu facem prostii s-au luat cele mai nesăbuite decizii&quot;, a spus Ionuţ Popescu.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Pentru că nu există reţete valabile oricărei economii mai spune fostul ministru al finanţelor, Ionuţ Popescu angajamentele Rom&acirc;niei &icirc;n cadrul unui eventual acord stand-by preventiv vor putea fi cunoscute doar la &icirc;ncheierea negocierilor cu FMI.&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;Deciziile la care se ajunge &icirc;mpreună cu experţii FMI sunt după părerea mea chiar necesare economiei rom&acirc;neşti, adică dacă vorbim de reducerea deficitului bugetar nu este pentru că cei de la FMI sunt răi ci pentru că e o necesitate Rom&acirc;nieia, adică nu poţi să ai deficite de 10-12% şi să &icirc;ncerci să găseşti pe cinecare care să ţi le acopere, să te &icirc;mprumute la nesf&acirc;rşit şi apoi să vezi de unde poţi să dai &icirc;napoi aceşti bani&quot;, a declarat Ionuţ Popescu.&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>Principalul efect al unui nou acord cu FMI ar fi creşterea &icirc;ncrederii &icirc;n evoluţia economică a Rom&acirc;niei. Acest lucru ar duce la scăderea dob&acirc;nziloer la care statul se &icirc;mprumută pentru a-şi plăti datoriile din trecut şi pentru a acoperi deficitul bugetar.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Anul acesta statul va trebui să găsească bani pentru a acoperi datorii scadente de peste 8 miliarde de euro şi pentru a acoperi diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile bugetului de aproximativ 5 miliarde şi jumătate de euro.</p>
      • added2011-01-24 13:44:39
      • modified2011-01-24 15:19:59
      • active(true)
      • tagsFMI, bani, acord, evaluare, bani, împrumut
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine246250000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie246690000
      • top50
      • views533
      • comentarii0
      • related24440, 23935, 23930, 23885
      • comentabil(null)
      • poll_id(null)
      • fact1(null)
      • fact2(null)
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 8
      • id24947
      • category_id4
      • nameGermania "va spijini zona euro"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/wef davos.jpg" />Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/wef davos.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryLa Forumul Economic Mondial de la Davos, cancelarul Angela Merkel a promis sprijin din partea Germaniei, dar a recunoscut că problemele cu care se confruntă euro nu sunt cauzate de speculatori.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Cei peste 2000 de participanţi la Forumul Economic Mondial de la Davos s-au arătat optimişti &icirc;n legătură cu prognozele pentru acest an.</p> <p>Totul depinde, susţin importante voci de la forum de economiile SUA, Germaniei, Braziliei şi ale ţărilor asiatice.</p> <p>Un rezultat concret al discuţiilor de la Davos este angajamentul extrem de solid pentru sprijinirea monedei europene.&nbsp;</p> <p>Liderii celor mai importante ţări din zona euro, Germania şi Franţa, au ţinut să contrazică hotăr&acirc;t prognozele privind o eventuală renunare la moneda euro.</p> <p>Datoriile publice foarte mari ale unor ţări din zona euro, ca Grecia sau Irlanda, au alimentat speculaţiile legate de disponibilitatea celorlalte state de a oferi ajutor financiar.</p> <p>Cancelarul Angela Merkel a promis sprijin din partea Germaniei, dar a recunoscut că problemele cu care se confruntă euro nu sunt cauzate de speculatori, ci de realitatea economică.</p> <p><strong>Fondul de urgenţă ar putea fi majorat</strong></p> <p>Invitat special la Davos şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a avut un mesaj &icirc;n favoarea monedei unice.&nbsp;</p> <p>&quot;Vreau să vă spun lucru simplu. Niciodată, ascultaţi-mă cu atenţie, niciodată nu vom permite prăbuşirea euro. De luni de zile citim &icirc;n presă că euro este terminat, că nu are niciun viitor. Euro &icirc;nseamnă Europa, o monedă &icirc;n care 17 ţări şi-au topit propriile monede şi nu vom renunţa la ea&quot;, a declarat Nicolas Sarkozy.&nbsp;</p> <p>Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că pentru prosperitatea Europei, statele membre trebuie să-şi reducă datoriile publice, să-şi crească competitivitatea şi să colaboreze mai eficient pe plan politic.</p> <p>Cancelarul Merkel a dat exemplul Germaniei care demonstrează că austeritatea bugetară nu reduce posibilitatea creşterii economice.</p> <p>Tot &icirc;n cadrul Forumului Economic de la Davos, ministrul de finanţe din Franţa, Christine Lagarde, a dat asigurări că Fondul European de Urgenţă pentru Stabilizare Financiară ar putea fi majorat.</p> <p>&Icirc;n valoare de 440 miliarde de euro, Fondul de Urgenţă a fost &icirc;nfiinţat anul trecut pentru a sprijini ţările europene care au probleme financiare.</p> <p>Miniştrii de finanţe din ţările europene discută posibilitatea majorării Fondului de Stabilizare Financiară şi utilizarea banilor pentru cumpărarea titlurilor de stat ale unor ţări, precum Spania sau Portugalia, ale căror costuri de &icirc;mprumut au crescut din cauza &icirc;ncrederii scăzute a investitorilor &icirc;n capacitatea lor de a-şi onora obligaţiile financiare.</p>
      • added2011-01-31 15:40:56
      • modified2011-01-31 16:07:20
      • active(true)
      • tagsAngela Merkel, Nicolas Sarkozy, Davos, economie, zona euro,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine249430000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie249470000
      • top50
      • views488
      • comentarii0
      • related24719
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 9
      • id25373
      • category_id2
      • nameAcordul preventiv cu FMI, "garanţie contra populismului"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" title="Traian Băsescu" src="/files/traian-basescu(3).jpg" /> Preşedintele Rom&acirc;niei, Traian Băsescu. Foto: Administraţia Prezidenţială/Sorin Lupşa.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Traian Băsescu" src="/files/traian-basescu2(2).jpg" />
      • titleimg3
      • summaryPreşedintele Traian Băsescu a declarat că speră ca pe baza acordului preventiv încheiat cu FMI, politicienii să aibă voinţa de a continua restructurarea sectoarelor economice care generează pierderi.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Acordul preventiv pe care Rom&acirc;nia &icirc;l &icirc;ncheie cu Fondul Monetar Internaţional e o garanţie &icirc;mpotriva populismului clasei politice, consideră preşedintele Traian Băsescu. <br /> <br /> Traian Băsescu a declarat, marţi seara, la TVR că speră ca pe baza acordului, politicienii, &icirc;n special cei aflaţi la putere, să aibă voinţa de a continua restructurarea sectoarelor economice care generează pierderi. <br /> <br /> Acordul cu Fondul Monetar Internaţional prevede restructurarea companiilor de stat care lucrează &icirc;n pierdere. <br /> <br /> Acestea induc instabilitate &icirc;n economie, a spus preşedintele Traian Băsescu şi creează probleme bugetului prin neplata unor contribuţii obligatorii, precum cele la fondul asigurărilor de sănătate, şomaj sau la fondul de pensii. <br /> <br /> Directorul executiv al Societăţii Academice din Rom&acirc;nia, Sorin Ioniţă, susţine că principalele probleme sunt &icirc;n CFR şi minerit, locuri &icirc;n care există pierderi.<br /> <br /> &quot;De fapt, sunt două mari probleme: sunt aceste companii naţionale care au pierderi masive şi care nu pot fi scoase la lumină, orice ar spune unul sau altul, huila şi CFR-ul.&quot;<br /> <br /> &quot;De asemenea sunt companii de stat care nu au pierderi, au profituri, &icirc;nsă au profiturile mult mai mici dec&acirc;t ar trebui pentru că sunt supte prin tot felul de contracte care nu sunt &icirc;n regulă şi aici este cazul restului sistemului energetic, hidro, ştiţi poveştile şi aşa mai departe.&quot;<br /> <br /> &quot;Reprezentantul FMI asta a spus - principala problemă este ce faceţi cu aceste companii care vă &icirc;nghit subvenţii &icirc;n valoare de at&acirc;t, enorm&quot;, a explicat Sorin Ioniţă.<br /> <br /> <strong>Restructurarea nu este o idee nouă &nbsp; </strong><br /> <br /> Restructurarea companiilor de stat cu pierderi nu este o idee nouă. <br /> <br /> Domenii ca transportul pe calea ferată sau sectorul energetic, continuă &icirc;nsă să lucreze &icirc;n pierdere sau &icirc;n cel mai bun caz, chiar dacă nu pierd bani sunt ineficiente &icirc;n comparaţie cu companiile private din aceleaşi sectoare. <br /> <br /> &quot;Acordul preventiv cu FMI va avea o durată de doi ani pentru depăşirea perioadei alegerilor, c&acirc;nd clasa politică ar putea fi tentată să adopte măsuri economice populiste&quot;, a mai spus Traian Băsescu. <br /> <br /> Şeful statului a declarat la TVR, că actuala coaliţie guvernamentală trebuie să respecte angajamentele din acordul cu FMI.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> &quot;Să ducă programul acesta pe care l-am discutat cu Fondul, cu voia &icirc;ntregii coaliţii, să-l ducă mai departe sau at&acirc;t c&acirc;t va putea să-l ducă sau at&acirc;t c&acirc;t are capacitatea să ducă, că dacă vor ajunge la concluzia că trebuie să treacă la populisme, nu vor putea să-l ducă&quot;, a adăugat preşedintele Băsescu.&nbsp; <br /> <br /> Acordul preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, consideră şeful statului este, de fapt, un program asumat de guvern pentru eficientizarea regiilor şi a companiilor de stat. <br /> <br /> Acordul nu conţine anumite măsuri obligatorii, ca de exemplu disponibilizările de personal, &icirc;nsă prevede reducerea cheltuielilor. <br /> <br /> O altă problemă delicată, care va trebui soluţionată este cea a arieratelor, adică a datoriilor cu scadenţa depăşită, &icirc;nsă, neonorate. <br /> <br /> Nivelul acestora a ajuns la cinci la sută din Produsul intern brut, aproape şapte miliarde de euro. <br /> <br /> Numai &icirc;n ultimele trei luni, acestea au crescut cu aproximativ două miliarde şi jumătate de euro.</p>
      • added2011-02-09 18:22:32
      • modified2011-02-09 19:18:41
      • active(true)
      • tagsTraian Băsescu, FMI, Sorin Ioniţă, CFR, huilă, minerit
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine253550000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie253760000
      • top50
      • views566
      • comentarii0
      • related25335, 25004, 21531
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 10
      • id25487
      • category_id2
      • nameActivităţile miniere din Valea Jiului "vor avea finanţare"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/app/webroot/files/image/test/carbune-280.jpg" title="Mineri &icirc;ncărc&acirc;nd cărbunele &icirc;n abataj" alt="" />Mineri din Valea Jiului. Foto: Compania Naţională a Huilei.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/app/webroot/files/image/test/carbune-280.jpg" title="Mineri &icirc;ncărc&acirc;nd cărbunele &icirc;n abataj" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryConform protocolului semnat de sindicate şi de Compania Naţională a Huilei, doar patru dintre cele şapte unităţi miniere din Valea Jiului sunt viabile.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Ministerul economiei, conducerea Companiei Naţionale a Huilei şi sindicatele din Valea Jiului au semnat un protocol prin care se asigură finanţarea activităţii miniere din Valea Jiului.</p> <p>Prefecul judeţuluii Hunedoara, D&eacute;zsi Attila, a catalogat protocolul drept, istoric.&nbsp;</p> <p>&quot;Nu mai există presiunea asupra celor din Valea Jiului că n-o să-şi mai ia salariile, ci există sumele necesare aprobate şi consider că o dată cu asigurarea sumelor necesare pentru salarii, nu există pericolul creării convulsiilor sociale&quot;, a declarat D&eacute;zsi Attila.&nbsp;&nbsp;</p> <p>Conform protocolului semnat de sindicate şi de Compania Naţională a Huilei, doar patru dintre cele şapte unităţi miniere din Valea Jiului sunt viabile, după a explicat liderul sindicatului de la Mina Petrila, Ion Temneanu, celelalte trei ar urma să primească ajutor de stat pentru a se &icirc;nchide.&nbsp;</p> <p>Sunt patru perimetre miniere care au şi rezervă, au şi potenţial şi se pretează şi la mecanizare pentru a putea fi continuate &icirc;n următorii 30 de ani, potrivit lui Ion Temneanu.</p> <p>&quot;La celelalte trei subunităţi, din punct de vedere al rezervelor, nu suntem poziţionaţi aşa cum sunt celelalte patru, iar &icirc;n condiţiile astea noi ne-am dat acceptul să intrăm pe program de &icirc;nchidere cu cele trei unităţi.</p> <p>&Icirc;n condiţiile &icirc;n care &icirc;n perioada următoare, 2011, 2012, 2013 una din cele trei subunităţi ajunge să aibă condiţii de exploatare cu o balanţă, din punct de vedere financiar, pozitivă, atunci poate ieşi din programul de &icirc;nchidere, poate returna statului rom&acirc;n banii care i-a primit &icirc;n perioada c&acirc;t accesează acest ajutor de stat şi poate să &icirc;şi revină şi să continue activitatea de exploatare dacă se descoperă, mă rog, prin prosecţiuni şi prin lucrările miniere care se fac la cele trei subunităţi, că activitatea devine rentabilă şi după 2018 &icirc;ncolo&quot;, a declarat Ion Temneanu.&nbsp;&nbsp;</p> <p>Subunităţile sunt Petrila, Paroşeni şi Uricani.</p> <p>&Icirc;n comunicatul ministerului economiei se face referire la prevederea din protocol privind identificarea soluţiilor pentru rezolvarea datoriilor vechia ale companiei.</p> <p>Acestea depăşesc un miliard de euro.</p> <p>Datoriile reprezintă doar aproximativ 30 de procente din totalul sumei, restul fiind penalităţi, spune&nbsp; liderul sindical Ion Temneanu.</p>
      • added2011-02-11 15:59:34
      • modified2011-02-11 16:23:30
      • active(true)
      • tagshuilă, mineri, valea Jiului, Ion Temneanu
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine254790000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie254870000
      • top50
      • views679
      • comentarii0
      • related18541, 22710, 13167
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 11
      • id25616
      • category_id4
      • nameEconomia României, scădere în 2010 mai mică decât prognoza
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/bursafrankfurt.jpg" />Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/bursafrankfurt.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryConform datelor publicate de Eurostat, economiile ţărilor membre UE au crescut în ultimele trei luni ale anului trecut în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009 cu două excepţii, România şi Grecia.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Pe &icirc;ntreg anul trecut, datele statistice provizorii indică o scădere de 1,2% din PIB, ceva mai mică dec&acirc;t estimările anterioare ale guvernului şi Fondului Monetar Internaţional.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Rom&acirc;nia răm&acirc;ne &icirc;nsă, una dintre excepţiile din Uniunea Europeană, majoritatea ţărilor membre &icirc;nregistr&acirc;nd anul trecut creşteri economice.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Creşterea economică modestă din ultimele trei luni ale anului trecut &icirc;n comparaţie cu trimestrul anterior nu este primul astfel de eveniment de la intrarea Rom&acirc;niei &icirc;n recesiune, la sfărşitul anului 2008. Creşteri faţă de trimestrul anterior s-au mai &icirc;nregistrat &icirc;n 2009 şi &icirc;n perioada aprilie-iunie 2010.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Conform datelor provizorii ale INS, anul trecut economia Rom&acirc;niei a scăzut cu 1,2%, sub nivelul prognozat. </p> <p>&nbsp;</p> <p>&Icirc;n ultimele luni, at&acirc;t guvernul, c&acirc;t şi FMI au anunţat că se aşteaptă la o scădere cu două procente a Produsului Intern Brut &icirc;n cursul anului 2010. </p> <p>&nbsp;</p> <p>Vestea este oarecum bună şi trebuie interpretată &icirc;n context european, consideră preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;Căderea noastră din acest an nu este at&acirc;t de mare pe c&acirc;t ne aşteptasem, dar este o cădere &icirc;n timp ce ceilalţi din jurul nostru, inclusiv ţări ca Germania au crescut destul de mult. Vedem că creşterile şi din acest an sunt legate de industria auto, industrie &icirc;n general şi servicii. &Icirc;n primul r&acirc;nd, industria auto este legată de exporturi.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;Trebuie să facem ceva pentru a dezvolta şi piaţa internă. At&acirc;ta timp c&acirc;t piaţa internă nu va funcţiona şi vom fi dependenţi numai de exporturi, iar &icirc;n cadrul exporturilor numai de o serie de ramuri industriale riscăm, &icirc;n conjuncturi nepotrivite ale acelor ramuri, să avem căderi&quot; a declarat Florin Pogonaru.&nbsp;</p> <p>&nbsp;</p> <p>Indiferent de criteriile de comparaţie, economia Rom&acirc;niei răm&acirc;ne una dintre puţinele din Uniunea Europeană care nu a reuşit &icirc;ncă să iasă din recesiune. Conform datelor publicate marţi, de <a href="/files/Eurostat.pdf" target="_blank">Eurostat</a>, Agenţia de Statistică a Uniunii Europene, economiile ţărilor membre au crescut &icirc;n ultimele trei luni ale anului trecut, &icirc;n comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009, cu două excepţii.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Rom&acirc;nia a &icirc;nregistrat o scădere de 0,5% din PIB, iar Grecia, ţara cu cele mai grave probleme economice, a scăzut cu 6,6% din PIB. &Icirc;n comparaţie, Germania, considerată motorul economic al Europei, a &icirc;nregistrat anul trecut o creştere de 4 procente.</p>
      • added2011-02-15 12:59:33
      • modified2011-02-15 14:24:14
      • active(true)
      • tagsRomânia, creştere, economie, PIB, Eurostat
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine256150000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie256160000
      • top50
      • views771
      • comentarii0
      • related25584, 25270, 24836
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 12
      • id25781
      • category_id3
      • nameCele mai puternice economii se întâlnesc la Paris
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/g20 in franta.jpg" />Pregătiri pentru reuniunea G20. Foto: Reuters
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Pregătiri pentru reuniunea G20." src="/files/g20 in franta.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryLa Paris, începe o reuniune a miniştrilor de finanţe şi a şefilor băncilor centrale din grupul celor mai mari 20 de economii ale lumii. Pentru prima dată, preşedinţia G20 este asigurată de Franţa.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Discuţiile din Franţa se vor axa pe reforma controversatului sistem monetar internaţional şi pe măsurile de limitare a dezechilibrelor economice mondiale. <br /> <br /> Pe agendă este trecută şi problema scumpirii alarmante a alimentelor, care a adus, &icirc;n ultima vreme, &icirc;ncă 40 de milioane de oameni &icirc;n pragul sărăciei.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Preşedinţia G-20 este asigurată anul acesta pentru prima dată de Franţa. <br /> <br /> Din grupul G-20 fac parte 19 ţări, cu cele mai mari economii din lume, şi Uniunea Europeană. <br /> <br /> La reuniunea de două zile participă şi Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. <br /> <br /> Miniştrii de finanţe şi şefii băncilor centrale din G-20 vor &icirc;ncerca să ajungă la un acord &icirc;n privinţa parametrilor care trebuie supravegheaţi pentru a fi reduse dezechilibrele economice la nivel mondial şi, astfel, pentru a fi depăşite efectele crizei economice. <br /> <br /> Gazda reuniunii G-20, ministrul de finanţe din Franţa, Christine Lagarde, a declarat, &icirc;ntr-un interviu la televiziunea Bloomberg, că speră ca participanţii să pună mai presus binele comun şi să nu se agaţe de propriile interese.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> &quot;Ce avem de făcut fiecare şi care sunt unităţile de măsură? Acestea sunt importante pentru a şti ce avem de făcut la nivel mondial &icirc;n privinţa comerţului, a datoriilor publice, a deficitelor şi a cursurilor de schimb ale monedelor importante.</p> <p>&quot;Dacă s-ar reuşi ajungerea la un acord la sf&acirc;rşitul acestei săptăm&acirc;ni asupra a ceea ce numim indicatori economici, pe baza cărora se vor lua viitoarele decizii, aş fi extrem de mulţumită&quot;, a declarat Christine Lagarde. <br /> <br /> Ministrul finanţelor a adăugat că, fără să fie explicit pe agenda &icirc;nt&acirc;lnirii G-20, nu va putea fi evitat subiectul cursurilor de schimb ale monedelor principalelor economii, precum dolarul american, euro, yuanul chinezesc sau realul brazilian. <br /> <br /> Ratele cursurilor de schimb au declanşat controverse &icirc;ntre ţări <br /> <br /> Spre exemplu, Statele Unite acuză China că menţine cursul yuanului la un nivel prea scăzut, fapt care avantajează exporturile Beijingului şi - susţin reprezentanţii administraţiei de la Washington - duce la pierderea locurilor de muncă &icirc;n Statele Unite. <br /> <br /> Un alt subiect de discuţie va fi creşterea &icirc;ngrijorătoare a inflaţiei. <br /> <br /> Aceasta este resimţită &icirc;n special la preţurile alimentelor şi a petrolului. <br /> <br /> Conform Băncii Mondiale, preţurile alimentelor au ajuns la un nivel periculos. <br /> <br /> &Icirc;n ultimele luni, susţin reprezentanţii Băncii Mondiale, nivelul de trai a peste 40 de milioane de oameni a cobor&acirc;t sub pragul sărăciei.</p>
      • added2011-02-18 15:10:59
      • modified2011-02-18 15:26:52
      • active(true)
      • tagsG20, franţa, FMI, alimente, sărăcie, inflaţie
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine257820000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie257810000
      • top50
      • views1006
      • comentarii0
      • related24636, 21523, 15711
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 13
      • id25874
      • category_id3
      • nameProteste în Wisconsin faţă de reduceri bugetare
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/2011-02-21T173507Z_340210758_GM1E72M04FZ01_RTRMADP_3_USA-WISCONSIN-PROTESTS1111111111111111111.jpg" />Proteste &icirc;n Wisconsin. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/2011-02-21T173507Z_340210758_GM1E72M04FZ01_RTRMADP_3_USA-WISCONSIN-PROTESTS1111111111111111111.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryÎn statul american Wisconsin, zeci de mii de sindicalişti au ieşit în stradă, pentru a încerca să împiedice programul de austeritate bugetară promovat de guvernator.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>O premieră a ultimilor ani &icirc;n Statele Unite, &icirc;n statul Wisconsin sindicatele &icirc;ncearcă să &icirc;mpiedice programul de austeritate bugetară promovat de guvernator.</p> <p>La sf&acirc;rşitul săptăm&acirc;nii trecute, grupuri de susţinători şi de opozanţi ai măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare au manifestat &icirc;n stradă.</p> <p>La marşurile din Madison, capitala statului Wisconsin, au participat aproximativ 70.000 de persoane.&nbsp;</p> <p>Scott Walker, membru al Partidului Republican, a preluat funcţia de guvernator al statului Wisconsin la &icirc;nceputul acestui an.</p> <p>El a c&acirc;ştigat alegerile, promiţ&acirc;nd electoratului că va reduce deficitul bugetar al statului Wisconsin prin tăierea salariilor şi a altor avantaje financiare ale angajaţilor din sectorul public.</p> <p>Guvernatorul Walker a mai promis reducerea taxelor plătite de firmele mici.</p> <p>La &icirc;nceputul acestei luni, guvernatorul a promovat un proiect legislativ prin care cere congresului din Wisconsin să aprobe reducerea salariilor &icirc;n sectorul bugetar şi restr&acirc;ngerea drepturilor de negociere ale uniunilor sindicale.</p> <p>&Icirc;n Statele Unite, &icirc;n special sindicatele din domeniul educaţiei, au o importantă influenţă politică.</p> <p>Pe parcursul săptăm&acirc;nii trecute, uniunile sindicale au organizat proteste &icirc;n stradă şi au cerut congresului să nu aprobe măsurile de austeritate propuse de guvernatorul Scott Walker.</p> <p><strong>Manifestaţii pro şi contra măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare</strong></p> <p>La &icirc;nceputul săptăm&acirc;nii trecute, pe străzile capitalei statului Wisconsin Madison, peste 70.000 de persoane au participat la marşul pro şi contra măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare.</p> <p>&quot;Scott Walker is got to go&quot; au strigat sindicaliştii care se opun propunerilor guvernatorului, adică Scott Walker trebuie să plece.</p> <p>Acesta a anunţat că intenţionează să reducă salariile bugetarilor şi să-i oblige să plătească o parte din contribuţiile pe care statul le acoperă acum la fondurile de pensii şi la asigurările de sănătate.</p> <p>&Icirc;n plus, conform proiectului legislativ al guvernatorului Scott Walker, uniunile sindicale vor avea dreptul să negocieze doar nivelul salariilor bugetarilor, fără să poată impune &icirc;n contractele colective alte beneficii.</p> <p>&quot;Statul este &icirc;n faliment, suntem faliţi de mai mulţi ani şi a sosit momentul că cineva să aibă curajul să spună adevărul. Nu mai avem bani, aşa că nu putem discuta despre negocieri. Ca să negociezi trebuie să ai ceva de oferit, dar bugetul nu mai are bani de oferit&quot;, a spus guvernatorul statului Wisconsin, Scott Walker.</p> <p>El a adăugat că alternativa la reducerea salariilor este disponibilizarea de personal din sectorul public.</p> <p>Pe actuala structură a cheltuielilor, deficitul bugetului statului Wisconsin, &icirc;n următorii doi ani, ar urma să fie de peste trei miliarde şi jumătate de dolari.</p> <p>Aflat &icirc;n nord-estul Statelor Unite, &icirc;n apropierea graniţei cu Canada, Wisconsin are o suprafaţă de aproximativ două treimi din cea a Rom&acirc;niei şi o populaţie de 5,5 milioane de persoane.</p> <p>Principalele sectoare economice sunt industria manufacturieră, agricultura şi sănătatea.</p> <p>&Icirc;n anul fiscal 2012 deficitul bugetar al statului Wisconsin ar urma să fie de aproape 13% din veniturile fiscale ale acestui an.</p> <p>Deficite mult mai mari au, &icirc;nsă, state ca Nevada, 45%, Texas 32% sau California, cel mai dezvoltat stat american cu un deficit bugetar prognozat de aproape 30%.</p>
      • added2011-02-21 19:57:29
      • modified2011-02-22 12:41:42
      • active(true)
      • tagsWisconsin, marş, proteste, buget, sindicate
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine258570000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie258740000
      • top50
      • views619
      • comentarii0
      • related25851, 25811, 25823
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 14
      • id26065
      • category_id2
      • nameÎn România e încă "prea multă corupţie"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/instanta-agerpres-1.jpg" title="Curte de Apel" alt="" /> Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/instanta-agerpres-2.jpg" title="Curte de Apel" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPotrivit raportului anual al Societăţii Academice Române, în domeniul justiţiei s-au făcut îmbunătăţiri, însă în România este în continuare multă corupţie, iar acesta crează sărăcie.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Radiografia sistemului de justiţie din Rom&acirc;nia a arătat p&acirc;nă acum suficiente &icirc;mbunătăţiri, dar şi destule răm&acirc;neri &icirc;n urmă. <br /> <br /> Şi raportul DNA, şi cel al CSM, cel al Ministerului de Interne, dar şi cel al ministerului justiţiei au marcat o creştere calitativă a activităţii, alături de creşterea numărului de cazuri cercetate. <br /> <br /> Insuficient &icirc;nsă pentru a putea vorbi de instituţii complet reformate şi eficiente şi care să aducă mulţumire şi instituţiilor europene ce monitorizează justiţia din Rom&acirc;nia. <br /> <br /> Iar la această concluzie au ajuns şi specialiştii organizaţiilor non-guvernamentale care analizează domeniul. <br /> <br /> Experţii Societăţii Academice Rom&acirc;ne, &icirc;n raportul anual prezentat vineri, spun că &icirc;n Rom&acirc;nia e &icirc;ncă prea multă corupţie, lucru de care s-ar face vinovat statul şi instituţiile sale. <br /> <br /> Conform raportului SAR, corupţia are la bază puterea discreţionară, resursele financiare şi lipsa de constr&acirc;ngeri legale. <br /> <br /> <strong>Contractele cu statul, cele mai profitabile</strong><br /> <br /> Contractele cu statul, susţin realizatorii studiului, sunt cele mai profitabile. <br /> <br /> Firmele care obţin contracte cu statul pentru construcţie, &icirc;ntreţineri de drumuri, deszăpeziri, lucrări publice sau &icirc;n domeniul energiei, au &icirc;nregistrat rate ale profitului de 30-40%. <br /> <br /> Ca exemplu a fost prezentată situaţia companiei Hidroelectrica. <br /> <br /> &Icirc;n 2009, aceasta a pierdut cel puţin 200 de milioane de euro, v&acirc;nz&acirc;nd curent unor intermediari mai ieftin dec&acirc;t i-ar fi permis piaţa. <br /> <br /> &quot;Am coordonat un grup de lucru ad-hoc la nivelul aparatului propriu de lucru al primului ministru, tocmai cu scopul de a igieniza bugetele companiilor de stat. Concluzia este că a fost un sat fără c&acirc;ini, că abuzurile şi &icirc;ncălcările nu doar ale raţiunii economice, ci chiar juridice sunt fapte reale, aceste corecţii le-am solicitat chiar cu riscul de a am&acirc;na aprobarea acestor bugete şi acest prim efort s-a făcut &icirc;n anul 2011.</p> <p>&quot;De acord, cu foarte multă &icirc;nt&acirc;rziere. Corupţia la nivelul companiilor de stat este ridicată, risipa &icirc;n cazul societăţilor cu capital majoritar de stat este reală&quot;, a declarat Andreea Vass. <br /> <br /> <strong>Corupţia crează sărăcie</strong><br /> <br /> Andreea Vass a mai spus că, &icirc;n ciuda părerii generale că sărăcia duce la corupţie, corelaţia este de fapt inversă. <br /> <br /> Corupţia cauzează sărăcie pentru că ineficienţa sistemelor creşte odată cu corupţia. <br /> <br /> Prezent la dezbaterea care a urmat prezentării raportului SAR, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat că situaţia &icirc;n care se află Rom&acirc;nia are rădăcini &icirc;n societate. <br /> <br /> &quot;P&acirc;nă la urmă, toată discuţia asta cu instituţii, cu stat, ş.a.m.d., se reduce la calitatea oamenilor. Nu are cum să fie mai bună clasa politică dec&acirc;t este populaţia, nu are cum să fie mai bună clasa antreprenorială dec&acirc;t este populaţia, n-au cum să fie mai buni poliţiştii dec&acirc;t populaţia, n-au cum să fie mai buni profesorii dec&acirc;t populaţia, n-au cum să fie bancherii mai buni dec&acirc;t este populaţia&quot;, a afirmat economistul şef al BNR. <br /> <br /> <strong>Rata de ocupare a populaţiei de v&acirc;rstă activă este de doar 60%. </strong><br /> <br /> Un alt capitol al raportului a vizat criza de pe piaţa muncii. <br /> <br /> Chiar dacă şomajul &icirc;n Rom&acirc;nia este mic &icirc;n comparaţie cu alte ţări, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, rata de ocupare a populaţiei de v&acirc;rstă activă este de doar 60%. <br /> <br /> Unul dintre obiectivele anunţate de autorităţi este reducerea numărului de persoane care lucrează la negru, adică fără forme legale. <br /> <br /> Una dintre soluţii, susţin reprezentanţii guvernului, este flexibilizarea relaţiei dintre angajat şi angajator prin modificarea Codului Muncii. <br /> <br /> Discuţiile pe această temă durează de luni de zile. <br /> <br /> &Icirc;nsă preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru, susţine că impozitarea excesivă a muncii din Rom&acirc;nia este principala problemă: <br /> <br /> &quot;C&acirc;nd 43% e impozitarea muncii şi 16% e impozitarea capitalului, ia ghiciţi ce face orice mic patron &icirc;ntreprinzător. Vrea să plătească 16%, surpriză!&quot;<br /> <br /> Consilierul economic al premierului, Andreea Vass, susţine că estimările guvernului indică un număr de peste 1,5 milioane de persoane care muncesc la negru. <br /> <br /> &Icirc;ntre soluţiile propuse de raportul SAR la capitolul crizei forţei de muncă este şi reforma educaţiei. <br /> <br /> Rata şomajului &icirc;n r&acirc;ndul tinerilor sub 25 de ani este de peste 20%, de trei ori mai mare dec&acirc;t rata medie a şomajului din Rom&acirc;nia.</p>
      • added2011-02-25 19:17:59
      • modified2011-02-25 19:24:39
      • active(true)
      • tagsjustiţie, raport, şomaj, corupţie, sărăcie
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine260690000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie260650000
      • top50
      • views686
      • comentarii0
      • related25870, 25789, 25773
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 15
      • id26091
      • category_id5
      • nameRomânia învinge naţionala de rugby a Rusiei
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/rugby-romania-rusia-1.png" alt="" />
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/rugby-romania-rusia-2.png" alt="" />
      • titleimg3
      • summary"Stejarii" s-au impus în faţa Rusiei cu 33-3, în Cupa Europeană a Naţiunilor
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>După o primă repriză mai puţin spectaculoasă, scorul la pauză a fost 9-3, naţionala de rugby a Rom&acirc;niei a zdrobit Rusia cu 33-3.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&Icirc;nt&acirc;lnirea a contat pentru etapa a treia a Cupei Europene a Naţiunilor la rugby. </p> <p>Rom&acirc;nia a reuşit trei eseuri, toate &icirc;n repriza secundă, prin Bogdan Zebega, Lucian S&icirc;rbu şi Daniel Carpo.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Florin Vlaicu a transformat cele trei eseuri şi a mai reuşit alte 12 puncte prin 4 lovituri de penalizare.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Cele trei puncte ale Rusiei au fost reuşite de Yury Kushnarev printr-o lovitură de penalizare.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&Icirc;n urma rezultatului, Rom&acirc;nia ocupă locul 3 &icirc;n Cupa Europeană a Naţiunilor cu 5 puncte, dintre care un punct bonus defensiv, pentru că au pierdut la mai puţin de şapte puncte partida cu Portugalia.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Naţionala de rugby a jucat cu un meci mai puţin, partida din deplasare cu Ucraina, de pe 12 februarie fiind am&acirc;nată din cauza vremii nefavorabile.</p> <p>Rom&acirc;nia va mai juca &icirc;n deplasare cu Georgia (12 martie) şi va &icirc;nt&acirc;lni la Bucureşti Spania (19 martie).</p>
      • added2011-02-26 19:39:35
      • modified2011-02-27 16:59:31
      • active(true)
      • tagsrugby, România, Rusia, sport, Cupa Europeană a Naţiunilor, victorie, stejarii, naţionala, Arcul de Trimf
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine260800000
      • videogallery_id617
      • ordinecategorie260910000
      • top50
      • views1209
      • comentarii0
      • related14826, 11366, 11643
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 16
      • id26281
      • category_id3
      • nameBombe lansate de avioane militare într-un port din Libia
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/LIBYA.jpg" />Tensiuni &icirc;n Libia. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/LIBYA.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summarySe aşteaptă ca joi Tribunalul Penal Internaţional să anunţe începerea unei anchete asupra reprimării violente a protestatarilor din Libia.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>&Icirc;n Libia, cel puţin două bombe au fost lansate de avioane militare &icirc;n zona oraşului Al Brega, un important port prin care se exportă petrol.</p> <p>Corespondenţii angenţiilor de presă internaţionale au confirmat cel puţin patru morţi &icirc;n luptele care se dau &icirc;ntre forţele fidele liderului libian Muammar Gaddafi şi oponenţii regimului său.</p> <p>Reprezentanţi ai forţelor rebele au declarat că se aşteapta la noi atacuri.</p> <p>&Icirc;n paralel, se aşteaptă ca joi Tribunalul Penal Internaţional să anunţe &icirc;nceperea unei anchete asupra reprimării violente a protestatarilor din Libia.</p> <p>Tribunalului Penal Internaţional, Luis Moreno Ocampo, a anunat că va deschide o anchetă cu privire la acţiunile a 10, p&acirc;nă la 15 oficiali libieni implicaţi &icirc;n ceea ce procurorul a numit &quot;acţiuni suspecte de crime &icirc;mpotriva umanităţii&quot;.</p> <p>Conform Agenţiei&nbsp; France Presse, avioane militare au lansat joi bombe &icirc;n zona oraşelor Ajdabia şi Al-Brega.</p> <p>Unii opozanţi ai regimului colonelului Gaddafi au cerut sprijin internaţional şi instituirewa unei zone de interdicţie a zborurilor, pentru a nu mai fi atacaţi de aviaţie.</p> <p>Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen , a declarat că alianţa nu intenţionează să intervină &icirc;n Libia, &icirc;nsă se pregăteşte pentru orice eventualitate.</p> <p>Subiectul este discutat de mai multe zile, &icirc;n special de liderii occidenali.</p> <p>Ministrul american al apărării, Robert Gates, a declarat aseară,&nbsp; timpul unei audieri, &icirc;n Congresul Statelor Unite că impunerea unei zone de excludere &icirc;n spaul aerian al Libiei ar &icirc;nsemna bombardarea şi anihilarea capacităţii de ripostă anti-aeriană a armatei libiene.</p> <p>Preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, care are o relaţie bună cu Muammar Gaddafi a propus trimiterea unei misiuni internaţionale de pace &icirc;n Libia.</p> <p>Ministrul libian al comunicaţiilor a confirmat o discuţie &icirc;ntre Hugo Chavez şi colonelul Gaddafi, &icirc;nsă nu a oferit şi alte detalii.</p> <p>&Icirc;ntrebat de propunerea lui Hugo Chavez, secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa, a spus că o eventuală decizie &icirc;n acest sens ar putea fi adoptată după consultări cu ţările membre ale Ligii Arabe</p> <p>&Icirc;n continuare &icirc;n zona Mediteranei au loc mişcări semnificative de nave militare.</p> <p>Agenţiile de presă transmit că Statele Unite şi NATO au lăsat deschisă orice opţiune, chiar dacă o intervenţie militară este neagreată de unii aliaţi, din cauza posibilei reacţii a lumii arabe.</p>
      • added2011-03-03 16:01:11
      • modified2011-03-03 16:14:48
      • active(true)
      • tagsLibia, avioane, bombe, militar, Muammar Gadaffi
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine262770000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie262810000
      • top50
      • views653
      • comentarii0
      • related26265, 26263, 26252, 26227
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 17
      • id26332
      • category_id2
      • nameProducătorii agricoli români se consideră dezavantajaţi
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="../../../files/image/ciolosdacian1.png" title="Dacian Cioloş" alt="" />Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="../../../files/image/ciolosdacian1.png" title="Dacian Cioloş" />
      • titleimg3
      • summaryReprezentanţii producătorilor agricoli români se consideră dezavantajaţi faţă de cei din alte ţări europene. Subvenţia acordată agricultorilor români este o treime din cea primită de agricultorii din vechile ţări membre UE.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, pledează la Bucureşti pentru simplificarea procedurilor administrative de accesare a fondurilor europene.</p> <p>După &icirc;nt&acirc;lniri cu mai multe oficialităţi, Dacian Coloş a recomandat chiar &icirc;nfiinţarea unei noi instituţii specializate.</p> <p>El a mai subliniat necesitatea ca Rom&acirc;nia să aibă o politică agricolă pe termen mediu şi lung, prin care să determine creşterea producţiei.</p> <p>Reprezentanţii producătorilor agricoli din Rom&acirc;nia se consideră dezavantajaţi faţă de producătorii din alte ţări europene, din cauza diferenţei dintre subvenţiile pe care le &icirc;ncasează.</p> <p>Subvenţia acordată unui agricultor din Rom&acirc;nia este cam o treime din cea primită de agricultorii din vechile ţări membre ale UE.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&quot;Dorim ca ţările mici, cu exploataţiile făr&acirc;miţate, să aibă un sprijin mai semnificativ &icirc;n ceea ce priveşte nivelul subvenţiilor.</p> <p>&quot;După cum se ştie, Rom&acirc;nia are un nivel al subvenţiilor foarte redus, dacă vorbim de ţările vechi, care au subvenţii la hectar - mă refer aici undeva &icirc;ntre 380-450 de euro/ha - noi care de-abia anul acesta avem de la UE 100 de euro, vă daţi seama ce mare diferenţă &icirc;ntre o ţară şi cealaltă&quot;, a declarat secretarul general al Federaţiei Agrostar, Tudor Dorobanţu.&nbsp;</p> <p>Valoarea subvenţiilor &icirc;n domeniul agricol a fost negociată de Rom&acirc;nia &icirc;n Tratatul de aderare la UE.</p> <p><strong>Cofinanţarea, cheia pentru atragerea fondurilor europene</strong></p> <p>Pe l&acirc;ngă aceste ajutoare, Rom&acirc;nia mai are la dispoziţie sume importante pentru proiecte &icirc;n domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale.</p> <p>Pentru atragerea acestora este &icirc;nsă nevoie de cofinanţare, spune secretarul al Agrostar, Tudor Dorobanţu.</p> <p>&quot;Cine ne asigură cofinanţarea? Nicio bancă din Rom&acirc;nia nu vrea să finanţeze agricultura sau, mă rog, atragerea de fonduri europene, iar noi atragem atenţia că Rom&acirc;nia are două bănci, Exim Bank şi CEC Bank, care pot susţine acest sector, at&acirc;ta vreme c&acirc;t sunt bănci ale statului rom&acirc;n şi s-ar fi putut face o politică de absorbţie a fondurilor comunitare prin intermediul acestora, da? Din păcate, lipseşte voinţa politică&quot;, a declarat Tudor Dorobanţu.&nbsp;</p> <p>Agricultura este domeniul care beneficiază de cele mai mari sume &icirc;n cadrul bugetului UE.</p> <p>Peste o treime din banii alocaţi ţărilor membre sunt pentru domeniul agricol.</p> <p>Marea Britanie şi Germania intenţionează ca, &icirc;n viitorul buget multianual pentru perioada 2014-2020, sumele alocate acestui domeniu să scadă ca pondere &icirc;n bugetul UE.</p>
      • added2011-03-04 17:21:52
      • modified2011-03-04 17:46:15
      • active(true)
      • tagsDacian Cioloş, agricultură, UE, fonduri europene
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine263220000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie263320000
      • top50
      • views648
      • comentarii0
      • related24251, 21965, 21967
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 18
      • id27256
      • category_id3
      • nameRebelii din Libia încearcă să profite de intervenţia NATO
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" title="Forţele rebele din Libia" src="/files/rebeli-libia-reuters-1.jpg" />Forţele rebele din Libia. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Forţele rebele din Libia" src="/files/rebeli-libia-reuters-2.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryOponenţii regimului Gaddafi au anunţat că au preluat controlul asupra mai multor oraşe, printre care Ras Lanuf, Brega, Tobruk şi Bin Jauad, profitând de atacurile aeriene ale coaliţiei militare internaţionale.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>&Icirc;n Libia, oponenţii regimului colonelului Muammar Gaddafi &icirc;ncearcă să profite c&acirc;t mai mult de atacurile aeriene ale coaliţiei internaţionale şi să preia controlul asupra zonelor deţinute de forţele loiale regimului libian. <br /> <br /> Reprezentanţi ai rebelilor au spus, citaţi de agenţiile de presă internaţionale, că obiectivul imediat este cucerirea localităţii Sirt, oraşul natal al lui Muammar Gaddafi.</p> <p>O astfel de victorie ar avea un efect demoralizator asupra susţinătorilor regimului colonelului Gaddafi, consideră forţele rebele.<br /> <br /> &Icirc;n ultimele ore, aceştia au profitat de atacurile aeriene ale coaliţiei militare internaţionale şi au preluat controlul mai multe oraşe, printre care Ras Lanuf, Brega, Tobruk şi Bin Jauad, aflat la 150 de kilometri de Sirt. <br /> <br /> După ce duminică au &icirc;naintat rapid, forţele rebele au fost oprite luni, cel puţin temporar, de susţinătorii regimului Gaddafi, &icirc;n apropierea oraşului Bin Jauad. <br /> <br /> <strong>NATO&nbsp;conduce operaţiunile militare din Libia</strong><br /> <br /> Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că preia comanda coaliţiei militare internaţionale, care asigură impunerea zonei de interdicţie aeriană conform unei rezoluţii NATO. <br /> <br /> P&acirc;nă duminică, NATO era implicată doar &icirc;n asigurarea respectării embargoului asupra livrării de arme Libiei. <br /> <br /> Purtătorul de cuv&acirc;nt al guvernului libian, Musa Ibrahim, a acuzat NATO de terorism.</p> <p>El a mai spus că atacurile aeriene urmăresc şubrezirea puterii de negociere a guvernului.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Populaţia trăieşte cu teamă şi este tensionată pretutindeni. Civilii sunt terorizaţi de atacurile aeriene&quot;, a spus oficialul guvernului libian. <br /> <br /> &Icirc;ntrebat dacă NATO protejează populaţia şi de atacurile forţelor rebele, secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că NATO este imparţială şi că mandatul său este de a proteja civilii. <br /> <br /> &quot;Avem misiunea de a impune rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU şi de a proteja populaţia &icirc;mpotriva oricăror atacuri&quot;, a spus secretarul general al NATO.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> <strong>Rusia consideră că atacurile aeriene depăşesc mandatul rezoluţiei ONU</strong><br /> <br /> Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a apreciat că atacurile aeriene depăşesc mandatul rezoluţiei ONU. <br /> <br /> Serghei Lavrov a declarat că rezoluţia nu autorizează forţele coaliţiei militare internaţionale să se implice &icirc;n &quot;ceea ce este un război civil&quot;. <br /> <br /> &quot;Coaliţia are doar mandatul de a asigura zona de interdicţie aeriană&quot;, a adăugat oficialul de la Moscova.</p>
      • added2011-03-28 15:52:12
      • modified2011-03-28 17:19:22
      • active(true)
      • tagsMuammar Gaddafi, NATO, Sirt, Tripoli, Serghei Lavrov, război, rebeli
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine272530000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie272560000
      • top50
      • views740
      • comentarii0
      • related27230, 27209, 27202
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 19
      • id27353
      • category_id2
      • nameLegea zilierilor a fost adoptată de Camera Deputaţilor
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="../../../app/webroot/files/image/matinal/22012010_economic_agricultura_280_190.jpg" />Tariful orar prevăzut este de 2 lei p&acirc;nă la 10 lei.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="../../../app/webroot/files/image/matinal/22012010_economic_agricultura_280_190.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryGuvernul a insistat ca reglementările să fie discutate în regim de urgenţă de parlamentari, deoarece le consideră un instrument important în combaterea muncii la negru.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p style="text-align: justify;">Legea zilierilor, adoptată marţi &icirc;n Camera Deputaţilor, mai poate fi contestată &icirc;n următoarele cinci zile, apoi documentul va ajunge pentru promulgare la preşedinţie.</p> <p style="text-align: justify;">Guvernul a insistat ca reglementările să fie discutate &icirc;n regim de urgenţă de parlamentari, deoarece le consideră un instrument important &icirc;n combaterea muncii la negru, a cărei dimensiune e apreciată de ministrul muncii la aproximativ 1,5 milioane de persoane.</p> <p style="text-align: justify;">De altfel, ministrul Ioan Botiş a apreciat că legea zilierilor va scoate la suprafaţă p&acirc;nă la 200.000 de locuri de muncă. Plata cu ziua ar urma să fie impozitată cu 16%, procent virat către stat &icirc;n următoarea lună de angajator, denumit &icirc;n acest caz beneficiar. Tot el trebuie să ţină un registru al zilierilor &icirc;n care să apară intervalul de muncă şi semnătura la primirea banilor, după cum a explicat secretarul Comisiei de Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor, Kerekes Karoly.&nbsp;</p> <p style="text-align: justify;">&quot;Beneficiarul - persoana juridică are un registru vizat de către inspectorii teritoriali de muncă, &icirc;n care &icirc;i &icirc;nregistrează, trece datele personale ale zilierului, ce fel de muncă prestează, c&acirc;te ore a prestat şi ce salariu i-a dat pentru acea zi&quot; a declarat Kerekes Karoly.</p> <p style="text-align: justify;">Beneficiarul va plăti la sf&acirc;rşitul zilei, iar confirmarea din partea zilierului se va face prin semnătură.&nbsp;&nbsp;</p> <p style="text-align: justify;">Dacă doresc, zilierii vor putea să se asigure benevol la casele de asigurări de sănătate sau pensii.</p> <p style="text-align: justify;">Legea prevede tariful orar de 2 lei p&acirc;nă la 10 lei, dar Kerekes Karoly a precizat că &quot;ministerul a ţinut să facem acest lucru, dar nu exclude faptul că vom modifica legea&quot;.</p> <p style="text-align: justify;">Legea zilierilor ar urma să se aplice doar &icirc;n anumite domenii de activitate: agricultură, pescuit, pomicultură, sau zootehnie şi activităţi gospodăreşti, adică &icirc;ntreţinere şi curăţenie.</p> <p style="text-align: justify;">Totodată, o persoană va putea fi angajată ca zilier maxim 90 de zile &icirc;ntr-un an.</p>
      • added2011-03-30 13:49:44
      • modified2011-03-30 16:39:40
      • active(true)
      • tagsKerekes Karoly, zilieri, Camera Deputaţilor, guvern, Ioan Botiş
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine273630000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie273530000
      • top50
      • views602
      • comentarii0
      • related26283, 27172, 27039
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 20
      • id27396
      • category_id52
      • nameDay workers’ law adopted by Chamber of Deputies
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="../../../app/webroot/files/image/matinal/22012010_economic_agricultura_280_190.jpg" />
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="../../../app/webroot/files/image/matinal/22012010_economic_agricultura_280_190.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryThe Government insisted the regulations should be urgently discussed by the members of the Parliament, as they consider them important tools for combating undeclared work.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>The day workers&rsquo; law, adopted on Tuesday by the Chamber of Deputies, can be challenged in the next five days, after which the document will reach the President for promulgation. <br /> <br /> The Government insisted the regulations should be urgently discussed by congressmen, as they consider them important tools in fighting undeclared work, whose proportions is determined by the Minister of Labour to about 1.5 million people. <br /> <br /> Besides, Minister Ioan Botiş stated that the day workers&rsquo; law will reveal up to 200,000 work places. Payment by day will be taxed 16 percent, which would be transferred to the state in the following month by the employer, in this case named the beneficiary.</p> <p>He is also the one who has to keep a record of day workers where working days and signature when receiving the money should appear, according to Kerekes Karoly, Secretary of the Labour and Social Protection Commission at the Chamber of Deputies. <br /> <br /> &quot;The beneficiary &ndash; the legal person, has a register, authorized by the regional labour inspectors, where he will record all the personal data of the day worker, the type of work done, how many hours he has worked and the wage for the day&quot;, stated Kerekes Karoly.<br /> <br /> The beneficiary will pay at the end of the day, and the confirmation from the day worker will be made through his signature.</p> <p>If they want to, day workers can willingly get health insurance at health insurance houses or pensions. <br /> <br /> The law provides from 2 lei to 10 lei per hour, but Kerekes Karoly stated that &quot;the Ministry wanted us to implement this, but does not exclude the fact that we would change the law&quot;.<br /> <br /> The day workers law will only be applied in a few areas: agriculture, fishing, horticulture, or animal husbandry and household activities, namely maintenance and cleaning.&nbsp;</p> <p>At the same time, one cannot be employed as a day worker for more than 90 days a year. <br /> <br /> <em>Translated by: Manuela Stancu<br /> MA Student, MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2011-03-31 15:26:28
      • modified2011-03-31 15:30:22
      • active(true)
      • tagsKerekes Karoly, Chamber of Deputies, Government, Ioan Botiş
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine273960000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie273960000
      • top50
      • views224
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 21
      • id27704
      • category_id4
      • namePreţurile locuinţelor înregistrează "un trend descendent"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" title="Asigurarea locuinţelor" src="/files/locuinte1.png" /> . Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Asigurarea locuinţelor" src="/files/locuinte2.png" />
      • titleimg3
      • summaryPotrivit Institutului Naţional de Statistică, preţul de vânzare al locuinţelor era cu aproape 15% mai mic la sfârşitul anului 2010 faţă de preţurile de la începutul lui 2009 şi nu va creşte nici în 2011.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, preţul de v&acirc;nzare al locuinţelor era cu aproape 15% mai mic la sf&acirc;rşitul anului 2010 faţă de preţurile de la &icirc;nceputul lui 2009. <br /> <br /> Potrivit analiştilor pieţei rezidenţiale, preţurile nu vor creşte &icirc;n 2011.<br /> <br /> Indicii preţurilor locuinţelor calculaţi de INS sunt contestaţi datorită metodelor prin care aceştia sunt realizaţi, fiind bazaţi pe preţurile declarate la notari. <br /> <br /> Taxele notariale sunt cu at&acirc;t mai mari cu c&acirc;t preţul de v&acirc;nzare este mai mare, astfel există cazuri &icirc;n care la notar se declară un preţ de v&acirc;nzare mai mic. <br /> <br /> Cu toate acestea, indicele imobiliar al INS poate fi considerat relevant pentru piaţă, potrivit lui Cristian Orgonaş, comentator economic.<br /> <br /> &quot;Important este trendul, iar trendul arată că preţurile continuă să scadă, chiar dacă ritmul este semnificativ atenuat faţă de cel din 2009 şi 2010. &Icirc;n mod sigur preţurile se vor reduce cu un procent din ce &icirc;n ce mai mic, dacă se vor reduce. Este posibilă chiar şi o stagnare, &icirc;nsă personal exclud o creştere&quot;, a declarat Cristian Orgonaş.&nbsp;&nbsp;</p> <p><strong>Preţurile din anunţurile de v&acirc;nzare, mai mici</strong><br /> <br /> Trendul de scădere al preţurilor este vizibil şi &icirc;n ceea ce priveşte pretenţiile v&acirc;nzătorilor de locuinţe. <br /> <br /> Preţurile din anunţurile de v&acirc;nzare publicate pe diverse pagini de internet specializate &icirc;n domeniul imobiliar au scăzut cu 10-15% &icirc;n ultimul an şi cu peste 25% faţă de &icirc;nceputul anului 2009. <br /> <br /> Ritmul de scădere a preţurilor locuinţelor dă &icirc;nsă semne de &icirc;ncetinire, susţine analistul imobiliar Radu Zilişteanu.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Preţurile pe piaţa imobiliară sunt formate sub influenţa a trei factori: cererea, oferta şi, ceea ce este cel mai important, aşteptările jucătorilor de pe piaţă. Piaţa imobiliară va reacţiona cu &icirc;nt&acirc;rziere la evoluţia economică generală şi după primele semne bune şi confirmate din economie va mai trece o perioadă de 6-12 luni p&acirc;nă c&acirc;nd această revigorare să se simtă şi &icirc;n piaţa imobiliară. <br /> <br /> &quot;Probabil că cel mai devreme &icirc;n toamna anului 2011 s-ar putea vedea ceva semne bune - şi c&acirc;nd spun &quot;semne bune&quot; mă refer la numărul de tranzacţii, nu mă refer la preţuri&quot;, a declarat Radu Zilişteanu.&nbsp; <br /> <br /> Conform Serviciului de statistică al Uniunii Europene, EUROSTAT, Rom&acirc;nia are cel mai mare procent de proprietari de locuinţe. <br /> <br /> Dacă media la nivelul Uniunii este de doar două treimi, &icirc;n Rom&acirc;nia procentul proprietarilor de locuinţe este de 96%.</p>
      • added2011-04-08 16:33:17
      • modified2011-04-08 18:16:13
      • active(true)
      • tagsInstitutul Naţional de Statistică, locuinţe, preţ
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine277010000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie277040000
      • top50
      • views821
      • comentarii0
      • related26449, 24523, 24948
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 22
      • id27943
      • category_id4
      • name"Economiile emergente" doresc schimbarea sistemului financiar
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" title="Liderii celor 5 ţări cu economii emergente" src="/files/brics1.png" /> Liderii celor 5 ţări cu economii emergente, la reuniunea grupului BRICS &icirc;n China. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Liderii celor 5 ţări cu economii emergente" src="/files/brics2.png" />
      • titleimg3
      • summaryPreşedintele Africii de Sud, Jacob Zuma, a declarat că ţările în curs de dezvoltare cer reformarea instituţiilor internaţionale, pentru ca acestea să reflecte importanţa acestor economii.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Liderii celor mai importante cinci ţări &icirc;n curs de dezvoltare, aşa-numitele &quot;economii emergente&quot; cunoscute ca grupul BRICS, au cerut joi din nou reformarea instituţiilor internaţionale, pentru ca acestea să reflecte mai corect modul &icirc;n care se redesenează principalele coordonate economice ale lumii.</p> <p>&Icirc;nt&acirc;lnirea are loc &icirc;n China, şi la ea participă preşedinţii Braziliei, Rusiei, Chinei, Africii de Sud şi premierul Indiei.</p> <p>Cele cinci ţări vor să le fie recunoscută importanţa geopolitică tot mai mare, ca urmare a economiilor &icirc;n creştere şi a populaţiei de peste trei miliarde de oameni.</p> <p>&Icirc;nt&acirc;lnirea a avut loc pe insula Hainan, &icirc;n partea de sud a Chinei şi a marcat momentul acceptării Africii de Sud &icirc;n grupul BRICS.</p> <p>La conferinţa de presă comună a celor cinci lideri, preşedintele Africii de Sud, Jacob Zuma, a declarat că ţările &icirc;n curs de dezvoltare cer reformarea instituţiilor internaţionale, pentru ca acestea să reflecte importanţa lor crescută.</p> <p>&quot;Am căzut de acord asupra necesităţii reformării Consiliului de Securitate al ONU, pentru ca acesta să devină mai reprezentativ la nivel mondial. &Icirc;n plus, susţinem nevoia reformării &icirc;n continuare a instituţiilor financiare internaţionale, astfel &icirc;nc&acirc;t acestea să promoveze o ordine mondială mai justă&quot;, a spus Jacob Zuma.</p> <p><strong>Ţările din grupul BRICS au importante rezerve valutare &icirc;n dolari</strong></p> <p>Toate cele cinci ţări, Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, fac parte din actualul Consiliu de Securitate al ONU, &icirc;nsă doar Rusia şi China au statut de membri permanenţi cu drept de veto.</p> <p>Este a treia &icirc;nt&acirc;lnire a grupului de ţări BRIC, dar prima la care a participat şi Africa de Sud.</p> <p>Aceasta este cea mai importantă economie de pe continentul african. Cei cinci lideri doresc şi schimbarea actualului sistem financiar internaţional.</p> <p>Ţările BRICS susţin utilizarea pe scară mai largă a drepturilor speciale de tragere, DST, instrumentul de plată folosit de FMI, astfel &icirc;nc&acirc;t importanţa dolarului american să scadă.</p> <p>Ţările din grupul BRICS au importante rezerve valutare &icirc;n dolari, iar Rusia, Brazilia şi Africa de Sud sunt printre cei mai mari exportatori de materii prime, al căror preţ este fixat &icirc;n dolari.</p> <p>Solicitarea de creştere a importanţei DST-urilor &icirc;n comerţul internaţional este motivată de temerea că dolarul american s-ar putea devaloriza, cauza datoriei publice foarte mari a SUA.</p> <p>China doreşte introducerea monedei sale, yuanul, &icirc;n componenţa drepturilor speciale de tragere ale FMI, &icirc;nsă &icirc;ncă nu a obţinut suficient sprijin pe plan internaţional, din cauză că yuanul nu este convertibil.</p> <p>Totuşi, cele cinci ţări importante &icirc;n curs de dezvoltare au căzut de acord ca &icirc;n relaţiile comerciale dintre ele să utilizeze tot mai mult propriile monede şi să renunţe treptat la dolarul american.</p>
      • added2011-04-14 14:45:58
      • modified2011-04-14 16:10:38
      • active(true)
      • tagsChina, economii emergente, BRICS, Brazilia, SUA, yuan
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine279480000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie281350000
      • top50
      • views890
      • comentarii0
      • related27869, 26587, 11749
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 23
      • id28061
      • category_id2
      • nameManagementul unor companii de stat "va fi privatizat"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/energie-electrica-agerpres-1.jpg" alt="" />Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/energie-electrica-agerpres-1.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryGuvernul României s-a angajat în acordul de tip preventiv cu FMI şi Comisia Europeană să restructureze sectorul companiilor de stat pentru a reduce pierderile.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Ministerul Economiei intenţionează să privatizeze managementul mai multor companii de stat aflate &icirc;n subordinea sa.</p> <p>Mai precis, conducerea acestor companii ar urma să fie acordată prin licitaţie unor firme private.</p> <p>Nu s-au făcut publice deocamdată numele companiilor de stat a căror conducere ar urma să fie privatizată.</p> <p>&Icirc;n subordinea Ministerului Economiei se află companii precum Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica sau Salrom (Societatea Naţională de Exploatare a Sării).&nbsp;&nbsp;&nbsp;</p> <p>Rom&acirc;nia s-a angajat &icirc;n acordul de tip preventiv cu FMI şi Comisia Europeană să restructureze sectorul companiilor de stat, pentru a reduce pierderile.</p> <p><strong>Companii neprofitabile</strong></p> <p>&Icirc;n ultimii ani, companii precum CFR sau CNH au &icirc;nregistrat pierderi cumulate de aproximativ 1 miliard de euro fiecare.</p> <p>Un alt exemplu este şi Televiziunea publică. Conform raportului de activitate depus săptăm&acirc;na trecută la parlament, TVR a &icirc;nregistrat anul trecut o pierdere de aproape 40 de milioane de euro.</p> <p>Există &icirc;nsă şi companii de stat care &icirc;nregistrează profituri, &icirc;nsă acestea sunt doar excepţii, consideră fostul ministru al finanţelor, Ionuţ Popescu.&nbsp;</p> <p>&quot;Asta e problema, că statul nu poate. Asta a dovedit &icirc;n at&acirc;ţia ani: că statul rom&acirc;n, cel puţin, nu poate să aibă astfel de performanţe manageriale. Or, ceea ce se aduce ca argument... - de exemplu, se spune: &quot;Dom'le, dar unele dintre companiile de stat a profit&quot;. Da, aşa este, unele sunt monopoluri, adică ar fi paradoxal să nu aibă profit.</p> <p>&quot;Problema este că, dacă faci o comparaţie - nu ştiu, să luăm &quot;Hidroelectrica&quot;, de exemplu - cu companii similiare din Argentina, din Rusia, vezi că, de fapt, profitabilitatea este una extrem de scăzută, &icirc;n comparaţie cu companii similare&quot;, a declarat Ionuţ Popescu.&nbsp;&nbsp;</p> <p><strong>Pachete de acţiuni minoritare, &quot;scoase la v&acirc;nzare</strong>&quot;</p> <p>&Icirc;n acordul de tip preventiv cu Rom&acirc;nia, FMI şi Comisia Europeană nu au impus modul &icirc;n care activitatea companiilor de stat va trebui să fie restructurată.</p> <p>&Icirc;n ultima luni, autorităţile au anunţat că intenţionează să scoată la v&acirc;nzare, eventual prin Bursă, părţi din pachetele minoritare de acţiuni pe care statul le mai deţine la diverse companii.</p> <p>&Icirc;n cazul celor pe care statul continuă să le controleze, ideea era ca acestea să fie privatizate, dacă se poate obţine un preţ bun pe ele.</p> <p>Mai nou &icirc;nsă, at&acirc;t ministrul transporturilor, Anca Boagiu, c&acirc;t şi premierul Emil Boc s-au declarat interesaţi mai degrabă de privatizarea doar a conducerii companiilor de stat.</p> <p>Ar fi un pas &icirc;nainte, cu condiţia ca privatizarea managementului să nu fie doar o acţiune cosmetică, potrivit lui Ionuţ Popescu, fost ministru al finanţelor.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&quot;Niciun partid şi, din păcate, nici opinia publică nu agreează ideea privatizării &icirc;n domeniul energiei, pentru că aşa a fost inoculată informaţia, că asta este o mare greşeală şi că statul trebuie să răm&acirc;nă proprietar.</p> <p>&quot;După părerea mea, ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n aceste companii de stat este o enormă risipă, o enormă risipă a avuţiei naţionale, şi simplul fapt că ele se află &icirc;n proprietatea statului nu aduce beneficii statului&quot;, a declarat Ionuţ Popescu.&nbsp;</p> <p>Ionuţ Popescu mai pune că statul trebuie să evite situaţia &icirc;n care actualii manageri &icirc;şi &icirc;nfiinţează nişte firme private, prin intermediul cărora vor continua să răm&acirc;nă la conducerea companiilor de stat.</p> <p>Cea mai bună metodă, &icirc;n opinia fostului ministru al finanţelor, este ca privatizarea managementului companiilor importante din economie să se facă prin licitaţii internaţionale la care să participe firme de renume &icirc;n domeniile respective de activitate.</p>
      • added2011-04-18 14:34:25
      • modified2011-04-18 15:22:45
      • active(true)
      • tagsmanagement, companii, stat, privatizare, energie
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine280760000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie280610000
      • top50
      • views838
      • comentarii0
      • related27555, 27676
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 24
      • id28096
      • category_id52
      • nameManagement of several state companies "will be privatised"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/energie-electrica-agerpres-1.jpg" alt="" />Photo: Reuters
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/energie-electrica-agerpres-1.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryRomania’s Government is committed to a preventive agreement with the IMF and the European Commission to restructure the state sector companies to reduce losses.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>The Ministry of Economy intends to nationalize the management of several state companies under its coordination.</p> <p>More precisely, the leadership of these companies would be awarded by tender to private companies.</p> <p>So far the names of the state companies whose leadership would be privatised haven&rsquo;t been made public.</p> <p>The Ministry of Economy has under command companies such as Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica or Salrom (The Romanian National Salt Society)<br /> Romania is committed to the preventive agreement with the IMF and the European Commission to restructure the state companies area, in order to reduce losses.</p> <p><strong>Non-profit companies </strong></p> <p>Recently, companies such as the CFR and the CNH have accumulated losses of around 1 billion euros each.</p> <p>Another example is the public Television. According to the activity report submitted last week to the Parliament, the National Television recorded last year a loss of almost 40 million euros.</p> <p>There are however state companies that record profits, but these are only exceptions, the former Minister of Finance, Ionuţ Popescu states. <br /> <br /> &quot;This is the problem, that the state does not have this capacity. This is what it has proved during all these years: that the Romanian state, at least, is unable of such managerial performances.&quot;</p> <p>&quot;And the argument being brought is... for example, they say: &lsquo;But some state companies have profit&rsquo;. Yes, that is true, some are monopolies and it would be paradoxical not to have any profit.&quot;&nbsp; <br /> <br /> &quot;The issue is that if you make a comparison &ndash; I don&rsquo;t know, let&rsquo;s take &quot;Hidroelectrica&quot; for example &ndash; with similar companies in din Argentina, in Russia, you can see that, in fact, profitability is extremely low, compared to similar companies&quot;, Ionuţ Popescu stated.&nbsp; <br /> <br /> <strong>Minority stakes,&quot;for sale&quot;</strong><br /> <br /> In the preventive agreement with Romania, the IMF and the European Commission haven&rsquo;t imposed the way in which state companies&rsquo; activity should be reorganized. <br /> <br /> In the last few months, authorities announced their intention to put up for sale, possibly through the Stock Market, parts of the minority shares packages that the state still owns in various companies.&nbsp; <br /> <br /> For those which the state still controls, the idea was they should be privatised, if you can get a good price for them. <br /> <br /> However, more recently, both the Minister of Transportation, Anca Boagiu, and Prime Minister Emil Boc declared they were interested rather in the privatisation of the state companies&rsquo; managements.&nbsp; <br /> <br /> That would be a step forward, provided that the privatisation of the management wouldn&rsquo;t only be a cosmetic action, according to Ionuţ Popescu, former Minister of Finances. <br /> <br /> &quot;No party and unfortunately, neither the public opinion, like the idea of privatisation in energy, because the information has been inoculated in such a manner to convince this be a huge mistake and the state must remain master.&quot;</p> <p>&quot;In my opinion, what happens within these state companies is an enormous waste, an enormous waste of national wealth, and the mere fact that they are under the ownership of the state does not benefit the state&quot;, Ionuţ Popescu stated. <br /> <br /> Ionuţ Popescu also says the state must avoid the situation where current managers would set up private companies, through which they will continue to remain at the helm of state companies. <br /> <br /> The best method, according to former Finance Minister, is that the privatisation of management in major economic companies would be done through international tender where companies renowned in the field would be able to participate. <br /> <br /> <em>Translated by: Manuela Stancu,<br /> MA Student, MTTLC, Bucharest University</em><br /> &nbsp;</p>
      • added2011-04-19 10:25:28
      • modified2011-04-19 10:28:21
      • active(true)
      • tagsmanagement, companies, state, privatisation, energy
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine280960000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie280960000
      • top50
      • views213
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 25
      • id28166
      • category_id2
      • nameFacilităţi pentru cumpărarea maşinilor electrice
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/app/webroot/files/image/DRAGU/TRANSPORT/electric-car.jpg" />
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/app/webroot/files/image/DRAGU/TRANSPORT/electric-car.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryExecutivul a aprobat ordonanţa prin care sunt acordate stimulente financiare la cumpărarea maşinilor hibrid şi a celor electrice.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Guvernul a aprobat miercuri ordonanţa care stabileşte facilităţi pentru cei care vor să-şi cumpere automobile electrice sau hibrid.</p> <p>Sprijinul financiar pe care &icirc;l va da statul va fi de patru vouchere de 3.800 de lei pentru cei care cumpără maşina prin programul &quot;Rabla&quot; şi reduceri sau două vouchere pentru cei care iau maşina la liber. Ideea ar putea părea interesantă, &icirc;n contextul scumpirii importante a benzinei şi motorinei şi a preţului relativ scăzut al curentului.</p> <p>Problema e &icirc;nsă preţul mare al automobilelor hibride şi electrice şi faptul că tehnologia nu este, deocamdată, una dezvoltată.&nbsp;&nbsp;</p> <p>Maşinile hibride sunt cele care pot funcţiona at&acirc;t cu carburanţi clasici, benzină sau motorină, c&acirc;t şi cu energie electrică.</p> <p>Celălalt tip, maşinile electrice, funcţionează doar pe baza energiei stocate &icirc;n acumulatori.</p> <p>Ministerul Mediului intenţionează să &icirc;ncurajeze utilizarea acestui tip de automobile, pentru că poluează mai puţin sau deloc.</p> <p>Cel puţin &icirc;n următorii ani, astfel de maşini nu vor fi accesibile unei persoane fără venituri semnificative, este de părere redactorul şef al revistei &quot;Car&quot;, Daniel Costea.&nbsp;</p> <p>&quot;&Icirc;ntr-o primă fază, probabil că vor fi anumite instituţii care probabil vor să genereze o imagine &icirc;n piaţă şi să-şi expună mai bine poziţia faţă de acest curent, iar dintre clienţii persoane fizice, ca totuşi să ajungem la clientul final, la omul de pe stradă, trebuie să fie oricum foarte pasionat de acest domeniu, să aibă o condiţie peste medie, pentru că este un preţ destul de mare, este o tehnologie nouă şi, ca &icirc;ntotdeauna, tehnologia nouă aduce un preţ mare de achiziţie&quot;, a declarat Daniel Costea.&nbsp;&nbsp;</p> <p>Pe l&acirc;ngă preţul mare de achiziţie, maşinile electrice au o autonomie mică, de 150 p&acirc;nă la 250 Km.</p> <p>Chiar şi această autonomie, raportată de producători, scade &icirc;n cazul temperaturilor sub zero grade sau a celor de peste 35 de grade Celsius şi &icirc;n cazul unui mediu cu umiditate ridicată.</p> <p>&Icirc;n faza actuală de dezvoltare a tehnologiei acumulatorilor, maşinile electrice ar putea fi totuşi utilizate &icirc;n oraşe, cu condiţia ca, la fel ca &icirc;n cazul telefoanelor mobile, proprietarul să &icirc;ncarce foarte des acumulatorii, ceva mai greu pentru persoanele care, de exemplu, locuiesc la bloc, &icirc;n cazul &icirc;n care nu există o reţea extinsă de staţii de &icirc;ncărcare.</p> <p>Ministrul mediului, Borbely Laszlo, a anunţat că instituţia pe care o conduce se va implica &icirc;n &icirc;nfiinţarea staţiilor de &icirc;ncărcare.</p> <p>Ministerul mediului intenţionează să &icirc;ncurajeze benzinăriile, companiile particulare şi zonele comerciale importante, să &icirc;nfiinţeze astfel de staţii de &icirc;ncărcare, astfel &icirc;nc&acirc;t acumulatorii maşinilor electrice să poată fi &icirc;ncărcaţi &icirc;n timpul serviciului sau &icirc;n timpul cumpărăturilor.</p>
      • added2011-04-20 19:36:58
      • modified2011-04-20 19:58:50
      • active(true)
      • tagsmaşini, Rabla, hibrid, guvern. ordonanţă
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine281580000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie281660000
      • top50
      • views870
      • comentarii0
      • related27609, 13523, 10784
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 26
      • id28190
      • category_id2
      • nameMuncitorii zilieri vor putea fi angajaţi doar de firme
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="../../../app/webroot/files/image/matinal/22012010_economic_agricultura_280_190.jpg" alt="" />Tariful orar prevăzut este de 2 lei p&acirc;nă la 10 lei.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="../../../app/webroot/files/image/matinal/22012010_economic_agricultura_280_190.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryLegea care reglementează activitatea zilierilor a fost publicată în "Monitorul Oficial" şi urmează să intre în aplicare. Actul defineşte zilierul persoana care munceşte cel mult 90 de zile pe an, însă în doar câteva domenii.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Muncitorii zilieri vor putea fi angajaţi doar de firme, nu şi de persoane particulare. Legea care reglementează activitatea zilierilor a fost publicată &icirc;n &quot;Monitorul Oficial&quot; şi urmează să intre &icirc;n aplicare.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Actul normativ defineşte zilierul persoana care munceşte cel mult 90 de zile pe an, &icirc;nsă &icirc;n doar c&acirc;teva domenii. Cele mai importante ar fi agricultura, zootehnia, &icirc;ncărcare-descărcare marfă şi activităţile de &icirc;ntreţinere şi curăţenie.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Plata zilierilor este şi ea stabilită de lege &icirc;ntre 2 şi 10 lei pe oră.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Beneficiarul muncii zilierilor trebuie să treacă datele de identificare ale fiecărei persoane &icirc;ntr-un registru special. Munca zilierului trebuie plătită la sf&acirc;rşitul fiecărei zile. Intrarea &icirc;n vigoare a legii simplifică relaţia dintre beneficiar şi persoana care munceşte cu ziua, este de părere Marcel Cucu, membru &icirc;n Comitetul Director al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, LAPAR.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;De foarte mulţi ani, &icirc;ncercăm să aducem o schimbare la această legislaţie, care, &icirc;n mod aberant, te făcea să faci cărţi de muncă sau documente de muncă, ditamai dosarele, pentru orice muncă sezonieră care era doar de c&acirc;teva ore sau de o zi, pentru că nu conta că un muncitor sezonier era găsit muncind două ore sau o săptăm&acirc;nă, infracţionalitatea era aceeaşi. Pur şi simplu, o mare perioadă de timp, noi, cei care angajăm forţă de muncă sezonieră, eram nişte pasibili infractori&quot; a declarat Marcel Cucu.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Persoanele care muncesc cu ziua vor plăti un impozit de 16% pe venit. Zilierii nu sunt, din punctul de vedere al Codului Muncii, niste angajaţi. Ei nu plătesc alte contribuţii şi nu beneficiază de drepturi, precum asigurarea de sănătate, pensie sau şomaj.</p> <p>&nbsp;</p> <p>&quot;E o derogare importantă de la Codul Muncii, această lege a zilierilor, şi aici, mă refer la faptul că se poate lucra fără un contract de muncă şi cred că această lege este făcută mai degrabă cu g&acirc;ndul de a mai aduce nişte bani la buget, mă refer la faptul că pe plata zilierilor se aplică şi un impozit pe venit şi care trebuie plătit la bugetul de stat şi nu neapărat e g&acirc;ndită ca o lege de protejare a angajaţilor&quot; a declarat comentatorul economic, Constantin Rudniţki.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Fostul ministru al muncii, Ioan Botiş, cel care a promovat Legea zilierilor, a declarat că actul normativ va scoate la iveală aproximativ 200.000 de persoane care muncesc fără forme legale. Fostul ministru al muncii estima la sf&acirc;rşitul lunii trecute ca &icirc;n Rom&acirc;nia peste un milion de persoane muncesc la negru, adică fără forme legale.</p>
      • added2011-04-21 13:55:29
      • modified2011-04-21 16:12:04
      • active(true)
      • tagsmuncă, zilieri, Ioan Botiş, contracte,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine281910000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie281900000
      • top50
      • views1090
      • comentarii0
      • related28168, 27353
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 27
      • id29941
      • category_id2
      • nameRomânii "plătesc mai mult" când cumpără de pe internet
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/untitled.jpg" />
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/untitled.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryRomânii plătesc mai mult pentru anumite produse cumpărate pe internet decât cumpărătorii din Europa de Vest sau din SUA, este concluzia unui studiu realizat de PayPal.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Rom&acirc;nii plătesc mai mult pentru anumite produse cumpărate pe internet dec&acirc;t cumpărătorii din Europa de Vest sau din SUA, este concluzia unui studiu realizat de PayPal, una dintre cele mai importante companii &icirc;n domeniul plăţilor online.</p> <p>Produsele electornice sau hainele produse de firme cu renume sunt consistent mai scumpe, dacă sunt cumpărate din Rom&acirc;nia, susţine reprezentantul firmei pentru Europa Centrală şi de Est, &icirc;n baza datelor obţinute la achitarea pe internet a produselor.</p> <p>De la m&acirc;ncare la maşini, de la benzină la mobilă, preţurile din Rom&acirc;nia sunt la fel sau chiar mai mari dec&acirc;t &icirc;n alte ţări, &icirc;n care salariile sunt mai mari.&nbsp;</p> <p>Studiul privind preţurile din domeniul comerţului prin internet a analizat ofertele unor magazine virtuale din ţări precum Polonia, Grecia, Portugalia, Marea Britanie, SUA şi Rom&acirc;nia. Realizatorii studiului susţin că preţurile sunt mai mari &icirc;n Rom&acirc;nia, &icirc;n special &icirc;n comparaţie cu cele din SUA.</p> <p>Conducerea Asociaţiei Rom&acirc;ne a Magazinelor Online contestă &icirc;nsă concluzia studiului. Rom&acirc;nia are preţuri competitive la cele mai multe produse, iar &icirc;n cazurile &icirc;n care apar totuşi diferenţe, acestea sunt explicate prin cursurile de schimb ale euro, dolarului şi al leului, sau prin nivelul taxelor.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&quot;&Icirc;n SUA, mai ales pe măsură ce dolarul a scăzut foarte mult faţă de euro, vedem nişte preţuri care comparativ, deci dacă le transformăm din nou &icirc;n euro sau &icirc;n lei, devin din ce &icirc;n ce mai bune, din ce &icirc;n ce mai mici. &Icirc;n general, SUA sunt piaţa care a avut preţuri mai mici dec&acirc;t, să zic aşa, restul lumii, dec&acirc;t Europa &icirc;n ansamblu la diverse produse. E o situaţie caracteristică pentru piaţa americană. La comparaţia dintre Rom&acirc;nia şi alte state europene, eu zic că Rom&acirc;nia, cel puţin pe categorii de produse, &icirc;n comerţ online e extrem de competitivă faţă de aceste pieţe. Diferenţele care pot să apară, g&acirc;ndiţi-vă că Rom&acirc;nia are &icirc;n momentul de faţă unul dintre cele mai mari TVA-uri din Europa. Se pare că uităm de fiecare dată că există asemenea taxe, &icirc;n Germania 17%, &icirc;n Rom&acirc;nia 24%. Deja e o diferenţă de 7%&quot;, a declarat preşedintele Asociaţiei Rom&acirc;ne a Magazinelor Online, Marius Ghenea.&nbsp;</p> <p>Persoanele care au călătorit &icirc;n străinătate se pl&acirc;ng &icirc;nsă că acelaşi produs, spre exemplu o pereche de jeans sau de pantofi, sunt de cele mai multe ori mai ieftine &icirc;n oraşe precum Londra sau Amsterdam dec&acirc;t la Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Constanţa.</p> <p>&Icirc;n cazul produselor care indică un anumit statut social, telefoanele, calculatoarele mobile, &icirc;mbrăcămintea sau maşinile, explicaţia ar fi că se adresează unor clienţi care &icirc;şi pot permite să plătească astfel de preţuri.</p> <p>At&acirc;ta timp c&acirc;t preţul din Rom&acirc;nia este mai mic dec&acirc;t cel din altă ţară plus costul deplasării, vor continua să existe clienţi, consideră preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru.&nbsp;</p> <p>&quot;La bunurile de lux, ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă e aşa-numitul efect Veblen. Efectul Veblen spune că atunci c&acirc;nd consumatorii sunt captivi &icirc;ntr-o anume piaţă şi nu se pot deplasa la Paris să-şi cumpere aceeaşi geantă Gucci, din motive de a-şi asigura statusul, o vor cumpăra de la Bucureşti, plătind 30, 50 sau 100% mai scump&quot;, a declarat Florin Pogonaru.&nbsp;</p> <p>Preţurile mari la celelalte produse au mai multe explicaţii, printre acestea concurenţa slabă de pe piaţa din Rom&acirc;nia, numărul mai mare de intermediari, volumul v&acirc;nzărilor sau specificul unor pieţe, precum cea a petrolului, a aurului, a energiei sau a cerealelor.</p>
      • added2011-06-08 15:04:41
      • modified2011-06-08 16:01:45
      • active(true)
      • tagsinternet, români, cumpărături, haine, electronice
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine299370000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie299410000
      • top50
      • views529
      • comentarii0
      • related22781, 28289, 22612
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 28
      • id30388
      • category_id52
      • nameNational Assessment of eighth graders started
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/app/webroot/files/image/PAUL/elevi1.jpg" />
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/app/webroot/files/image/PAUL/elevi1.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryOver 220,000 eight graders took the Romanian language and literature exam. Students will be assigned to schools based on the National Assessment scores and the gymnasium grades.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Over 220,000 eight graders had on Monday the first test of the National Assessment, namely the Romanian language and literature.<br /> Students will be assigned to schools based on the National Assessment scores and the gymnasium grades<br /> <br /> Depending on these grades and the student&rsquo; options, the assignation is done in descending order.<br /> <br /> From a technical standpoint, the assignation system ensures that each school will take students who have requested this thing and have the highest grades.<br /> <br /> One controversial aspect of the assignation is the fact that the gymnasium grades, which represent half of the final score can vary greatly from school to school, especially when considering schools in different counties.<br /> <br /> Director General in the Ministry of Education, Manuela Preoteasa, said that the role of the National Assessment is to make a ranking of children at this time, a ranking that is not final, a ranking which can change during high school.<br /> <br /> &quot;They have four years to prove that they are very good and can study wherever they want&quot;, Manuela Priestess also said.<br /> <br /> A lot of parents tend to choose instead of eighth grade graduate the best schools in the city or county.<br /> <br /> In this way, parents believe they can ensure a better future for their children, Stefan Vlaston, director of the Association for Education and Research &quot;Edu Cer&quot; stated.<br /> <br /> &quot;Parents tend to disregard the advice of psychologists and masters and are obsessed with their students to reach a higher rank.&quot;<br /> <br /> &quot;Only that, slowly, the state emerged as the main employer in the labour market and it was not too interested in what&rsquo;s hiding behind a diploma and not the parents realized that private employers do not necessarily take into account a degree and they&rsquo;d rather give the candidate a test, an interview, a period of six months or two or three weeks on trial, so this started to produce a shift in the parents mental infrastructure, otherwise it doesn&rsquo;t work&quot;, Stefan Vlaston said.<br /> <br /> Although the labour market has changed significantly over the past two decades, graduating with higher grades is considered as a guarantee in Romania so that an individual can be employed.<br /> <br /> <em>Translated by: Iulia Florescu<br /> MA Student, MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2011-06-21 09:37:24
      • modified2011-06-21 09:40:37
      • active(true)
      • tagshigh school, student, admission, National assessment, Manuela Preoteasa, exam, Romanian language
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine303890000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie303880000
      • top50
      • views195
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 29
      • id30195
      • category_id28
      • nameAtacurile informatice "cresc în amploare"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="../../../files/net01.jpg" alt="" />
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="../../../files/net01.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryÎn ultimele luni atacurile informatice par să fi crescut în amploare, printre ţinte numărându-se FMI sau companii importante, precum Sony, Honda, Nintendo sau chiar Google.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Gigantul financiar Citigroup a anunţat că recentul atac informatic asupra bazelor sale de date a fost realizat din zona Europei de Est.</p> <p>Atacatorii au reuşit să ocolească sistemele de securitate informatică şi să fure date confidenţiale privind tranzacţiile financiare a peste 200.000 de clienţi ai grupului internaţional.</p> <p>&Icirc;n ultimele luni atacurile informatice par să fi crescut &icirc;n amploare, printre ţinte număr&acirc;ndu-se FMI sau companii importante, precum Sony, Honda, Nitendo sau chiar Google.&nbsp;</p> <p>Atacurile informatice nu sunt o noutate, acestea apăr&acirc;nd &icirc;ncă de la &icirc;nceputurile utilizării calculatoarelor şi a reţelelor de comunicaţii.</p> <p>Motivaţia atacatorilor era fie obţinerea unor beneficii, fie teribilismul, mai precis, demonstrarea cunoştinţelor informatice şi a inventivităţii prin penetrarea unor sisteme de securitate.</p> <p><strong>Faza teribilistă a atacurilor pare &icirc;nsă să fi intrat &icirc;n istorie</strong></p> <p>Mizele actuale sunt sume importante de bani sau promovarea intereselor unor grupuri şi chiar state.&nbsp;</p> <p>Varujan Pambuccian, deputat, membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor susţine că zona aceasta s-a dezvoltat, &icirc;n special &icirc;n zona grupurilor anarhiste, grupurilor teroriste, grupurilor chiar a statelor care duc un anumit tip de politică, &quot;dar nu au bani suficienţi pentru a dezvolta un armament scump şi care să producă distrugere directă, fizică,&nbsp; cu toate că şi un atac informatic poate să producă asemenea distrugeri&quot;.&nbsp;</p> <p>C&acirc;t de reale sunt astfel de ameninţări informatice este dovedit de avertizarea Pentagonului, care a anunţat recent că le-ar putea considera acte de război.</p> <p>Pentagonul a avertizat că nu exclude un răspuns militar &icirc;n cazul &icirc;n care atacurile ar pune &icirc;n pericol funcţionarea unor reţele, precum cele de comunicaţii, energie sau transport.</p> <p>&Icirc;n linii generale, atacurile periculoase pot fi &icirc;mpărţite &icirc;n două categorii, spune directorul tehnic al companiei GECAD, Alexandru Molodoi.&nbsp;</p> <p>&quot;Sunt atacuri prin care se obţin date confidenţiale şi atacuri prin care se imobilizează un astfel de sistem informatic, aşa-numitele &quot;denial-of-service&quot; sau &quot;distributed denial of service&quot;, ceea ce &icirc;nseamnă că mai multe calculatoare, calculatoare infectate &icirc;n cele mai multe cazuri &icirc;n cele mai multe cazuri, atacă un astfel de sistem din diferite puncte ale lumii, făc&acirc;ndu-l pe acesta să nu mai poată răspunde cererilor legitime venite de la utilizatorii reali&quot;, a declarat Alexandru Molodoi.&nbsp;</p> <p>Chiar dacă &icirc;n relatările de presă persoanele descrise &icirc;n mod greşit ca hackeri sunt prezentate ca av&acirc;nd competenţe deosebite, experţii &icirc;n sisteme informatice susţin că nu este extrem de dificilă realizarea unor astfel de atacuri.</p> <p>Cei interesaţi, aşa-zişii hackeri, se organizează prin internet şi utilizează programe informatice concepute special pentru găsirea şi exploatarea breşelor de securitate a reţelelor.</p>
      • added2011-06-15 15:32:49
      • modified2011-06-15 19:09:06
      • active(true)
      • tagsatacuri informatice, internet, computer
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine301920000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie301950000
      • top50
      • views732
      • comentarii0
      • related29969, 29907, 26681
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 30
      • id30241
      • category_id2
      • namePeste opt miliarde de euro, atrase de România de la aderare
      • titlevideo
      • titleimg<img alt="" src="http://www.romania-actualitati.ro/files/image/matinal/06052010_fonduri_europene_280_190.jpg" style="width: 280px; height: 190px;" />UE a pus la dispoziţia Rom&acirc;niei fonduri structurale de peste 19 miliarde de euro.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="http://www.romania-actualitati.ro/files/image/matinal/06052010_fonduri_europene_280_190.jpg" title="UE a pus la dispoziţia Rom&acirc;niei fonduri structurale de peste 19 miliarde de euro." alt="" />
      • titleimg3
      • summaryRomânia şi-a dublat, anul acesta, sumele atrase din fondurile europene, în raport cu anul trecut. La sfârşitul anului trecut gradul de absorbţie a fost de 8%, cu mult mai mic decât cel din alte ţări.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>&Icirc;n primele patru luni din 2011 transferurile din străinătate au fost de aproape 900 de milioane de euro, cu aproape o jumătate de miliard mai mult dec&acirc;t &icirc;n perioada ianuarie-aprilie a anului trecut. <br /> <br /> &Icirc;n total, Rom&acirc;nia a atras, după aderarea la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, aproape opt miliarde şi jumătate de euro, şi a contribuit la bugetul Uniunii cu aproximativ şase miliarde de euro.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Chiar dacă anul acesta fondurile europene atrase de Rom&acirc;nia au crescut simţitor, totalul sumelor este &icirc;ncă departe de nevoi. Dublarea fondurilor atrase este, &icirc;nsă, doar un succes aparent, consideră comentatorul economic Cristian Orgonaş: <br /> <br /> &quot;&Icirc;n primele patru luni din 2011, sumele pe segmentul fondurilor structurale sunt duble, deci plăţile. Discutăm despre plăţi efective către beneficiare de fonduri, raportate la primele patru luni din 2010. Deci, ne-am mişcat mai bine &icirc;n 2011, &icirc;nsă această dublare nu &icirc;nseamnă mare lucru, din moment ce baza de raportare este foarte mică&quot;,&nbsp; a explicat acesta.<br /> <br /> <strong>Bani europeni pentru fondurile structurale </strong><br /> <br /> Uniunea Europeană a pus la dispoziţia Rom&acirc;niei fonduri structurale de peste 19 miliarde de euro, sumă care ar trebui cheltuită p&acirc;nă la sf&acirc;rşitul anului 2015. <br /> <br /> Valoarea proiectelor aprobate pentru fondurile structurale este de 18 miliarde de euro, &icirc;nsă banii cheltuiţi efectiv sunt mai puţini de două miliarde şi jumătate de euro.</p> <p>Gradul de absorbţie al Rom&acirc;niei, la sf&acirc;rşitul anului trecut a fost de 8%, cu mult mai mic dec&acirc;t gradul reuşit de alte ţări &icirc;n primii patru ani după aderare. <br /> <br /> Polonia, de exemplu, a reuşit un grad de absorbţie a fondurilor structurale de la Uniunea Europeană de peste 20%, iar Estonia şi mai ales Letonia s-au apropiat de un grad de absorbţie de 30%. <br /> <br /> Rom&acirc;nia contribuie anual la bugetul UE cu 1% din PIB, aporximativ 1 miliard 300 de milioane de euro. <br /> <br /> &Icirc;n ceea ce priveşte domeniile, Rom&acirc;nia a reuşit să atragă &icirc;ntre 15 şi 30% din sumele avute la dispoziţie, la capitolele dezvoltarea regională-mediu, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea competitivităţii economice. <br /> <br /> Cel mai slab grad de absorbţie, de nici 3% din sumele la dispoziţie, se &icirc;nregistrează &icirc;n domeniul transporturilor.<br /> &nbsp;</p>
      • added2011-06-16 15:16:30
      • modified2011-06-16 16:03:37
      • active(true)
      • tagsfonduri europene, aderare, UE, absorbţie
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine302400000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie302410000
      • top50
      • views685
      • comentarii0
      • related29314, 28799, 28679
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 31
      • id30362
      • category_id2
      • nameA început Evaluarea Naţională a elevilor de clasa a VIII-a
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/app/webroot/files/image/PAUL/elevi1.jpg" />
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/app/webroot/files/image/PAUL/elevi1.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPeste 220.000 de elevi din clasele a VIII-au susţinut proba la Limba şi literatura română. Elevii vor fi repartizaţi la licee pe baza notelor de la Evaluarea Naţională şi a mediei generale din clasele V-VIII.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Peste 220.000 de elevi din clasele a VIII-au susţinut, luni, prima probă a evaluării naţionale, la Limba şi literatura rom&acirc;nă.<br /> <br /> Elevii vor fi repartizaţi la licee pe baza notelor de la Evaluarea Naţională şi a mediei generale din clasele V-VIII. <br /> <br /> &Icirc;n funcţie de aceste note şi de opţiunile elevilor, repartizarea se realizează &icirc;n ordine descrescătoare. <br /> <br /> Din punct de vedere tehnic, sistemul de repartizare asigură faptul că la fiecare liceu vor intra elevii care au solicitat acest lucru şi au notele cele mai mari. <br /> <br /> Unul dintre aspectele controversate ale repartizării este faptul că mediile din clasele V-VIII, care reprezintă jumătate din nota finală, pot diferi foarte mult de la şcoală la şcoală, mai ales c&acirc;nd sunt analizate şcoli din judeţe diferite. <br /> <br /> Directorul general &icirc;n ministerul educaţiei şi cercetării, Manuela Preoteasa, susţine că rolul Evaluării Naţionale este să facă o ierarhizare a copiilor, la acest moment, ierarhizare care nu e definitivă, ierarhizare care se poate schimba &icirc;n cursul liceului. <br /> <br /> &quot;Sunt patru ani &icirc;n care ei nu au dec&acirc;t să dovedească că sunt foarte buni şi pot să meargă oriunde &icirc;şi doresc&quot;, a mai declarat Manuela Preoteasa.<br /> <br /> O bună parte dintre părinţi au tendinţa de a alege &icirc;n locul absolventului de clasa a VIII-a cele mai bune licee din localitate sau din judeţ. <br /> <br /> &Icirc;n acest mod, părinţii consideră că pot asigura un viitor mai bun copilului, susţine Ştefan Vlaston, directorul Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare &quot;Edu Cer&quot;.<br /> <br /> &quot;Părinţii au tendinţa să nu ţină cont de sfaturile diriginţilor şi ale psihologilor şi sunt obsedaţi ca elevii lor să ajungă pe o treaptă c&acirc;t mai sus. <br /> <br /> &quot;Numai că, &icirc;ncet-&icirc;ncet, statul a ieşit din piaţa muncii ca principal angajator şi pe care nu-l prea interesa ce se ascunde &icirc;n spatele unei diplome şi acum părinţii &icirc;şi dau seama că angajatorii privaţi nu se uită neapărat la o diplomă, ci &icirc;l pun pe respectivul candidat la un job la o probă de lucru, la un interviu, la o perioadă de şase luni sau de două, trei săptăm&acirc;ni de probă, aşa &icirc;nc&acirc;t &icirc;ncepe şi aici să se producă o mutaţie &icirc;n infrastrucura mentală a părinţilor, altfel nu se poate&quot;, a declarat Ştefan Vlaston.<br /> <br /> Chiar dacă piaţa forţei de muncă s-a schimbat semnificativ &icirc;n ultimele două decenii, absolvirea şcolii cu note c&acirc;t mai mari este considerată o garanţie &icirc;n Rom&acirc;nia pentru ca o persoană să se poată angaja.<br /> <br /> &Icirc;n ciuda faptului că, din punct de vedere legal, angajarea sau ocuparea unor funcţii este condiţionată de diplome doar &icirc;n sistemul bugetar, aflat acum &icirc;ntr-un proces dur de restructurare.</p>
      • added2011-06-20 14:49:06
      • modified2011-06-20 15:26:31
      • active(true)
      • tagsliceu, elev, admitere, Evaluare Naţională, Manuela Preoteasa, probă, limba română,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine303620000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie303650000
      • top50
      • views901
      • comentarii0
      • related30113, 29791, 12857
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 32
      • id30410
      • category_id3
      • nameUnii greci cer intrarea ţării în incapacitate de plată
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/image/REUTERS%20FOTO/manifestanti-grecia.png" />Proteste &icirc;n Grecia. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/image/REUTERS%20FOTO/manifestanti-grecia.png" />
      • titleimg3
      • summaryProtestatarii din Grecia acuză clasa politică de faptul că ar proteja interesele instituţiilor financiare internaţionale şi solicită să nu mai plătească ratele la datoriile deţinute de bănci din Germania şi Franţa.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>&Icirc;n Grecia, au avut marţi noi manifestaţii &icirc;n stradă, protestatarii fiind nemulţumiţi de perspectiva unor noi măsuri de austeritate, după ce anul trecut pensiile şi salariile din sistemul bugetar au fost reduse. <br /> <br /> Statul grec are, &icirc;nsă, nevoie de ajutor financiar pentru a-şi onora obligaţiile de plată, &icirc;n condiţiile &icirc;n care datoria publică este foarte mare, echivalentul la aproximativ 30.000 de euro de persoană. <br /> <br /> Protestatarii acuză clasa politică de faptul că ar proteja interesele instituţiilor financiare internaţionale, cele care au &icirc;mprumutat p&acirc;nă acum Grecia, şi că cere sacrificii doar din partea populaţiei. <br /> <br /> Nu puţine sunt vocile care cer guvernului să nu mai plătească ratele la datoriile deţinute de bănci din Germania şi Franţa. <br /> <br /> De asemenea, aceasta ar &icirc;nsemna declararea incapacităţii de plată a Greciei, pierderile urm&acirc;nd să fie suferite de creditori. <br /> <br /> Un astfel de scenariu are rezonanţă &icirc;n r&acirc;ndul celor care critică măsurile de austeritate, &icirc;n schimbul menţinerii sprijinului financiar internaţional, &icirc;nsă consecinţele sale ar fi foarte grave, după cum a explicat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.<br /> <br /> &quot;&Icirc;ntr-un astfel de scenariu extrem, Grecia nu s-ar mai putea finanţa din pieţele financiare deloc, ceea ce &icirc;nseamnă, practic, că va fi forţată să cheltuie la buget doar ce &icirc;ncasează şi atunci, practic, va fi &icirc;n imposibilitatea de a putea să-şi plătească obligaţii curente pe care le are &icirc;n acest moment - salarii, pensii - deci, practic, nu cred că un astfel de scenariu avantajează nici măcar pe grecul de r&acirc;nd, care ar putea crede că e scenariul cel mai bun pentru el că n-ar mai trebui să suporte regim de austeritate&quot;, a declarat Ionuţ Dumitru. <br /> <br /> Preşedintele Consiliului Fiscal susţine că acesta ar fi un regim de austeritate forţat, iar din punctul său de vedere ar fi un scenariu exclus.<br /> <br /> &quot;Un al doilea scenariu este legat de o posibilă declarare a incapacităţii de plată, cu restructurare de datorie. Asta poate să &icirc;nsemne lungiri de maturităţi ale datoriei, poate eventuale reduceri de datorie. Un astfel de scenariu, pieţele financiare sau conform percepţiei generale este unul foarte probabil&quot;, a mai spus Ionuţ Dumitru.<br /> <br /> <strong> Soluţia germană: implicarea voluntară a creditorilor privaţi</strong><br /> <br /> Germania, pe de-o parte, cere implicarea voluntară a creditorilor privaţi. <br /> <br /> Aceasta s-ar traduce ca ei să preia asupra lor un risc sau nişte eventuale pierderi. <br /> <br /> Pe de altă parte, Franţa se opune. <br /> <br /> &quot;Evident, politicianul neamţ sau francez &icirc;şi dă seama că e destul de greu să explice contribuabilului său de ce el trebuie să contribuie la bugetul Uniunii Europene, spre exemplu, pentru a salva o ţară care nu a avut disciplină fiscală. <br /> <br /> &quot;Din punct de vedere politic, e o decizie foarte dificilă, dar eu cred că &icirc;n ultimă instanţă vorbim de o decizie politică, acolo, pentru că eventualele probleme &icirc;n Grecia pot afecta credibilitatea &icirc;ntregii zone&quot;, a declarat Ionuţ Dumitru.<br /> <br /> Preşedintele Consiliului Fiscal precizează că o rezolvarea a situaţiei &icirc;n care se află Grecia poate veni &icirc;n urma unui angajament ferm a executivului elen.<br /> <br /> &quot;Trebuie, &icirc;n primul r&acirc;nd, un angajament ferm, pentru că, dacă ne uităm, angajamentul ferm a existat din partea Uniunii Europene; s-a făcut un pachet financiar. Din păcate, lucrurile care au deraiat un pic sau au fost negative faţă de aşteptările iniţiale a fost faptul că &icirc;n Grecia execuţia bugetară a mers prost. <br /> <br /> &quot;Adică cheltuieli mai mari dec&acirc;t se planificase iniţial, conform &icirc;nţelegerilor cu finanţatorii externi, colectare a veniturilor bugetare mai slabă. <br /> <br /> &quot;Deci, practic, Grecia nu şi-a făcut temele. Aceasta este de fapt problema şi, prin urmare, şi finanţatorii externi vor dovezi clare că Grecia este angajată ferm la programul ăsta de ajustare pe care l-au agreat. Eu cred că &icirc;n momentul de faţă Grecia trebuie să-şi facă temele foarte bine, pentru a putea continua relaţia cu finanţatorii externi&quot;, a explicat Ionuţ Dumitru.</p>
      • added2011-06-21 14:59:31
      • modified2011-06-21 15:38:52
      • active(true)
      • tagsGrecia, criză, economie, austeritate, Ionuţ Dumitru, ajutor financiar
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine304110000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie304100000
      • top50
      • views526
      • comentarii0
      • related30378, 30275, 30129
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 33
      • id30566
      • category_id3
      • nameComisia Europeană "este dispusă" să ajute Grecia
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="../../../files/greece1%282%29.png" title="Proteste &icirc;n Atena" alt="" />Proteste &icirc;n Atena faţă de măsurile de austeritate. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="../../../files/greece1%282%29.png" title="Proteste &icirc;n Atena" />
      • titleimg3
      • summaryComisia Europeană s-a angajat să ajute Grecia să cheltuie fondurile structurale puse la dispoziţie, astfel încât măsurile de austeritate să nu accentueze problemele legate de şomaj.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Grecia va trece printr-un moment hotăr&acirc;tor &icirc;n cursul săptăm&acirc;nii viitoare, c&acirc;nd parlamentul de la Atena ar trebui să aprobe noile măsuri de securitate propuse de guvern.</p> <p>Aprobarea acestora este obligatorie pentru ca Grecia să primească următoarea tranşă de 12 miliarde de euro din &icirc;mprumutul de sprijin de 110 miliarde.</p> <p>Comisia Europeană s-a angajat să ajute Grecia să cheltuie fondurile structurale puse la dispoziţie, astfel &icirc;nc&acirc;t măsurile de austeritate să nu accentueze problemele legate de şomaj şi creşterea economică.&nbsp;</p> <p>Grecia este, practic, obligată să adopte măsurile de austeritate, pentru a obţine tranşa de 12 miliarde de euro din &icirc;mprumutul de sprijin.</p> <p>Doar &icirc;n cursul lunii iulie, statul grec va avea de plătit aproximativ şapte miliarde de euro, pentru a acoperi dob&acirc;nzi şi &icirc;mprumuturi scadente.</p> <p>Bugetul nu poate face faţă la astfel de plăţi, iar dob&acirc;nzile cerute Greciei, &icirc;n cazul unor noi &icirc;mprumuturi, sunt extrem de mari.</p> <p>Printre măsurile de austeritate care vor fi propuse sunt impozitarea salariului minim pe economie, scutit p&acirc;nă acum de impozit.</p> <p>Măsurile de austeritate vor &icirc;mpiedica, &icirc;nsă, reducerea şomajului şi o reluare c&acirc;t mai rapidă a creşterii economice.</p> <p><strong>Grecia &quot;va fi ajutată&quot; să atragă fondurile europene</strong></p> <p>Pentru a reduce astfel de efecte negative, preşedintele Comisiei Europene, Jos&eacute; Manuel Barroso, a anunţat că Grecia va fi ajutată să atragă fondurile europene pe care le are la dispoziţie.</p> <p>Din cele 20 de miliarde de euro, alocate pentru perioada 2007-2013, Grecia a reuşit să atragă doar un sfert.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&quot;Suntem gata să acordăm asistenţă autorităţilor de la Atena &icirc;n orice domeniu, pentru a &icirc;ntări capacitatea administraţiei de a cheltui fondurile pe care le are la dispoziţie&quot;, a declarat Jos&eacute; Manuel Barroso.&nbsp;</p> <p>Una dintre măsuri va fi reducerea gradului de cofinanţare a proiectelor, de la 50% p&acirc;nă la 15% &icirc;n anumite domenii. &Icirc;n acest fel, cu bani mai puţini alocaţi cofinanţării, Grecia ar putea să atragă sume mai mari din fondurile europene.</p> <p>O altă propunere &icirc;n acest sens a fost făcută recent şi de europarlamentarul german Jorgo Chatzimarkakis.</p> <p>Conform paginii de Internet euractiv.ro, europarlamentarul german a propus ca Grecia, Rom&acirc;nia şi Bulgaria să permită administrarea fondurilor europene de către experţi străini.</p> <p>&quot;Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii sau chiar statele membre ar putea trimite oameni &icirc;n cele trei ţări, pentru a le ajuta să atragă şi să administreze fonduri europene&quot;, a declarat europarlamentarul german, citat de Euractiv.</p>
      • added2011-06-24 16:15:38
      • modified2011-06-24 16:41:18
      • active(true)
      • tagsGrecia, Comisia Europeană, fonduri, criză
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine305690000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie305660000
      • top50
      • views625
      • comentarii0
      • related30518, 30410, 30346
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 34
      • id30712
      • category_id2
      • nameLupta cu traficul de persoane, "insuficientă în România"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/femeie-copil-camp.jpg" />Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/femeie-copil-camp.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPotrivit unui raport al Departamentului de Stat al SUA, România a transmis semnale contradictorii privind eforturile de aplicare a legii în domeniul traficului de persoane.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Critici dure pentru Rom&acirc;nia din partea SUA privind măsurile luate pentru combaterea traficului de persoane.</p> <p>Guvernul, poliţia şi judecătorii rom&acirc;ni nu fac suficient &icirc;n acest domeniu - arată un raport al Departamentului de Stat al SUA.</p> <p>Rom&acirc;nia a transmis semnale contradictorii privind eforturile de aplicare a legii &icirc;n domeniul traficului de persoane, iar acţiunile autorităţilor rom&acirc;ne s-au dovedit ineficiente sau incomplete, potrivit raportului.</p> <p>Spre exemplu, Rom&acirc;nia nu a prezentat o situaţie &icirc;n ceea ce priveşte anchetarea traficanţilor care exploatează victimele prin muncă.</p> <p>Autorităţile rom&acirc;ne recunosc că avem o problemă la acest capitol.</p> <p>Subcomisarul de poliţie George Eremia, de la Agenţia Naţională &icirc;mpotriva Traficului de Persoane a explicat că anul trecut s-a &icirc;nregistrat, totuşi, o uşoară creştere a numărului de victime identificate, &icirc;n parte şi datorită campaniilor de conştientizare a fenomenului.&nbsp;</p> <p>&quot;Rom&acirc;nia a plecat cu un handicap, &icirc;n sensul că &icirc;n anul 2005 se &icirc;nregistrau 2551 de victime identificate, victime ale traficului de persoane.</p> <p>&quot;P&acirc;nă &icirc;n anul 2009 numărul victimelor a tot scăzut, &icirc;nsă, datorită mai multor factori - şi aici, evident, este vorba şi de criza aceasta mondială, şi de faptul că publicul a devenit mai conştient la riscuri şi la existenţa acestui fenomen &icirc;n Rom&acirc;nia - numărul de victime identificate a &icirc;nceput să crească&quot;, a declarat George Eremia.&nbsp;</p> <p>Acesta a mai spus că Rom&acirc;nia, ca stat, a rămas preponderent o ţară de origine, pentru că, din nefericire, cetăţenii Rom&acirc;niei sunt &icirc;n căutarea unor locuri de muncă bine plătite &icirc;n afara ţării.</p> <p>Totodată, reţelele naţionale şi internaţionale de trafic de persoane au identificat &icirc;n anumite state europene o legislaţie precară, care a permis &icirc;mpăm&acirc;ntenirea acestor reţele şi posibilitatea de a se desfăşura &icirc;n acele state.</p> <p>Dacă ne referim la minori, sunt acei minori ai căror părinţi sunt plecaţi &icirc;n străinătate să muncească, ei sunt &icirc;n grija bunicilor sau a altor rude, care nu mai au timp efectiv să se ocupe de ei - soune George Eremia.</p> <p>&quot;Dacă ne referim la adulţi, cu siguranţă ne referim la persoane care nu se informează, consideră că este foarte uşor să ajungă să &icirc;şi găsească un loc de muncă, pentru care nu se cere experienţă, undeva &icirc;n afară, aceştia fiind &icirc;n special adulţii cu o pregătire educaţională slabă&quot;, a mai declarat George Eremia.</p>
      • added2011-06-28 20:26:59
      • modified2011-06-29 19:25:03
      • active(true)
      • tagsSUA, România, Trafic, persoane, critică, George Ieremia
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine307010000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie307120000
      • top50
      • views982
      • comentarii0
      • related29968, 29981, 30663
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 35
      • id30969
      • category_id2
      • nameLocuri de muncă pentru elevii care nu au luat bacalaureatul
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/image/rezultate_bac.jpg" />Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/image/rezultate_bac.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryElevii care nu vor promova bacalaureatul în sesiunea din august vor putea opta pentru ocuparea unuia din cele aproximativ zece mii de locuri de muncă disponibile la nivel naţional.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Zeci de mii de lucrări de la examenele de bacalaureat sunt verificate de profesorii din comisiile de recorectare &icirc;n cazul contestaţiilor depuse după afişarea rezultatelor. <br /> <br /> Inspectoratele şcolare nu se aşteaptă &icirc;nsă la modificări importante ale procentelor de reuşită. <br /> <br /> Următoarea sesiune a bacalaureatului va fi organizată &icirc;n perioada 22-31 august.<br /> <br /> Dacă cei care vor lua bacul &icirc;n august vor avea posibilitate de a se &icirc;nscrie la o facultate, o bună parte dintre cei care nu vor promova se vor găsi &icirc;n situaţia de a-şi căuta un loc de muncă. <br /> <br /> Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ANOFM, &icirc;n luna iulie sunt disponibile 11 mii de locuri de muncă. <br /> <br /> La peste zece mii dintre acestea, absolvirea a douăsprezece clase este suficientă. <br /> <br /> Locurile de muncă vacante sunt pentru ocupaţii precum confecţioner, agent de pază, v&acirc;nzător, bucătar, ospătar sau agent de asigurări. <br /> <br /> Absolvenţii care nu au calificarea necesară pentru ocuparea unora dintre aceste posturi pot urma cursuri de recalificare.</p> <p><strong>Cursuri de recalificare pentru tineri</strong><br /> <br /> Alexandru Danciu este proprietarul unei firme care oferă cursuri acreditate de formare profesională. <br /> <br /> &Icirc;n ultimii 12 ani, aproape zece mii de persoane au urmat cursurile acestei firme.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Cele din domeniul serviciilor cred că ar fi cele mai interesante pentru d&acirc;nşii, pentru că asta se cere &icirc;n momentul ăsta şi nu numai &icirc;n Rom&acirc;nia ci şi &icirc;n Uniunea Europeană. <br /> <br /> &quot;Coafură, frizerie, manichiură, pedichiură, cosmetică, masaj, ospătar, bucătar, barman şi pot să vă spun cu m&acirc;ndrie că peste 80% au fost angajaţi&quot;, a declarat Alexandru Danciu.&nbsp; <br /> <br /> Compania lui Alexandru Danciu este acreditată pentru calificarea &icirc;n peste 50 de meserii. <br /> <br /> Cursurile durează &icirc;ntre trei luni şi o jumatate de an şi costă &icirc;ntre 350 şi 1.800 lei.<br /> <br /> Absolvenţii claselor a XII-a care nu vor reuşi să-şi găsească un loc de muncă, &icirc;n termen de două luni după terminarea studiilor, au dreptul la ajutor de şomaj chiar dacă nu au lucrat p&acirc;nă acum. <br /> <br /> Pentru a li se acorda ajutorul de şomaj, solicitanţii trebuie să depună un dosar cu acte la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. <br /> <br /> După aprobarea dosarului, absolvenţii au dreptul la un ajutor de şomaj &icirc;n valoare de 375 de lei timp de o jumătate de an.</p>
      • added2011-07-05 15:19:47
      • modified2011-07-05 19:45:30
      • active(true)
      • tagsbacalaureat, ANOFM
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine309720000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie309690000
      • top50
      • views896
      • comentarii0
      • related30944, 30938
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 36
      • id31060
      • category_id4
      • nameVânzările în comerţ, "în creştere"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/comert.jpg" />Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/comert.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryPotrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, valoarea totală a comerţului în luna mai a anului 2011 a fost mai mare cu 4,5% faţă de perioada similară a anului 2010.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>&Icirc;n Rom&acirc;nia, v&acirc;nzările &icirc;n comerţ au crescut &icirc;n luna mai cu aproape 6% faţă de aprilie, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.</p> <p>Creşterea cifrei de afaceri &icirc;n comerţ vine după ce miercuri INS a anunţat o creştere importantă şi &icirc;n producţia industrială.</p> <p>Există astfel toate şansele ca &icirc;n trimestrul II, adică perioada aprilie-iunie, economia să crească, &icirc;nsă nu foarte spectaculos.&nbsp;</p> <p>Creşterea cifrei de afaceri din comerţ &icirc;n luna mai &icirc;n raport cu luna aprilie este interesantă, av&acirc;nd &icirc;n vedere că anul acesta Paştele a fost &icirc;n luna aprilie.</p> <p>Sărbătoarea Paştelui are ca efect economic creşterea v&acirc;nzărilor de alimente şi a cifrei de afaceri &icirc;n servicii, &icirc;n special &icirc;n turism.</p> <p>Conform aceloraşi date INS, valoarea totală a comerţului &icirc;n luna mai a anului 2011 a fost mai mare cu 4,5% faţă de luna mai a anului trecut.</p> <p>&Icirc;n aceeaşi perioadă, rata inflaţiei a fost de peste 7%, astfel că cel puţin o parte a creşterii valorice a v&acirc;nzărilor se explică prin inflaţia preţurilor.&nbsp;</p> <p>&quot;Toate datele converg către două concluzii, de altfel recunoscute şi de FMI: răm&acirc;nem pe plus, probabil, şi &icirc;n trimestrul II, ca rezultat al efectelor tuturor acestor factori. Probabil, pe un plus mai mic dec&acirc;t se anticipase, pentru că s-au &icirc;ncetinit motoarele, care de fapt sunt unul - producţie şi export.</p> <p>&quot;Să sperăm că trimestrul III, care este de concedii, va aduce un plus la comerţ, pentru că indiferent de dificultăţi oamenii &icirc;ncearcă totuşi să facă şi maximum pentru a se odihni şi relaxa &icirc;n concediu, şi atunci evident cheltuielile vor creşte, contribuind la creşterea consumului&quot;, a declarat Nicolae P&acirc;rvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.&nbsp;</p> <p><strong>Sectorul construcţiilor şi cifra de afaceri &icirc;n industrie au crescut </strong></p> <p>Creşterea valorii v&acirc;nzărilor este importantă pentru că ponderea comerţului la formarea PIB, o măsură a activităţii economice, este de peste o cincime.</p> <p>Majorarea cifrei de afaceri din comerţ se adaugă altor date recente care alimentează optimismul &icirc;n ceea ce priveşte evoluţia economiei Rom&acirc;niei &icirc;n cursul acestui an.</p> <p>INS a anunţat că &icirc;n luna mai cifra de afaceri &icirc;n industrie a crescut cu peste 10% faţă de luna aprilie.</p> <p>Industria are o pondere de peste un sfert la formarea PIB.</p> <p>Tot &icirc;n luna mai a fost &icirc;nregistrată şi o creştere de aproximativ 3% &icirc;n sectorul construcţiilor.</p> <p>Chiar dacă procentul pare modest, este prima creştere &icirc;nregistrată &icirc;n sectorul construcţiilor &icirc;n ultimii doi ani.</p>
      • added2011-07-07 15:23:17
      • modified2011-07-07 15:53:15
      • active(true)
      • tagsvânzări, comerţ, INS, statiscă, producţie industrială
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine310570000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie310600000
      • top50
      • views483
      • comentarii0
      • related29547, 24719, 24345
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 37
      • id31165
      • category_id2
      • nameStatul român vinde o parte din acţiunile Petrom
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/pompa-benzinarie-om.jpg" alt="" />Foto: arhivă Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/pompa-benzinarie-om.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPachetul total de acţiuni la Petrom, scos la vânzare de stat prin bursă, este de aproape 5.6 miliarde de acţiuni. Dintre acestea, 85% sunt la dispoziţia investitorilor instituţionali, iar 15% poate fi cumpărat de orice persoană.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>De luni se pot depune, timp de două săptăm&acirc;ni, cereri de acţiuni Petrom.</p> <p>Compania, controlată de concernul petrolier austriac OMV, este deja listată la bursă, astfel &icirc;ncat statul privatizează prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti aproape 10% din acţiunile Petrom, puţin peste jumătate din acţiunile pe care le mai deţine.</p> <p>Din numărul total de acţiuni scoase la v&acirc;nzare, 15% sunt alocate investitorilor privaţi, persoane fizice.&nbsp;</p> <p>Pachetul total, scos la v&acirc;nzare de stat prin bursă, este de aproape 5.6 miliarde de acţiuni.</p> <p>Dintre acestea, 85% sunt la dispoziţia investitorilor instituţionali - bănci, fonduri sau companii de investiţii - iar restul de 15% poate fi cumpărat de orice persoană prin intermediul reţelei de distribuţie a ofertei.</p> <p>Preţul maxim care poate fi oferit de investitori pentru fiecare acţiune este de 46 de bani.</p> <p>Oferta de cumpărare trebuie să aibă cel puţin 3.000 de acţiuni. La preţul maxim acceptat, aceasta &icirc;nseamnă aproape 1.400 de lei.</p> <p>Investitorii pot cumpăra acţiunile Petrom prin reţelele a trei bănci care se ocupă de distribuţie, spune preşedintele Intercapital Invest, Răzvan Paşol.&nbsp;</p> <p>&quot;Investitorii se pot adresa reţelei bancare a CEC Bank, Băncii Transilvania sau Bancpost. Acolo procedura de subscriere este foarte simplă.</p> <p>&quot;Pe baza buletinului de identitate, se completează un formular, se depun banii necesari subscrierii şi se achiziţionează acţiunile&quot;, a declarat Răzvan Paşol.&nbsp;&nbsp;</p> <p><strong>Preţul maxim - 46 de bani pe acţiune</strong></p> <p>Din punct de vedere tehnic, statul privatizează jumătate din deţinerea pe care o mai are la Petrom. P&acirc;nă la sf&acirc;rşitul săptăm&acirc;nii viitoare fiecare persoană sau investitor instituţional interesat poate depune o ofertă de cumpărare, &icirc;n care anunţă numărul de acţiuni pe care vrea să le achiziţioneze şi preţul pe care &icirc;l oferă.</p> <p>La sf&acirc;rşitul lunii iulie, acţiunile Petrom, scoase la v&acirc;nzare de statul rom&acirc;n, vor fi alocate investitorilor. Prioritate au cei care au oferit preţuri mai mari, fară a depăşi, &icirc;nsă, 46 de bani pe acţiune.</p> <p>La egalitate de preţuri, acţiunile revin investitorului care a depus oferta mai repede. Pesoanele interesate să cumpere acţiuni Petrom trebuie să ţină cont că acestea pot fi deja cumpărate prin Bursa de Valori.</p> <p>Luni la pr&acirc;nz, acţiunea Petrom avea preţul sub 40 de bani, adică cu şase bani mai mic dec&acirc;t cel maxim, din oferta publică de desfăşurare.</p> <p>De altfel, preţul maxim al ofertei publice, 46 de bani, depăşeşte cu un ban preţul maxim din ultimul an. Preţul minim al unei acţiuni Petrom, &icirc;n ultimul an, a fost de 30 de bani.</p>
      • added2011-07-11 14:54:14
      • modified2011-07-11 16:06:00
      • active(true)
      • tagsstat, acţiuni, Petrom, bursa, OMV
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine311650000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie311710000
      • top50
      • views905
      • comentarii0
      • related26472, 8032, 7627
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 38
      • id31190
      • category_id52
      • nameRomanian state to sell part of Petrom shares
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/pompa-benzinarie-om.jpg" alt="" />Photo: Reuters archive.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/pompa-benzinarie-om.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summary The total package of shares in Petrom, the state put up for sale through the stock exchange, is about 5.6 billion shares. Out of these, 85 percent are available to institutional investors and 15 percent can be bought by anyone.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Since Monday for two weeks there can be submitted applications for the Petrom shares.<br /> <br /> The company, controlled by the Austrian OMV oil concern, was already listed on the stock exchange, so that the state privatized through the Bucharest Stock Exchange almost 10 percent of Petrom shares, just over half of the still held actions.<br /> <br /> Of the total number of shares offered for sale, 15 percent were allocated to private investors, individuals.<br /> <br /> The total package, the state put up for sale through the stock exchange, was about 5.6 billion shares.<br /> <br /> 85 percent of the shares are available to institutional investors &ndash; banks, investment funds or companies &ndash; and the remaining 15 percent can be purchased by anyone through a distribution network offer.<br /> <br /> The maximum that can be offered to investors for each share is 46 bani.<br /> <br /> The purchase offer must be at least 3 000 shares. For the maximum acceptable price, this means nearly 1 400 lei.<br /> <br /> &lsquo;The investors can buy the Petrom shares through the networks of three banks in charge of distribution&rsquo;, President Intercapital Invest Răzvan Paşol said.<br /> <br /> &lsquo;Investors can contact the bank network of CEC Bank, Banca Transilvania and Bancpost. There the subscription procedure is very simple.&rsquo;<br /> <br /> &lsquo;By showing an ID, the individual fills in a form, deposits the subscription money and the shares are purchased&rsquo;, Răzvan Paşol said.<br /> <br /> <strong>The maximum &ndash; 46 bani per share</strong><br /> <br /> From a technical standpoint, the state privatized half of its owned Petrom possession. By the end of next week each person or institutional investor concerned may submit an offer announcing the number of shares they want to buy and the price they offer.<br /> <br /> In late July, the Petrom shares, offered for sale by the Romanian state will be allocated to investors. Those offering to higher prices have priority, without exceeding, however, the 46 bani per share.<br /> <br /> At equal prices, the shares return to the investor who submitted the offer earlier. The persons interested in buying Petrom shares must take into account that they can already purchase them through the Stock Exchange.<br /> <br /> Monday at noon, the Petrom share had the price of 40 bani, meaning with six bani less than the maximum of the ongoing public offer.<br /> <br /> Moreover, the price of the maximum public offering, 46 bani, went up a ban from the last year. The minimum price of one Petrom share, in the past year was 30 bani.<br /> <br /> <br /> <em>Translated by: Iulia Florescu<br /> MA Student, MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2011-07-12 09:05:14
      • modified2011-07-12 09:07:48
      • active(true)
      • tagsstate, shares, Petrom, sock exchange, OMV
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine311910000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie311900000
      • top50
      • views347
      • comentarii0
      • related25596, 22273, 22231
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 39
      • id31211
      • category_id4
      • nameBursele europene, afectate de declaraţiile lui Berlusconi
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/app/webroot/files/image/Poze%20de%20pe%20surse%20directe/Economic/bursa_analisti.png" alt="" title="Bursele au inregistrat scăderi substanţiale" />Bursele din Europa au deschis şedinţele de tranzacţionare &icirc;n scădere cu c&acirc;teva procente, după ce şi bursele din Asia scăzuseră.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/image/analisti9061.jpg" title="Bursele din Europa au deschis şedinţele de tranzacţionare &icirc;n scădere cu c&acirc;teva procente, după ce şi bursele din Asia scăzuseră." />
      • titleimg3
      • summaryDeclaraţia premierului italian, Silvio Berlusconi, care l-a criticat pe ministrul de finanţe de la Roma în ceea ce priveşte măsurile de austeritate, a indus instabilitate pe pieţele financiare.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Marţi, bursele din Europa au deschis şedinţele de tranzacţionare &icirc;n scădere cu c&acirc;teva procente, după ce şi bursele din Asia scăzuseră. <br /> <br /> Aşa-numita aversiune la risc a crescut semnificativ de luni, după ce o declaraţie a premierului Italiei, Silvio Berlusconi, a fost interpretată ca o critică a măsurilor de austeritate promovate de ministrul de finanţe de la Roma. <br /> <br /> &Icirc;ngrijorările vizează mai ales Italia şi Spania, ţări cu datorii ale statului foarte mari. <br /> <br /> Creşterea aversiunii la risc a investitorilor s-a manifestat şi &icirc;n zona Europei Centrale şi de Est, unde monedele naţionale au scăzut. <br /> <br /> Pieţele financiare urmăresc &icirc;nt&acirc;lnirea miniştrilor de finanţe, care are loc la Bruxelles şi la care se discută variantele de salvare a Greciei.<br /> <br /> Declaraţia premierului italian, Silvio Berlusconi, care l-a criticat pe ministrul de finanţe, a indus instabilitate pe pieţele financiare. <br /> <br /> Investitorii au interpretat declaraţia ca pe o lipsă de susţinere a măsurilor de austeritate, pe care Italia trebuie să le aplice, astfel &icirc;nc&acirc;t&nbsp; pieţele financiare să nu &icirc;şi piardă &icirc;ncrederea &icirc;n capacitatea statului italian de a-şi plăti datoriile. <br /> <br /> <strong>Scăderea &icirc;ncrederii a dus la creşterea dob&acirc;zilor<br /> </strong><br /> La fel ca şi &icirc;n cazul Greciei, scăderea &icirc;ncrederii a dus la creşterea dob&acirc;zilor solicitate pentru noile &icirc;mprumuturi. <br /> <br /> Şi &icirc;n cazul Spaniei şi &icirc;n cazul Italiei, dob&acirc;nzile s-au apropiat luni de 6% la titlurile de stat pe 10 ani.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> &quot;La 6% situaţia &icirc;ncă nu este scăpată de sub control, &icirc;nsă &icirc;n varianta &icirc;n care dob&acirc;nda cerută de investitori ar trece de 7%, p&acirc;nă şi Italia ar putea să aibă probleme de a continua să plătească un cost at&acirc;t de mare al finanţării, fără să intre &icirc;ntr-un cerc vicios, aşa cum a intrat Grecia, &icirc;n care, practic, veniturile bugetare nu mai sunt &icirc;n măsură să acopere costurile de finanţare&quot;, a explicat comentatorul economic, Radu Crăciun.&nbsp; <br /> <br /> Italia şi Spania sunt a treia şi a patra economie din zona euro, cu mult mai mari faţă de cea a Greciei. <br /> <br /> După mai bine de un an şi acordarea unui &icirc;mprumut de 110 miliarde de euro, Grecia, o ţară cu o populaţie la jumătate faţă de cea a Rom&acirc;niei, continuă să aibă probleme &icirc;n a face faţă obligaţiilor de plată. <br /> <br /> După &icirc;nt&acirc;lnirea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro, varianta intrării parţiale &icirc;n incapacitate de plată a Greciei nu mai este exclusă ca p&acirc;nă acum. <br /> <br /> Un scenariu asemănător &icirc;n cazul Italiei sau al Spaniei ar avea un efect grav, datorită dimensiunii celor două economii. <br /> <br /> Italia, spre exemplu, cu aproximativ 1.800 de miliarde de euro, are a treia datorie a statului din lume, după cea a Statelor Unite şi a Japoniei, care se finanţează, &icirc;nsă, mult mai ieftin. <br /> <br /> &quot;Sumele implicate pentru a putea pune la punct un program de salvare pentru ţări precum Spania sau Italia ar fi mult prea mari pentru a putea fi str&acirc;nse. Să nu uităm că, &icirc;n ultimă instanţă, nu sunt dec&acirc;t foarte puţini contributori mari la un astfel de fond. &Icirc;n esenţă, este vorba despre Germania, &icirc;n primul r&acirc;nd, şi, &icirc;n al doilea r&acirc;nd, de Franţa. Celelalte ţări sunt ţări mult mai mici, cu o putere de finanţare mult mai mică&quot;, a conchis Radu Crăciun.<br /> <br /> Cele mai mari datorii din zona euro le are Grecia, cu echivalentul a aproximativ 150% din PIB, datorii foarte mari, pe care le pot plăti doar prin noi &icirc;mprumuturi, au &icirc;nsă şi Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia.</p>
      • added2011-07-12 16:22:55
      • modified2011-07-12 16:32:34
      • active(true)
      • tagsburse, scădere, declaraţii, dobândă, Grecia, Spania, Italia
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine312040000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie312110000
      • top50
      • views668
      • comentarii0
      • related30602, 29413, 24719
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 40
      • id31399
      • category_id2
      • nameCheltuielile cu pensiile"depăşesc veniturile din contribuţii"
      • titlevideo
      • titleimg<img src="http://romania-actualitati.ro/files/image/matinal/16062010_pensionari_280_190.jpg" alt="" />
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="http://romania-actualitati.ro/files/image/matinal/16062010_pensionari_280_190.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryO analiză a Fondului Monetar Internaţional recomandă pentru echilibrarea sistemului de pensii reducerea pensiilor, majorarea contribuţiilor la sistemul de pensii şi creşterea vârstei de pensionare.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Fondul Monetar Internaţional a publicat o analiză privind problemele cu care se vor confrunta sistemele de pensii &icirc;n următorii ani. <br /> <br /> Deficitele mari deja &icirc;n multe ţări vor creşte la cele care au un sistem de pensii bazat pe solidaritate socială. <br /> <br /> Aceste sisteme funcţionează pe principiul pensionarii primesc bani din contribuţiile celor ce muncesc &icirc;n prezent. <br /> <br /> La r&acirc;ndul lor, actualii contribuabili vor trebui susţinuţi de munca generaţiilor viitoare. <br /> <br /> Problemele demografice, &icirc;n special &icirc;mbătr&acirc;nirea populaţiei, vor crea probleme din ce &icirc;n ce mai mari la plata unor pensii rezonabile. <br /> <br /> Există cel puţin trei căi pentru a rezolva această problemă, fiecare cu avantaje şi dezavantaje. <br /> <br /> &Icirc;n analiza sa, FMI recomandă creşterea v&acirc;rstei de pensionare.<br /> <br /> Cheltuielile statelor cu pensiile au crescut semnificativ &icirc;n ultimii 20 de ani odată cu creşterea speranţei de viaţă şi cu accelerarea procesului de &icirc;mbătr&acirc;nire a populaţiei. <br /> <br /> Multe dintre ţările care folosesc sistemul de pensii bazat pe solidaritatea &icirc;ntre generaţii &icirc;nregistrează deficite &icirc;n creştere.</p> <p><strong>Cheltuielile cu pensiile depăşesc veniturile din contribuţiile la sistem</strong></p> <p>Mai precis, cheltuielile cu pensiile depăşesc veniturile din contribuţiile la sistem. <br /> <br /> Pentru a reuşi să plătească pensiile, statul e obligat să se &icirc;mprumute sau să ia bani de alte domenii. <br /> <br /> Pe viitor, odată cu &icirc;mbătr&acirc;nirea populaţiei, situaţia se va agrava, susţine analiza FMI. <br /> <br /> Trei sunt metodele prin care sistemele de pensii bazate pe solidaritate pot fi echilibrate: reducerea pensiilor, majorarea contribuţiilor la sistemul de pensii şi creşterea v&acirc;rstei de pensionare. <br /> <br /> Fiecare dintre cele trei căi sau o combinaţie a lor, are avantaje şi dezavantaje. <br /> <br /> &Icirc;ncep&acirc;nd de anul trecut, valoarea pensiilor din Rom&acirc;nia a fost decuplată de creşterea salariilor. <br /> <br /> Aceasta &icirc;nseamnă că &icirc;n timp puterea de cumpărare a pensiilor va scădea, susţine preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. <br /> <br /> &quot;An de an, pensia va fi &icirc;ntr-o cursă perpetuă cu inflaţia, cu indicele preţurilor de consum, pentru că an de an pensia pe care o primeşte lună de lună va fi erodată de inflaţie, iar corecţia care să &icirc;l ajute să-şi protejeze venitul din pensie faţă de inflaţie, corecţia se produce abia &icirc;n anul următor pentru perioada &icirc;nchisă. Spre exemplu, pentru 2012 corecţia va fi făcută cu inflaţia de pe 2011&quot;, a explicat Dumitru Costin.<br /> <br /> <strong>Sistemul de pensii ar putea fi echilibrat prin majorarea v&acirc;rstei de pensionare</strong></p> <p>Pensiile se indexează cu rata inflaţiei din anul precedent şi doar cu jumătate din creşterea salariului mediu pe economie.</p> <p>&Icirc;ncep&acirc;nd cu anul 2030, pensiile vor fi majorate doar cu rata inflaţiei. <br /> <br /> O altă cale de echilibrare a sistemului de pensii aplicată deja &icirc;n Rom&acirc;nia este creşterea v&acirc;rstei de pensionare. <br /> <br /> Metoda este contestată de liderul BNS Dumitru Costin care spune că soluţia pentru sistemul de pensii din Rom&acirc;nia ar fi creşterea numărului de angajaţi.<br /> <br /> &quot;Prioritate absolută pentru Rom&acirc;nia nu ar trebui să fie nici creşterea contribuţiilor, pentru că ele sunt deja destul de sus ca nivel, nu creşterea v&acirc;rstei de pensionare, pentru că ea oricum s-a produs anul trecut, cel mai improtant lucru este să creştem numărul de persoane ocupate&quot; spune Dumitru Costin.<br /> <br /> &quot;Fiecare loc de muncă &icirc;nsă trebuie să contribuie la sistemul de securitate socială, evident şi la componenta de pensii. Asta e prioritatea absolută. C&acirc;nd ai patru milioane şi un pic de salariaţi şi ai un pic peste şase milioane de beneficiari, de pensionari, e clar că sistemul nu-l poţi ţine &icirc;n echilibru&quot;, afirmă liderul BNS.</p> <p><strong>O altă soluţie: creşterea veniturilor din contribuţii</strong></p> <p>Reducerea deficitului sistemului de pensii poate fi realizată prin creşterea veniturilor din contribuţii. <br /> <br /> Aceasta &icirc;nseamnă că fie sunt majorate contribuţiile, fie trebuie crescut numărul persoanelor care contribuie la sistemul de pensii. <br /> <br /> Cea mai bună metodă, susţine analiza FMI, este creşterea v&acirc;rstei de pensionare. <br /> <br /> &Icirc;n acest fel creşte suma totală contribuită de fiecare persoană, este redusă ca valoare totală plata către fiecare pensionar şi este &icirc;ncurajat consumul, pentru că o persoană activă are nevoi mai mari dec&acirc;t una pensionată. <br /> <br /> Şi &icirc;n Rom&acirc;nia este aplicată această strategie. <br /> <br /> P&acirc;nă &icirc;n 2015, v&acirc;rsta de pensionare va creşte la 65 de ani la bărbaţi şi 60 de ani pentru femei. <br /> <br /> Ulterior &icirc;nsă, v&acirc;rsta de pensionare pentru femei va continua să crească treptat urm&acirc;nd să ajungă &icirc;n 2030 la 63 de ani.</p>
      • added2011-07-18 15:27:47
      • modified2011-07-18 16:32:17
      • active(true)
      • tagspensii, FMI, venituri, vârstă, pensionare, sistem, cheltuieli
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine313980000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie313990000
      • top50
      • views667
      • comentarii0
      • related28235, 24878, 23720
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 41
      • id31503
      • category_id3
      • nameONU declară "foamete" în Somalia
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/somalia.jpg" alt="" />Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/somalia.jpg" title="Foto: Reuters." alt="" />
      • titleimg3
      • summaryFoametea este declarată în situaţia în care peste 30 la sută dintre copii sunt subnutriţi şi numărul morţilor cauzate de lipsa de hrană depăşeşte două persoane din zece mii.
      • cvideo(true)
      • caudio(false)
      • text<p>Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat oficial &quot;foamete&quot; &icirc;n două regiuni din Somalia. <br /> <br /> Este pentru prima dată din 1992 c&acirc;nd ONU face un astfel de anunţ pentru Somalia.<br /> <br /> &Icirc;n definiţia Naţiunilor Unite, foametea este declarată &icirc;n situaţia &icirc;n care peste 30 la sută dintre copii sunt subnutriţi şi numărul morţilor cauzate de lipsa de hrană depaşeşte două persoane din 10 mii. <br /> <br /> Pentru comparaţie, &icirc;n Bucureşti foametea ar fi declarată &icirc;n cazul &icirc;n care ar muri zilnic, din cauza lipsei de alimente, peste 400 de persoane.</p> <p><strong>Video</strong>: Naţiunile Unite declară foamete &icirc;n Somalia<br /> <script src="http://media.3netmedia.ro/player/player.php?file=43839&p=&player=3"></script> <br /> Organizaţia Naţiunilor Unite &icirc;ncearcă să foloseascaă c&acirc;t mai rar declaraţia oficială de foamete pentru a nu reduce din impactul emoţional al unui astfel de anunţ.</p> <p>Foametea din cele două regiuni din sudul Somaliei se adaugă avertizării că situaţia se va inrăutăţi datorită recoltelor compromise şi a conflictelor din zonă care &icirc;mpiedică acordarea de ajutoare umanitare. <br /> <br /> Peste jumătate din populaţia Somaliei, aproape 4 milioane de persoane, are nevoie de ajutoare alimentare de urgenţă. <br /> <br /> Partea de vest a Africii, aşa numitul Corn al Africii, traversează o perioadă de secetă severă. <br /> <br /> <strong>Seceta, lipsa securităţii şi conflictele agravează situaţia din Somalia</strong><br /> <br /> Situaţia din Somalia este agravată de conflicte. <br /> <br /> Acestea obligă zeci de mii de somalezi să fugă peste graniţă, &icirc;n Kenya si Etiopia. <br /> <br /> Taberele de refugiaţi sunt supraaglomerate şi nu există suficiente resurse pentru a-i ajuta pe refugiaţi, spune Paul Spiegel, expert al Naţiuniulor Unite &icirc;n sănătate publică.<br /> <br /> &quot;Rata mortalităţii &icirc;n iunie a fost foarte mare &icirc;n taberele de refugiaţi.... 7,4 morţi pe zi la 10 mii de persoane.... cei mai afectaţi sunt copiii cu v&acirc;rste de p&acirc;nă la 5 ani&quot;, a spus expertul ONU &icirc;n sănătate publică&quot;, a explicat acesta.<br /> <br /> Situaţia cauzată de cea mai severă secetă din ultimii 50 de ani este agravată de lipsa de securitate din zonă. <br /> <br /> O bună parte din sudul si centrul Somaliei este controlată de organizaţia Al-Shabab, afiliată la Al-Qaeda. <br /> <br /> Din 2009, Al-Shabab a interzis accesul &icirc;n zonă pentru reprezentanţii organizaţiilor umanitare internaţionale. <br /> <br /> Ridicarea parţială a interdicţiei din ultimele săptăm&acirc;ni nu este suficientă, a declarat purtătorul de cuv&acirc;nt al Comisiei pentru Drepturile Omului din cadrul ONU, Adrian Edwards: <br /> <br /> &quot;Prezenţa noastră este foarte redusă &icirc;n Somalia. Avem &icirc;nsă nevoie de &icirc;mbunătăţirea accesului &icirc;n zonele afectate pentru a face faţă unei situaţii at&acirc;t de grave&quot;, a declarat el. <br /> <br /> Naţiunile Unite, dar şi organizaţiile umanitare au cerut comunităţii internaţionale să-şi respecte angajamentele privind donaţiile pentru finanţarea ajutoarelor destinate zonelor care se confruntă cu crize. <br /> <br /> <strong>Promisiunile de finanţare nu sunt respectate</strong><br /> <br /> Organizaţia umanitară Oxfam, cu sediul &icirc;n Marea Britanie, a acuzat mai multe guverne europene că nu &icirc;şi respectă promisiunile de finanţare.<br /> <br /> Oxfam a estimat că ar fi nevoie de peste un miliard de dolari pentru atenuarea crizei alimentare cu care se confruntă ţările din Cornul Africii. <br /> <br /> P&acirc;nă acum s-au adunat doar 200 de milione de dolari. <br /> <br /> Cofruntate cu datorii publice şi deficite bugetare importante, mai multe ţări europene şi-au redus contribuţiile financiare pentru situaţiile de crize umanitare. <br /> <br /> Printre acestea, Franţa, Italia sau Danemarca. In mod tradiţional, Statele Unite şi ţările Uniunii Europene sunt cei mai importanţi contributori internaţionali. <br /> <br /> Tot mai multe voci cer ţărilor bogate din zona Golfului Persic şi celor neafectate de criza mondială, precum China sau Brazilia, să se implice mai mult &icirc;n finanţarea ajutoarelor umanitare.</p>
      • added2011-07-20 15:30:48
      • modified2011-07-20 16:19:18
      • active(true)
      • tagsONU, foamete, Somalia, copii, secetă, securitate
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine315020000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie315030000
      • top50
      • views1039
      • comentarii0
      • related8366, 8161
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 42
      • id31585
      • category_id3
      • nameAjutorul acordat Greciei "rezolvă doar problema finanţării"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" title="Ionuţ Dumitru" src="/files/ionut-dumitru-agerpres-1.png" />Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Ionuţ Dumitru" src="/files/ionut-dumitru-agerpres-2.png" />
      • titleimg3
      • summaryPreşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, susţine că pachetul de sprijin financiar acordat Greciei rezolvă doar problema finanţării, iar statul elen trebuie să ia măsuri de ajustare.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Anunţul privind un nou pachet de sprijin financiar de aproape 160 de miliarde de euro pentru Grecia a fost &icirc;nt&acirc;mpinat pozitiv. <br /> <br /> Aproape 50 de miliarde de euro din pachetul de sprijin ar fi contribuţia &quot;benevolă a sectorului privat&quot;. <br /> <br /> Investitorii privaţi, cărora Grecia le datorează sume importante, vor pierde o parte a banilor. Chiar dacă pieţele financiare au reacţionat deocamdată optimist, este aşteptată decizia agenţiilor de rating. <br /> <br /> Acestea ar putea cataloga restructurarea datoriei Greciei drept un fel de refinanţare a datoriilor, la dob&acirc;nzi mai mici şi cu perioade de rambursare mai lungi, drept incident de credit. <br /> <br /> O astfel de decizie ar creşte pierderile celor care au &icirc;mprumutat statul grec.<br /> <br /> Pachetul de sprijin financiar pentru Grecia, de aproape 160 de miliarde de euro, este o a doua gură de oxigen din partea UE, după ce anul trecut Grecia a mai primit un &icirc;mprumut de sprijin de 110 miliarde de euro. <br /> <br /> <strong>Noul &icirc;mprumut &quot;rezolvă problema finanţării&quot;</strong><br /> <br /> Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, susţine că noul &icirc;mprumut rezolvă doar problema de finanţare a Greciei.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Criza nu s-a rezolvat. Grecia răm&acirc;ne cu o problemă foarte gravă, cu o datorie publică foarte mare şi cu necesitatea aplicării unor programe de ajustare fiscală draconice. Deci, ei vor trebui să-şi facă temele. Asta este esenţial. De fapt, acesta este fondul problemei. <br /> <br /> &quot;Grecia trebuie să str&acirc;ngă foarte tare cureaua. Că s-a făcut un pachet financiar care să o ţină pe linia de plutire, &icirc;i dă timpul necesar pentru a-şi face ajustările necesare, dar trebuie să-şi facă ajustările necesare&quot;, a afirmat Ionuţ Dumitru.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Optimismul moderat de pe pieţele financiare, după anunţarea pachetului de sprijin financiar pentru Grecia, se datorează faptului că, &icirc;n sf&acirc;rşit, liderii ţărilor din zona euro au reuşit să ajungă la o poziţie comună. <br /> <br /> &Icirc;n plus, pentru prima dată, decizia adoptată are şi un caracter preventiv &icirc;n privinţa ad&acirc;ncirii crizei. <br /> <br /> <strong>Este aşteptată decizia agenţiilor de rating</strong><br /> <br /> Mecanismele greoaie de adoptare a deciziilor &icirc;n Uniunea Europeană au făcut ca, &icirc;n ultimii doi ani, liderii europeni să reacţioneze după declanşarea unei situaţii de criză. <br /> <br /> De data aceasta, facilitatea europeană de stabilitate financiară, &icirc;n fapt, un fond de ajutor de 440 de miliarde de euro, a primit competenţe sporite &icirc;n a ajuta statele care trec prin momente dificile.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> &quot;Ce-am aflat sunt doar nişte chestii generale. Urmează ca &icirc;n perioada următoare să vedem detaliile. Ştim doar că se va face. Nu ştiu, Fondul European de Stabilitate Financiară se va implica mai mult, va face intervenţii &icirc;n piaţa secundară. Deci nu ştim &icirc;n mod practic cum vor funcţiona lucrurile. <br /> <br /> &quot;Ştim doar că acest Fond de Stabilitate Financiară va avea nişte puteri mărite şi va putea să intervină &icirc;n pieţele secundare, să răscumpere datorie &icirc;n pieţele secundare, pentru state, să ajute diverse state, dacă au nevoie de recapitalizarea sistemului bancar, dacă au nevoie de refinanţarea datoriei publice. Deci, &icirc;n acest moment, ştim doar nişte lucruri generale, aş spune. Nu ştim detaliile din spatele acestor decizii&quot;, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> &Icirc;n următoarele zile sau chiar &icirc;n următoarele ore, este aşteptată reacţia agenţiilor internaţionale de rating. <br /> <br /> Evoluţiile de pe pieţele financiare vor depinde de o eventuală decizie a acestora de a cataloga restructurarea datoriei Greciei drept intrare &icirc;n incapacitate de plată. <br /> <br /> &Icirc;n funcţie de o astfel de decizie şi de clauzele contractelor de asigurare &icirc;mpotriva falimentului Greciei, pieţele financiare vor reacţiona diferit. <br /> <br /> &Icirc;ncrederea &icirc;n capacitatea zonei euro de a depăşi criza datoriilor publice are o importantă influenţă asupra creditelor care ar trebui să relanseze economia Uniunii Europene.</p>
      • added2011-07-22 15:14:03
      • modified2011-07-22 16:15:13
      • active(true)
      • tagsGrecia, împrumut, UE, Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru, euro
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine315810000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie315850000
      • top50
      • views441
      • comentarii0
      • related31567, 31527, 31364
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 43
      • id31729
      • category_id2
      • nameLocuitorii din Deda, beneficiari ai asigurărilor obligatorii
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/image/Agerpres_foto/1-31_08_10/masini-drum-inundat.png" alt="" />Foto:&nbsp;Agerpres Arhivă.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/image/Agerpres_foto/1-31_08_10/masini-drum-inundat.png" />
      • titleimg3
      • summaryPeste 200 de gospodării au fost inundate în Deda de pârâul Valea Caselor. Cea mai mare parte a locuitorilor din Deda beneficiază însă de asigurări obligatorii de locuinţe.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Locuitorii din Deda, &icirc;n judeţul Mureş, afectaţi de inundaţiile de marţi, sunt printre primii beneficiari ai asigurărilor obligatorii pentru locuinţe.</p> <p>Pentru marea majoriate din cele peste 60 de case avariate erau semnate astfel de poliţe, spun autorităţile locale.</p> <p>Experienţa anilor trecuţi i-a convins pe oameni să &icirc;ncheie asigurări, iar procentul celor care au făcut &icirc;n Deda acest lucru este mult mai mare dec&acirc;t cel la nivel naţional.&nbsp;</p> <p>O ploaie torenţială, de scurtă durată a produs o viitură, marţi, &icirc;n comuna Deda, din judeţul Mureş.</p> <p>Peste 200 de gospodării au fost inundate de p&acirc;r&acirc;ul Valea Caselor, iar circulaţia rutieră a fost &icirc;ntreruptă temporar &icirc;n zonă, din cauza apelor care au acoperit drumurile.</p> <p>&Icirc;n mai multe locuinţe din Deda nivelul apei aduse de viitură a depăşit 20 de cm, a declarat adjunctul inspectorului şef, din cadrul Inspectoratului penru Situaţii de Urgenţă Mureş, maiorul Călin Handrea.</p> <p>&quot;A intrat &icirc;n locuinţe undeva la 20-30 de centimetri. Apa a trecut, a spălat şi s-a retras. Cam asta a fost situaţia. Sunt pagube. Deci, clar că sunt, pentru ca au fost afectate, avariate locuinţe - 64 &icirc;n total. Deci, vorbesc 20 de cm &icirc;n locuinţă. Pe stradă apa a fost mult mai mare, depăşind 30 de cm; mult mai mare&quot;, a declarat Călin Handrea.<br /> <br /> <strong>Locuitorii aveau poliţe</strong></p> <p>Locuitorii comunei Deda, afectaţi de inundaţii, ar putea fi primii beneficiari ai sistemului de asigurări obligatorii a locuinţelor.</p> <p>Cea mai mare parte a locuinţelor din Deda sunt asigurate, spune primarul comunei Lucreţia Cadar.&nbsp;</p> <p>&quot;Din discuţiile purtate cu fiecare cetăţean, aproape, &icirc;n parte, deci &icirc;n 90% din cazuri am intrat &icirc;n case, am intrat &icirc;n curţi. Oamenii au asigurări. Avem c&acirc;teva situaţii mai grave. Sunt vreo cinci- şase case &icirc;n care dezastrul a fost mai mare.</p> <p>&quot;Prin adunările cetăţeneşti pe care le-am avut, am discutat cu oamenii, le-am spus c&acirc;t este de important. Anul trecut am avut o inundaţie &icirc;n zonă, &icirc;ntr-un alt sat, dar oamenii au conştientizat&nbsp; pericolul şi sunt puţine cazuri care nu au asigurări făcute&quot;, a declarat Lucreţia Cadar.&nbsp;</p> <p>Conform datelor companiilor care oferă asigurări obligatorii &icirc;mpotriva dezastrelor naturale, la nivel naţional au fost &icirc;ncheiate asigurări obligatorii pentru aproximativ 750.000 de locuinţe, adică mai puţin de 9%, din cele peste opt milioane de locuinţe din Rom&acirc;nia.</p> <p>De la sf&acirc;rşitul săptăm&acirc;nii viitoare, &icirc;ncep&acirc;nd cu data de 5 august, primăriile au dreptul de a amenda proprietarii locuinţelor care nu au asigurare obligatorie.</p> <p>Asigurarea obligatorie a locuinţelor costă cel mult 20 de euro pe an, echivalentul a mai puţin de 100 de lei.</p> <p>Asigurările obligatorii acoperă pagube de cel mult 20.000 de euro, &icirc;n cazul locuinţelor afectate de cutremure, inundaţii sau alunecări de teren.</p>
      • added2011-07-27 14:52:47
      • modified2011-07-27 15:49:42
      • active(true)
      • tagsDeda, inundaţii, asigurare, primar, gospodării
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine317290000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie317290000
      • top50
      • views996
      • comentarii0
      • related31730, 30076, 30060
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 44
      • id32301
      • category_id2
      • nameJumătate din grâul românesc "ar putea fi exportat"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/grau(1).jpg" />Cu aproape &icirc;ntreaga cultură de gr&acirc;u şi secară deja recoltată, producţia depăşeşte 7,1 milioane de tone. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Cu aproape &icirc;ntreaga cultură de gr&acirc;u şi secară deja recoltată, producţia depăşeşte 7,1 milioane de tone. " src="/files/grau(1).jpg" />
      • titleimg3
      • summary Din datele centralizate până acum de ministerul agriculturii şi din estimări, România ar urma să înregistreze anul acesta producţii mari la principalele cereale.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Rom&acirc;nia ar urma să exporte &icirc;n acest an mai bine de jumătate din producţia de gr&acirc;u, conform estimărilor ministerului agriculturii. <br /> <br /> Cu aproape &icirc;ntreaga cultură de gr&acirc;u şi secară deja recoltată, producţia din acest an depăşeşte 7,1 milioane de tone. <br /> <br /> Şi producţia de legume din acest an ar putea ajunge la 3,5 milioane de tone, &icirc;n creştere cu 11 procente faţă de 2010, datorită condiţiilor meteo favorabile. <br /> <br /> Din datele centralizate p&acirc;nă acum de ministerul agriculturii şi din estimări, Rom&acirc;nia ar urma să &icirc;nregistreze anul acesta producţii mari la principalele cereale.</p> <p>&quot;Consumul nostru de gr&acirc;u maxim este &icirc;n jurul a 3,4 milioane de tone pe an. Cantitatea de gr&acirc;u e ceva mai mare pentru că gospodăriile mici nu raportează, de obicei, gr&acirc;ul recoltat.&quot;</p> <p>&quot;Eu apreciez un disponibil pentru pieţele externe de patru milioane, aproape patru milioane de tone la gr&acirc;u&quot;, a afirmat ministrul agriculturii, Valeriu Tabără.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Autorităţile &icirc;şi pun speranţele &icirc;n rezultatele bune de anul acesta &icirc;n domeniul agricol. <br /> <br /> O producţie mare de cereale, legume şi fructe ar putea sprijini măsurile Băncii Naţionale de a reduce rata inflaţiei. <br /> <br /> La ultimul raport asupra inflaţiei, săptăm&acirc;na trecută, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţat scăderea prognozei de inflaţie pentru 2011 la 4,6%.<br /> <br /> &Icirc;n plus - a adăugat guvernatorul BNR - un an agricol bun va ajuta creşterea economică. <br /> <br /> Mugur Isărescu a estimat că un an agricol bun &icirc;nseamnă cu un miliard de euro &icirc;n plus la produsul intern brut al Rom&acirc;niei.</p>
      • added2011-08-17 09:04:36
      • modified2011-08-17 10:55:17
      • active(true)
      • tagsagricultură, producţie, grâu, cereale, legume, inflaţie, ministerul agriculturii, Valeriu Tabără, Banca Naţională
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine323000000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie323010000
      • top50
      • views449
      • comentarii0
      • related31401, 28740, 26014
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 45
      • id32382
      • category_id3
      • nameSUA şi China discută despre problemele economice
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/sua-china1.png" /> Vicepreşedintele american, Joe Biden (st&acirc;nga) şi omologul său chinez, Xi Jinping. Foto:&nbsp;Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Joe Biden (st&acirc;nga) şi Xi Jinping (dreapta)" src="/files/sua-china2.png" />
      • titleimg3
      • summaryPremierul chinez, Wen Jiabao, a declarat că ţara sa rămâne încrezătoare în capacitatea Statelor Unite de a depăşi problemele economice cu care se confruntă.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>China răm&acirc;ne &icirc;ncrezătoare &icirc;n capacitatea Statelor Unite de a depăşi problemele economice cu care se confruntă, a declarat premierul Wen Jiabao, la o &icirc;nt&acirc;lnire cu vicepreşedintele american, Joe Biden.</p> <p>Oficialul american efectuează o vizită de mai multe zile &icirc;n China, care are drept scop creşterea &icirc;ncrederii &icirc;ntre cele doua state.</p> <p>Joe Biden vizitează China la invitaţia vicepreşedintelui chinez, Xi Jinping.</p> <p>Acesta este considerat de marea majoritate a observatorilor scenei politice de la Beijing drept viitorul lider al Chinei.</p> <p>Xi Jinping ar urma să preia anul viitor conducerea Partidului Comunist, iar &icirc;n 2013 să devină preşedintele Chinei.</p> <p>Miza vizitei este creşterea &icirc;ncrederii şi a colaborării &icirc;ntre Statele Unite şi China, a declarat vicepreşedintele american, Joe Biden.</p> <p>&quot;Ţările noastre au primele două economii din lume, aşa că, &icirc;n aceste momente dificile, colaborarea Statelor Unite şi a Chinei este importantă nu doar pentru prosperitatea noastră, ci şi pentru locurile de muncă şi creşterea economică din &icirc;ntreaga lume&quot; a declarat Joe Biden.</p> <p>Pe l&acirc;ngă discuţiile cu premierul Wen Jiabao, Joe Biden are programată vineri şi o &icirc;nt&acirc;lnire cu preşedintele Chinei, Hu Jintao.</p> <p>Vicepreşedintele american, Joe Biden, a mai participat la un forum de afaceri Statele Unite-China.</p> <p>Oficiali şi oameni de afaceri din cele două ţări au declarat că se intenţionează o colaborare mai str&acirc;nsă &icirc;n domenii precum: energia, infrastructura, biomedicina şi serviciile financiare.</p>
      • added2011-08-19 15:15:27
      • modified2011-08-19 16:03:29
      • active(true)
      • tagsChina, SUA, economie, Wen Jiabao, Joe Biden
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine323780000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie323820000
      • top50
      • views516
      • comentarii0
      • related31975, 31233
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 46
      • id33231
      • category_id2
      • nameRaportul dintre angajaţi şi şomeri, "dezechilibrat"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/basesuc1111111111.jpg" />Preşedintele Traian Băsescu. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/basesuc1111111111.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryRomânia încearcă să schimbe modul de dezvoltare economică prin reducerea consumului pe datorie şi încurajarea muncii, afirmă preşedintele României, Traian Băsescu.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Preşedintele Traian Băsescu susţine că, după reducerea cheltuielilor publice, este vremea ca Guvernul să investească &icirc;n crearea de locuri de muncă, beneficiind şi de fondurile europene nerambursabile.</p> <p>&Icirc;ndemnul preşedintelui vine &icirc;n momentul &icirc;n care un nou ministru al muncii va fi &icirc;nvestit luni, după ce predecesorul său a stat &icirc;n funcţie doar trei luni.</p> <p>Preşedintele a insistat din nou că raportul dintre persoanele ocupate şi cele fără loc de muncă este dezechilibrat spre paguba fiecărui cetăţean.&nbsp;</p> <p>Reducerea salariilor angajaţilor la stat şi creşterea TVA-ului cu 5 % sunt măsuri la care nu se va renunţa foarte cur&acirc;nd.</p> <p>Măsurile de austeritate au fost adoptate anul trecut pentru reducerea deficitului bugetar al Rom&acirc;niei.</p> <p>&Icirc;ntr-un interviu, difuzat duminică, de PRO TV, preşedintele Traian Băsescu a declarat că &icirc;n continuare, &icirc;n sectorul public există un excedent de vreo două sute de mii de angajaţi.</p> <p>Aceasta &icirc;nseamnă că cel puţin unul din şase angajaţi la stat nu se justifică.</p> <p>Din această cauză salariile nu pot reveni la nivelul de anul trecut, potrivit preşedintelui.</p> <p>Şi cheltuielile cu ajutoarele sociale vor trebui reduse - consideră Traian Băsescu.</p> <p><strong>&Icirc;nainte de a &icirc;ncuraja consumul &quot;trebuie asigurate veniturile&quot;</strong></p> <p>Rom&acirc;nia &icirc;ncearcă să schimbe modul de dezvoltare economică prin reducerea consumului pe datorie şi &icirc;ncurajarea muncii.</p> <p>&quot;Diminuarea poverii pe muncă, ca primă prioritate; apoi, diminuarea cotei unice; şi abia &icirc;n al treilea r&acirc;nd diminuarea TVA-ului, adică a impozitului pe consum. Şi asta pentru că avem ca obiectiv principal transformarea modelului economic anterior, bazat exclusiv pe consum, pe investiţii orientate cu prioritate &icirc;n zonele &icirc;ncercate de preţuri speculative &icirc;ntr-un alt model economic mult mai sănătos, mai competitiv, bazat pe muncă, pe investiţii, pe cercetare, dezvoltare, inovare&quot;, a declarat consilierul premierului &icirc;n probleme economice, Andreea Paul Vass.</p> <p>Consilierul premierului mai spune că &icirc;nainte de a &icirc;ncuraja consumul trebuie asigurate veniturile.</p> <p>Printre măsurile de la care se aşteaptă să ducă la creşterea numărului de angajaţi se numără şi legislaţia de flexibilizare a pieţei forţei de muncă.</p> <p>Conform datelor prezentate de autorităţi, numărul angajaţilor a crescut cu aproape 150.000 faţă de anul trecut. Şi direcţionarea fondurilor de asistenţă socială pune accentul pe muncă.</p> <p>Guvernul a decis eliminarea subvenţiei la căldură, de care beneficiau p&acirc;nă acum toate persoanele ale căror locuinţe sunt racordate la sistemele centralizate de termoficare.</p> <p>Pe de altă parte, ministerul muncii acordă subvenţii temporare la angajarea unor persoane din categorii vulnerabile, printre acestea: părinţii singuri, tinerii, şomerii &icirc;n v&acirc;rstă de peste 45 de ani sau persoanele cu mai puţin de trei ani p&acirc;nă la pensionare.</p>
      • added2011-09-19 16:28:42
      • modified2011-09-19 16:58:07
      • active(true)
      • tagsşomeri, locuri de muncă, ministrul muncii, Sulfina Barbu, guvern
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine332280000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie332310000
      • top50
      • views306
      • comentarii0
      • related31848, 30969, 30511
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 47
      • id33277
      • category_id3
      • nameGrecia continuă discuţiile cu creditorii
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/papandreu.jpg" title="Georgios Papandreu." alt="" />Premierul grec, Georgios Papandreu. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Georgios Papandreu." src="/files/papandreu.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryGrecia ar urma să prezinte datele privind situaţia bugetului la sfârşitul lunii august. Guvernul trebuie să convingă creditorii că va reuşi să aplice măsurile de austeritate pentru a obţine o nouă tranşă de împrumut.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Guvernul Greciei va relua discuţiile cu principalii săi creditori, Banca Centrală Europeană, FMI şi Comisia Europeană. <br /> <br /> Discuţia de marţi este continuarea unei teleconferinţe de luni seară, la care instituţiile care sprijină financiar Atena au cerut explicaţii &icirc;n privinţa respectării angajamentelor din planul de austeritate al Greciei. <br /> <br /> Nu s-au făcut publice detaliile discuţiilor, &icirc;nsă guvernul elen ar urma să anunţe marţi datele privind situaţia bugetului la sf&acirc;rşitul lunii august. <br /> <br /> Datele preliminare indică o depăşire cu peste o jumătate de miliard de euro a deficitului bugetar la care se angajaze Grecia &icirc;n schimbul pachetului de ajutor financiar de peste 100 de miliarde de euro. <br /> <br /> Guvernul Papandreou trebuie să-şi convingă creditorii internaţionali că va reuşi să aplice măsurile de austeritate, astfel &icirc;nc&acirc;t să obţină o nouă tranşă de opt miliarde de euro pentru a nu intra &icirc;n faliment.<br /> <br /> Chiar dacă nu au fost oferite amănunte legate de discuţiile dintre guvernul Greciei şi reprezentanţii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Centrale Europene, continuarea discuţiilor este interpretată ca o lipsă de viziune clară din partea liderilor europeni. <br /> <strong><br /> Criza datoriilor &quot;nu poate fi oprită</strong>&quot;<br /> <br /> &Icirc;ntr-un interviu la televiziunea Bloomberg şeful diviziei de strategii monetare a Băncii Nomura spune că criza datoriilor nu poate fi oprită datorită &icirc;ncetinelii cu care se iau deciziile &icirc;n zona euro.<br /> <br /> &quot;Liderii europeni discută &icirc;n continuare ratificarea celui de al doilea acord de sprijin financiar a Greciei, acord adoptat &icirc;n iulie şi nu par preocupaţi de măsuri care să răspundă cu anticipaţie la mişcările pieţelor. Asta e de fapt adevărata problemă&quot;, a declarat şeful diviziei de strategii monetare a Băncii Nomura. <br /> <br /> Diferenţele de opinii sunt vizibile mai ales &icirc;n cazul metodelor susţinute pentru ca bugetul Greciei să se poată &icirc;ncadra &icirc;n limitele stabilite, foarte probabil la depăşirea deficitului bugetar agreat pentru sf&acirc;rşitul lunii august, depăşire estimată la peste o jumătate de miliard de euro, a făcut ca guvernul de la Atena să propună un impozit suplimentar pe locuinţe. <br /> <br /> Impozitul suplimentar ar urma să fie temporar şi va fi plătit de fiecare familie odată cu factura de curent. <br /> <br /> Reprezentantul FMI &icirc;n Grecia susţine &icirc;nsă că majorarea veniturilor la buget nu trebuie făcută prin majorarea impozitelor sau introducerea unor noi taxe. <br /> <br /> Veniturile ar trebui majorate prin combaterea evaziunii fiscale şi prin reducerea cheltuielilor cu salariile &icirc;n sistemul de stat. <br /> <br /> Conform unui ziar din Atena, care citează surse guvernamentale, aproximativ 100 de mii de angajaţi ai companiilor de stat din Grecia ar trebui disponibilizaţi.</p>
      • added2011-09-20 14:56:57
      • modified2011-09-20 15:21:22
      • active(true)
      • tagsGrecia, austeritate, împrumut, Georgios Papandreou, guvern, creditori, criză economică
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine332710000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie332770000
      • top50
      • views306
      • comentarii0
      • related33233, 33216, 33070
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 48
      • id33362
      • category_id2
      • namePreţuri mari la alimente, în ciuda recoltelor bogate
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/1(185).jpg" />Foto: arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/1(185).jpg" />
      • titleimg3
      • summaryDeşi în 2011 România a înregistrat recolte foarte bune la cereale şi floarea soarelui, preţurile alimentelor, cu excepţia celor care se alterează rapid, nu au scăzut.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Odată cu echinocţiul, intrăm &icirc;n toamna unui an agricol foarte bun.</p> <p>Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a anunţat că, &icirc;n 2011, Rom&acirc;nia are o producţie record la floarea-soarelui.</p> <p>Recolte foarte bune s-au &icirc;nregistrat şi la cereale, iar efectele se fac simţite &icirc;n diverse domenii.</p> <p>Recent, guvernatorul BNR declarat că se aşteaptă ca, &icirc;n septembrie, rata inflaţiei pe 12 luni să coboare sub 4% datorită scăderii preţurilor la majoritatea alimentelor, după ce, la &icirc;nceputul anului, alimentele au fost vedetele scumpirilor, iar rata inflaţiei era de peste opt procente.</p> <p>Producţiile mari ar trebui să aibă ca efect scăderea preţurilor. Situaţia reală e &icirc;nsă ceva mai complicată.</p> <p>Conform ultimelor date publicate de Institutul Naţional de Statistică, reducerea semnificativă a ratei inflaţiei se datorează scăderii preţurilor la unele alimente, &icirc;n special la legume şi fructe.</p> <p>Preţurile mai mici &icirc;i bucură pe cumpărători, &icirc;nsă creează şi probleme, spune directorul Asociaţiei Interprofesionale Legume-Fructe, Aurel Tănase.</p> <p>&quot;De preţurile mici beneficiază consumatorul iar asta este foarte bine, este alături de noi, este mulţumit. Dar la producători este o mare tragedie, nu-şi pot acoperi costurile, mai ales cei cu producţia realizată &icirc;n sere şi solarii. Operarea cu preţuri mici le-a făcut un mare deserviciu&quot;, a declarat Aurel Tănase.</p> <p>De altfel, &icirc;n ciuda producţiilor mari la foarte multe culturi, preţurile alimentelor nu prea au scăzut.</p> <p>Excepţie fac doar c&acirc;teva categorii de alimente, &icirc;n special cele care se alterează rapid.</p> <p><strong>Preţul ridicat al motorinei este de vină pentru preţul mare al alimentelor <br /> </strong></p> <p>Printre cauzele care ţin sus preţurile alimentelor se numără scumpirea motorinei, susţine preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli, Marcel Cucu.</p> <p>&quot;&Icirc;ngrăşămintele, de exemplu, anul ăsta, au fost la preţuri aproape duble. &Icirc;ngrăşăminte, pesticide, preţul la motorină a crescut, serviciile, transporturi ş.a.m.d. Sunt foarte multe elemente din devizul de calcul al culturii care au crescut&quot;, a declarat Marcel Cucu.</p> <p>De altfel, preţul pe care &icirc;l primesc producătorii de cereale &icirc;n 2011 este mai mare dec&acirc;t cel din 2010, cu toate că recolta de cereale a fost mai mare &icirc;n 2011 faţă de 2010.</p> <p>Pe l&acirc;ngă preţurile de producţie mai mari, principala cauză &icirc;n acest domeniu este preţul mare de pe pieţele internaţionale.</p> <p>&quot;Comercianţii de cereale au cumpărat de pe piaţă cerealele, indiferent de cantitatea extraordinară care s-ar găsi &icirc;n Rom&acirc;nia, desigur, ei v&acirc;nd şi au două posibilităţi: v&acirc;nd &icirc;n ţară sau exportă, sau v&acirc;nd şi &icirc;n ţară şi exportă&quot;, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei patronale din industria alimentară.</p> <p>&quot;Preţul va fi foarte aproape de preţul bursei. Nici unul nu-şi permite. El cumpără gr&acirc;u, porumb, floarea-soarelui &icirc;n Rom&acirc;nia şi nu va veni să dea fabricilor din Rom&acirc;nia cu doi lei, c&acirc;nd poate să dea export cu patru lei, dau un exemplu ipotetic, &icirc;n condiţiile &icirc;n care la bursă avem patru lei jumate preţ&quot;, a adăugat Dragoş Frumosu.</p> <p>Conform FAO, Agenţia pentru alimente şi agricultură din cadrul ONU, indicele preţurilor alimentelor la nivel mondial a atins nivele record &icirc;n 2011.</p> <p>Preţurile au crescut mult la carne, lapte şi zahăr, şi au rămas mari la cereale, &icirc;n ciuda recoltelor foarte bune la nivel mondial.</p>
      • added2011-09-22 15:01:35
      • modified2011-09-22 16:58:22
      • active(true)
      • tagsalimente, agricultură, preţuri, inflaţie, INS, Aurel Tănase, Dragoş Frumosu, Marcel Cucu
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine333640000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie333620000
      • top50
      • views560
      • comentarii0
      • related32111, 32036, 30242
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 49
      • id33507
      • category_id4
      • nameJumătate din datoria Greciei "ar putea fi ştearsă"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/venizelos1.png" alt="" /> Ministrul finanţelor, Evangelos Venizelos. Foto:&nbsp;Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/venizelos2.png" title="Evangelos Venizelos" alt="" />
      • titleimg3
      • summarySurse apropiate discuţiilor dintre Grecia şi FMI, citate de BBC, susţin că se lucrează la un plan major de salvare a economiei zonei euro, una dintre măsurile planului fiind ştergerea a jumătate din datoriile Greciei.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Grecia va răm&acirc;ne &icirc;n zona euro, anunţă ministrul de finanţe de la Atena, Evangelos Venizelos, după &icirc;nt&acirc;lnirea anuală cu Fondul Monetar Internaşional, care a avut loc la Washington. <br /> <br /> Ministrul mai spune că Grecia va face tot ce depinde de ea pentru a-şi reduce uriaşa datorie publică, de aproape 350 de miliarde de euro. <br /> <br /> Surse apropiate discuţiilor susţin că se lucrează la un plan major de salvare a economiei zonei euro, una din măsurile planului fiind ştergerea a jumătate din datoriile Greciei.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Primul pas pentru salvarea zonei euro este evitarea intrării Greciei &icirc;n faliment. <br /> <br /> &Icirc;n ciuda măsurilor dure de austeritate adoptate p&acirc;nă acum, guvernul de la Atena nu a reuşit să convingă pieţele că va putea să-şi plătească uriaşa datorie de aproape 350 de miliarde de euro. <br /> <br /> Chiar dacă nu există &icirc;ncă o confirmare oficială, BBC citează surse conform cărora Greciei &icirc;i va fi ştearsă jumătate din datoria publică. <br /> <br /> &Icirc;ntr-o astfel de situaţie, băncile şi instituţiile care au &icirc;mprumutat Grecia vor pierde peste 150 de miliarde de euro. <br /> <br /> Pentru ca băncile să poată face faţă unei astfel de pierderi, se are &icirc;n vedere capitalizarea lor. <br /> <br /> &Icirc;n plus, Fondul European de Stabilitate Financiară, EFSF, va fi &icirc;mputernicit să ajute ţările aflate &icirc;n dificultate cu p&acirc;nă la 2.000 de miliarde de euro, o sumă de patru ori mai mare dec&acirc;t &icirc;n prezent. <br /> <br /> <strong>Planul de salvare a zonei euro &quot;ar putea fi semnat &icirc;n noiembrie&quot;</strong><br /> <br /> Principalul semn de &icirc;ntrebare &icirc;n momentul de faţă este &quot;c&acirc;t de repede ar putea fi aprobate astfel de măsuri de către parlamentele din zona euro&quot;?<br /> <br /> &quot;Toate deciziile sunt luate cu &icirc;nt&acirc;rziere, iar atunci c&acirc;nd se iau evenimentele au avansat at&acirc;t de mult este nevoie de alte decizii&quot;, a declarat comentatorul economic Laurian Lungu.&nbsp; <br /> <br /> Se intenţionează ca planul de salvare a zonei euro să fie adoptat p&acirc;nă la &icirc;nceputul lunii noiembrie, c&acirc;nd &icirc;n Franţa este programată &icirc;nt&acirc;lnirea liderilor ţărilor G20, principalele economii din lume. <br /> <br /> Lentoarea cu care Europa reacţionează la diversele episoade ale crizei zonei euro menţine la un nivel scăzut &icirc;ncrederea &icirc;n capacitatea de depăşire a crizei. <br /> <br /> Tot mai multe analize anunţă o posibilă intrare &icirc;n recesiune a economiei zonei euro &icirc;n următoarele luni. <br /> <br /> O astfel de situaţie ar afecta direct şi Rom&acirc;nia, consideră preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru.<br /> <br /> &quot;Pentru noi, lucrul acesta ar fi foarte grav &icirc;ntruc&acirc;t singurul motor de creştere pe care &icirc;l avem &icirc;n momentul de faţă sunt exporturile, deci noi am crescut pe seama cererii din pieţele europene. Pentru noi, recesiunea &icirc;n Europa ar fi un lucru extrem, extrem de grav&quot;, a declarat Florin Pogonaru.&nbsp; <br /> <br /> P&acirc;nă atunci &icirc;nsă, &icirc;n zilele următoare Grecia va trebui să convingă FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană să elibereze o nouă tranşă de 8 miliarde de euro din &icirc;mprumutul de ajutor financiar acordat anul trecut. F<br /> <br /> Fără tranşa din acordul de ajutor financiar, &icirc;n valoare totală de 110 miliarde de euro, autorităţile de la Atena nu vor avea bani suficienţi pentru a face faţă unor cheltuieli curente &icirc;n luna octombrie, printre care plata salariilor şi a pensiilor.</p>
      • added2011-09-26 19:53:32
      • modified2011-09-26 20:38:39
      • active(true)
      • tagsGrecia, datorie, euro, FMI, negocieri, Evangelos Venizelos, Atena,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine334980000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie335070000
      • top50
      • views723
      • comentarii0
      • related33346, 33233, 33216
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 50
      • id33582
      • category_id2
      • nameUnii poliţişti ar putea trece la autorităţile locale
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/Liviu-Popa.jpg" title="Liviu Popa" alt="" /> Şeful poliţiei rom&acirc;ne, Liviu Popa. Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/Liviu-Popa2.jpg" title="Liviu Popa" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryŞeful Poliţiei Române, Liviu Popa, a declarat că poliţiştii care vor trece în coordonarea administraţiei locale sunt cei de la "Ordine publică" şi "Circulaţie rutieră".
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Sindicatele din poliţie sunt nemulţumite, după decizia de săptăm&acirc;na aceasta a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care a aprobat trecerea unor poliţişti &icirc;n coordonarea administraţiei locale. <br /> <br /> Măsura, susţin iniţiatorii, ar urma să crească eficienţa poliţiei. <br /> <br /> Ministrul de interne, Traian Igaş, vorbea, marţi, de un transfer de aproximativ 7.000 de poliţişti, fără să ofere prea multe detalii.<br /> <br /> &quot;&Icirc;n primul r&acirc;nd, aceşti poliţişti nu ar pierde absolut nimic la salariu, nu ar pierde statutul de poliţist şi pregătirea poliţiştilor s-ar realiza tot &icirc;n şcolile de poliţie. <br /> <br /> &quot;Ce ar fi de c&acirc;ştigat, &icirc;n primul r&acirc;nd, faptul că există o deosebire clară şi evidentă &icirc;ntre oraşele acestei ţări, din punct de vedere al comportamentului oamenilor, din punct de vedere al specificului zonei, din multe puncte de vedere. <br /> <br /> &quot;Or, nu putem găsi o soluţie general valabilă, la nivel naţional, şi aplicabilă la structurile de ordine publică&quot;, a declarat şeful Poliţiei Rom&acirc;ne, Liviu Popa.<br /> <br /> Şeful Poliţiei Rom&acirc;ne susţine că deocamdată conceptul trecerii unor poliţişti &icirc;n coordonarea administraţiei locale nu este &icirc;ncă definitivat, dar avantajul va fi acela că poliţiştii vor putea acţiona conform specificului local.<br /> <br /> Liviu Popa susţine că această trecere ar putea avea şi efecţe asupra bugetului ministerului de interne, acesta urm&acirc;nd să plătească doar o parte din salariu.<br /> <br /> Conducătorul Poliţiei Rom&acirc;ne susţine că această trecere s-ar putea face de la &icirc;nceputul anului viitor.<br /> <br /> &quot;Ca să se poată implementa acest concept, presupune modificarea unui pachet destul de mare de legi şi nu cred că se va putea realiza peste noapte. <br /> <br /> &quot;Eu am convingerea că acest concept poate să aducă un plus de valoare &icirc;n ceea ce &icirc;nseamnă creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului&quot;, a mai afirmat Liviu Popa.<br /> <br /> Şeful Poliţiei Rom&acirc;ne, Liviu Popa,&nbsp; mai spune că poliţiştii care vor fi transferaţi &icirc;n cadrul acestei măsuri sunt cei de la &quot;Ordine publică&quot; şi &quot;Circulaţie rutieră&quot;.</p>
      • added2011-09-28 15:23:23
      • modified2011-09-28 19:04:17
      • active(true)
      • tagsCSAT, poliţie, Liviu Popa, Traian Igaş, ministrul de interne,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine335890000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie335820000
      • top50
      • views744
      • comentarii0
      • related31883, 24535, 29884
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 51
      • id33610
      • category_id52
      • nameSome police officers could move to local authorities
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/Liviu-Popa.jpg" title="Liviu Popa" />The Head of the Romanian Police, Liviu Popa. Photo: Agerpres archive.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/Liviu-Popa2.jpg" title="Liviu Popa" />
      • titleimg3
      • summaryThe Head of the Romanian Police, Liviu Popa, declared that the police officers who will be taken under the coordination of the local administration are those in "Public order" and "Road traffic".
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Trade unions are unhappy after the decision taken this week by the National Supreme Defence Council, who has approved moving several police officers under the coordination of the local administration.<br /> <br /> The measure, promoters say, is expected to increase the efficiency of the police.<br /> <br /> The Minister of Interior, Traian Igaş, spoke on Tuesday about a transfer of approximately 7 000 police officers, without giving too many details. <br /> <br /> &quot;First of all, these police officers would lose nothing to their salaries, would not lose their status and their training would as well be made in police academia.&quot;<br /> <br /> &quot;What could be gained, firstly, is the fact that there is a clear and obvious distinction between the cities of our country, in terms of people behaviour, of the specific of the area, in many ways.&quot; <br /> <br /> &quot;And we cannot find an universal solution, at a national level and applicable to public order organizations&quot;, the Head of the Romanian Police, Liviu Popa, stated.<br /> <br /> The Head of the Romanian Police claims that for now the concept of moving some police officers under the coordination of the local administration is not yet finalized, and the advantage is that policemen will be able to act according to local specifics. <br /> <br /> Liviu Popa argues that this move may also have certain effects on the budget of the Ministry of Interior, as it would pay just a part of the salary.<br /> <br /> The Head of the Romanian Police claims that this move could be made starting the beginning of next year.<br /> <br /> &quot;For this concept to be implemented, this involves the amendment of a rather large package of laws and I do not think this can be made overnight.&quot;<br /> <br /> &quot;I am confident that this concept can bring added value and thereby increasing the safety of citizens&quot;, Liviu Popa added.<br /> <br /> The Head of the Romanian Police, Liviu Popa, also stated that the police officers who will be transferred within this measure are the ones in &quot;Public safety&quot; and &quot;Road Traffic&quot;. <br /> <br /> <em>Translate by: Manuela Stancu<br /> MA Student, MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2011-09-29 10:14:46
      • modified2011-09-29 10:20:26
      • active(true)
      • tagsCSAT, police, Liviu Popa, Traian Igaş, the Minister of Interior
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine336140000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie336100000
      • top50
      • views208
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 52
      • id33672
      • category_id3
      • nameSummitul Parteneriatului Estic de la Varşovia, la final
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/summit1.png" alt="" /> Summitul Parteneriatului Estic de la Varşovia. Foto:&nbsp;Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/summit2.png" title="Summitul Parteneriatului Estic de la Varşovia" alt="" />
      • titleimg3
      • summarySummitul de la Varşovia se va încheia cu o declaraţie comună a participanţilor care ar putea face referiri mai concrete la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>&Icirc;n Polonia se &icirc;ncheie vineri al doilea summit al parteneriatului estic dintre Uniunea Europeană şi şase foste ţări sovietice, printre care şi Republica Moldova.</p> <p>Rom&acirc;nia este reprezentată la &icirc;nt&acirc;lnirea care are loc la Varşovia de preşedintele Traian Băsescu.</p> <p>Summitul se va &icirc;ncheia cu o declaraţie comună a participanţilor care ar putea face referiri mai concrete la liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova.</p> <p>Autorităţile de la Chişinău &icirc;ncearcă să obţină pentru Republica Moldova un statut diferenţiat, recunoscut oficial faţă de celelalte membre ale Parteneriatului estic, precum Belarus, Azerbaijan sau Armenia.</p> <p>Parteneriatul pentru Est este doar unul dintre parteneriatele lansate de Uniunea Europeană cu scopul stabilizării situaţiei din ţările vecine.</p> <p>Parteneriatul oferă ţărilor membre, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina, Azerbaijan şi Armenia, eliminarea vizelor şi relaţii privelegiate din punct de vedere comercial. &Icirc;n schimb, Uniunea Europeană cere ţărilor respective să se reformeze din punct de vedere politic şi economic.</p> <p><strong>Semnal pozitiv pentru Republica Moldova</strong></p> <p>Negocierile pentru semnarea acordului de asociere cu Republica Moldova trenează &icirc;nsă de mai mulţi ani. Declaraţia de la summitul Parteneriatului estic care are loc la Varşovia ar putea da un prim semnal pozitiv pentru Republica Moldova.</p> <p>&quot;Republica Moldova ar fi foarte interesată ca această declaraţie să conţină că &icirc;n preambulul viitorului acord de asociere care este &icirc;n curs de negociere va fi expres menţionată perspectiva aderării la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, totodată, că tot &icirc;n acea declaraţie vor fi dat nişte termeni mai concret sau nişte etape mai exacte &icirc;n liberalizarea regimului de vize&quot;, a spus expertul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale de la Chişinău, Eduard Ţugui.</p> <p>Republica Moldova, alături de Ucraina, &icirc;ncearcă să obţină un statut diferenţiat faţă de celelalte ţări din Parteneriatul estic.</p> <p>Aceste ţări au doar un plan de acţiune cu Uniunea Europeană. Planul prevede doar principii şi criterii de &icirc;ndeplinit, astfel că nu este fixată nicio dată precisă pentru ca o ţară să obţină un statut de membru asociat al Uniunii Europene.</p> <p>Spre deosebire de ţările din Estul Europei, cele din aşa-zisa zonă a Balcanilor de Vest, printre care Serbia, Muntenegru sau Bosnia, au o foaie de parcurs cu Uniunea Europeană.</p> <p>&Icirc;n cazul &icirc;n care poziţia Chişinăului ar avea suficientă susţinere, planul politic al relaţiilor Uniunii Europene cu Republica Moldova ar putea fi desprins la un moment dat de planul economic.</p> <p>Chestiuni precum eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni nu pot fi puse &icirc;n aplicare, pentru că acestea sunt legate de finalizarea negocierilor privind diverse facilităţi comerciale şi tarife vamale.</p>
      • added2011-09-30 15:07:37
      • modified2011-09-30 15:43:52
      • active(true)
      • tagsVarşovia, summit, Traian Băsescu, Republica Moldova
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine336670000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie336720000
      • top50
      • views513
      • comentarii0
      • related33639, 31172
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 53
      • id33846
      • category_id4
      • nameProtestele pe Wall Street continuă
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/sua-proteste-wall-street-reuters-1.png" />Proteste pe Wall Street &icirc;n faţa Bursei de Valori. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/sua-proteste-wall-street-reuters-1.png" />
      • titleimg3
      • summaryManifestaţiile de nemulţumire au început în urmă cu aproape trei săptămâni iar între timp mişcarea a devenit tot mai organizată. Protestul ar putea căpăta amploare, după ce mai multe sindicate şi-au anunţat sprijinul.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Protestele ar urma să se reia miercuri şi pe Wall Street, cartierul financiar al oraşului New York, unde este anunţat un marş de solidaritate cu mişcarea autointitulată &quot; Occupy Wall Street&quot; (&quot;Să ocupăm Wall Street&quot;).</p> <p>Manifestaţiile de nemulţumire au &icirc;nceput &icirc;n urmă cu aproape trei săptăm&acirc;ni, pe 17 septembrie, iar &icirc;ntre timp mişcarea a devenit tot mai organizată.</p> <p>Există mai multe pagini de internet prin care iniţiatorii protestului &icirc;ncearcă să-şi promoveze ideile. Pe scurt, aceştia protestează &icirc;mpotriva marilor bănci, pe care le consideră vinovate de declanşarea crizei economice mondiale.</p> <p>Protestele au devenit suficient de ample &icirc;nc&acirc;t să necesite intervenţia poliţiei.</p> <p>La sf&acirc;rşitul săptăm&acirc;nii trecute, aproximativ 700 de protestatari au fost arestaţi.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&quot;Să ocupăm Wall Street&quot; - strigă mulţimea de protestatari care şi-au ridicat chiar o tabără &icirc;ntr-un parc aflat &icirc;n apropiere de cartierul financiar al New York-ului, Wall Street, şi de unul dintre sediile Rezervei Federale, Banca Centrală a SUA.</p> <p>Protestatarii s-au organizat &icirc;ntr-o aşa-numită adunare generală, care are zilnic şedinţă de coordonare.</p> <p>Pentru miercuri, grupul de organizare a cerut susţinătorilor protestului &quot;Să ocupăm Wall Street&quot; să se adune &icirc;ncep&acirc;nd cu ora locală 15:00, 22:00 ora Rom&acirc;niei, &icirc;n Piaţa Libertăţii.</p> <p>Ulterior, aceştia vor participa la un marş spre cartierul financiar, locul unde &icirc;şi au sediiile marile bănci.</p> <p><strong>&quot;Să ocupăm Wall Street&quot; pare să c&acirc;ştige &icirc;n popularitate</strong></p> <p>Protestul de miercuri ar putea căpăta amploare după ce marţi mai multe sindicate şi-au anunţat sprijinul pentru Mişcarea &quot;Să ocupăm Wall Street&quot;.</p> <p>Şi diverse celebrităţi şi-au declarat simpatia pentru mişcarea de protest.</p> <p>&Icirc;n mod surprinzător, chiar miliardarul George Soros a declarat că &icirc;nţelege furia celor care protestează &icirc;mpotriva faptului că băncile sunt ajutate cu bani din taxe şi impozite c&acirc;nd au dificultăţi, &icirc;nsă profiturile lor intră &icirc;n conturile bancherilor.</p> <p>&Icirc;ntr-un mesaj anonim pe internet, o aşa-numită grupare de hackeri a anunţat că se alătură cauzei protestatarilor.</p> <p>Gruparea a anunţat că va bloca, la &icirc;nceputul săptăm&acirc;nii viitoare, sistemul informatic de tranzacţionare al Bursei din New York, una dintre cele mai mari din lume.</p> <p>&quot;Vom demonstra lumii &icirc;ntregi că nu glumim. Pe data de 10 octombrie, Bursa de la New York va fi blocată. Luni, 10 octombrie, va fi o zi care nu va fi uitată niciodată&quot; - se spune &icirc;n mesajul grupării de hackeri.</p> <p>&quot;Să ocupăm Wall Street&quot;, mişcare de protest care a ajuns &icirc;n a 19-a zi, a creat deja probleme autorităţilor americane.</p> <p>Sambăta trecută, c&acirc;teva mii de persoane au blocat circulaţia timp de mai multe ore pe podul Brooklyn din New York. Poliţia a arestat atunci 700 de protestatari.</p> <p>Proteste au fost organizate &icirc;n ultimele zile &icirc;n faţa sediilor Rezervei Federale, Banca Centrală a SUA din Boston, Chicago şi Los Angeles.</p> <p>O adunare de protest a fost anunţată pentru a doua jumătate a lunii octombrie şi &icirc;n oraşul Toronto din Canada.</p>
      • added2011-10-05 15:31:49
      • modified2011-10-05 15:46:04
      • active(true)
      • tagsWall Street, proteste, poliţie, bănci, criză,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine338450000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie338460000
      • top50
      • views414
      • comentarii0
      • related33872, 33706, 33449
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 54
      • id33864
      • category_id2
      • nameZiua Mondială a Educaţie, marcată prin proteste
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/titularizare.jpg" />Proteste ale profesorilor. Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/titularizare.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryNemulţumirile exprimate de profesori au fost legate de alocarea a cel puţin şase la sută din PIB pentru învăţământ, deblocarea posturilor vacante, dar şi plata salariilor restante.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Ziua Mondială a Educaţiei, marcată miercuri, a fost un nou prilej pentru cadrele didactice din c&acirc;teva zone ale ţării de a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă. <br /> <br /> Filialele judeţene ale sindicatelor din &icirc;nvăţăm&acirc;nt au anunţat pentru miercuri proteste &icirc;n mai multe localităţi. <br /> <br /> Pichetări au avut loc &icirc;n judeţele Dolj, Buzău, Constanţa şi Călăraşi, &icirc;nsă participarea a fost modestă. <br /> <br /> Nemulţumirile exprimate de profesori au fost &icirc;n general cam aceleaşi: alocarea a cel puţin 6% din PIB pentru &icirc;nvăţăm&acirc;nt, deblocarea posturilor vacante, dar şi plata salariilor restante. <br /> <br /> Cadrele didactice care au obţinut &icirc;n instanţă decizii judecătoreşti care le dau dreptul la salarii majorate cu 50%, conform unei legi adoptate &icirc;naintea ultimelor alegeri parlamentare, solicită aplicarea deciziilor judecătoreşti şi plata drepturilor salariale stabilite de instanţe. <br /> <br /> Doar &icirc;n judeţul Constanţa, unde au participat la protestul de miercuri aproximativ 50 de cadre didactice, există aproape şase mii de astfel de decizii judecătoreşti. <br /> <br /> La V&acirc;lcea, liderul filialei judeţene a Sindicatului &quot;Spiru Haret&quot;, Florin Popa, a atras atenţia asupra faptului că un număr foarte mic de primării le decontează profesorilor care fac naveta banii de transport. <br /> <br /> &quot;Este foarte posibil ca la mijlocul anului să ne trezim cu şcoli, din mediul rural &icirc;n special, fără profesori. <br /> <br /> &quot;Există riscul să plece spre alte domenii, pentru că sunt situaţii &icirc;n care fac naveta şi la 70 de kilometri, la 50 de kilometri, cheltuielile sunt foarte mari şi ei nu mai pot să suporte aceste cheltuieli&quot;, a declarat Florin Popa. <br /> <br /> <strong>Problema banilor de navetă</strong><br /> <br /> Problema banilor de navetă pentru profesori nu este limitată doar la judeţul V&acirc;lcea. <br /> <br /> Conform legislaţiei actuale, cheltuielile cu naveta pentru &icirc;nvăţători şi profesori trebuie decontate de primării, din bugetul local. <br /> <br /> Este &icirc;ncă un exemplu de &icirc;ncărcare a bugetelor locale cu cheltuieli fără a fi indicată sursa de finanţare, susţine preşedintele Asociaţiei Comunelor din Rom&acirc;nia, Emil Drăgici.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Sarcina trebuia să fie urmată de resursa de resursa financiară. A zis &quot;faci tu asta&quot;, trebuie să-ţi dea şi banii cu care să faci. Nu au de unde. Suta de lei este aceeaşi. <br /> <br /> &quot;Din suta aia trebuie să &icirc;mparţi şi pentru &icirc;ndemnizaţie şi pentru alte cheltuieli şi fiecare cheltuială este absolut necesară funcţionării administraţiei publice, a serviciilor &icirc;n general. Nu cred că este comună fără să nu aibă o asemenea problemă&quot;, a spus Emil Drăghici.<br /> <br /> Anul acesta, sistemul de &icirc;nvăţăm&acirc;nt din Rom&acirc;nia a suferit un adevărat şoc la bacalureat, din cauza promovabilităţii foarte scăzute. <br /> <br /> Mai puţin de jumătate dintre absolvenţii care au dat examenul de bacalaureat au reuşit să-l promoveze. <br /> <br /> Şeful Inspectoratului General al Muncipiului Bucureşti, Cristian Alexandrescu, a declarat miercuri, citat de Agerpres, că rezultatele bacalaureatului dovedesc că mare parte a cadrelor didactice susţin reforma sistemului educaţional. <br /> <br /> Schimbările legislative şi reforma trebuie urmată şi de o finanţare corespunzătoare a sistemului, lucru care se va &icirc;nt&acirc;mpla cu certitudine c&acirc;nd economia o va permite, a mai spus Cristian Alexandrescu, şeful Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.</p>
      • added2011-10-05 18:44:51
      • modified2011-10-05 18:52:52
      • active(true)
      • tagseducaţie, proteste, cadre didactice, diurnă, Florin Popa, PIB,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine338640000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie338660000
      • top50
      • views528
      • comentarii1
      • related33174, 32750, 31413
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 55
      • id33891
      • category_id2
      • nameProcesul de reformare a companiilor de stat "este prea lent"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/jeffrey-franks1.png" alt="" /> Şeful misiunii FMI &icirc;n Rom&acirc;nia, Jeffey Franks. Foto:&nbsp;Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Jeffey Franks" src="/files/jeffrey-franks2.png" />
      • titleimg3
      • summaryFMI avertizează în cel de-al doilea raport de evaluare a derulării acordului de împrumut preventiv cu România că problema arieratelor şi reforma sistemului medical trebuie rezolvate de autorităţile române.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Procesul de reformare a companiilor de stat şi a sistemului de sănătate este prea lent, avertizează FMI &icirc;n cel de al doilea raport de evaluare a derulării acordului de &icirc;mprumut preventiv cu Rom&acirc;nia.<br /> <br /> &Icirc;n schimb au fost respectate, conform evaluării instituţiei financiare internaţionale, majoritatea angajamentelor luate de autorităţile de la Bucureşti.<br /> <br /> Una dintre performanţele remarcate de FMI este &icirc;ncadrarea &icirc;n plafoanele trimestriale a deficitului bugetar.<br /> <br /> Conform acordului preventiv, deficitul bugetar de anul acesta va trebui să fie de cel mult 4,4% din PIB.<br /> <br /> Conform raportului celei de a doua evaluări, perspectivele economice ale Rom&acirc;niei pentru anul &icirc;n curs sunt bune.<br /> <br /> Acest lucru se datorează &icirc;ntr-o măsură semnificativă producţiei mari din agricultură, care va contribui cu aproximativ 1% la creşterea economică.<br /> <br /> &Icirc;n prima jumătate a anului, deficitul bugetar al Rom&acirc;niei a fost uşor sub plafonul la care s-a angajat guvernul ca urmare a colectării mai bune a taxelor şi a reducerii cheltuielilor.<br /> <br /> Numărul angajaţilor din sistemul public a continuat să scadă, ajung&acirc;nd la sf&acirc;rşitul lunii martie la 1.230.000 de persoane, cu aproape 200.000 mai mic dec&acirc;t la &icirc;nceputul anului 2009.</p> <p><strong>Problema arieratelor &quot;nu e rezolvată</strong>&quot;<br /> <br /> Chiar dacă ţinta de deficit bugetar a fost respectată, se arată &icirc;n raportul evaluării FMI, autorităţile de la Bucureşti nu reuşesc să rezolve problema datoriilor vechi, aşa-numitele arierate.<br /> <br /> Autorităţile centrale şi cele locale au acumulat datorii de aproximativ cinci miliarde de euro.<br /> <br /> Datorii foarte mari şi vechi s-au acumulat &icirc;n sistemul de sănătate. </p> <p>O bună parte dintre acestea vor trebui plătite p&acirc;nă la sf&acirc;rşitul anului pentru a opri creşterea arieratelor.<br /> <br /> &Icirc;n ceea ce priveşte angajamentul restructurării companiilor de stat, care contribuie şi ele la creşterea arieratelor prin neplata contribuţiilor la sistemul de pensii şi cel de sănătate, progresele au fost modeste.<br /> <br /> Sunt deja realizate planuri de restructurare pentru aproape 150 de companii &icirc;n subordinea autorităţilor centrale, &icirc;nsă acestea mai trebuie şi puse &icirc;n aplicare.<br /> <br /> &Icirc;n cadrul planului de restructurare a acestor companii, guvernul va vinde participaţia pe care o deţine la Oltchim şi va scoate la v&acirc;nzare pachete minoritare de acţiuni la TAROM, Romgaz, Transelectrica, Transgaz şi Petrom.</p> <p><strong>Reforma sistemului sanitar, &quot;prioritară</strong>&quot;<br /> <br /> O altă problemă care va trebui rezolvată c&acirc;t mai rapid de autorităţi este reforma sistemului sanitar din Rom&acirc;nia.<br /> <br /> Desfiinţarea unor spitale mici şi introducerea unui impozit majorat la furnizorii de medicamente, aşa numita taxă clawback, nu au avut rezultatele scontate.<br /> <br /> Bugetul asigurărilor de sănătate răm&acirc;ne puternic dezechilibrat datorită cheltuielilor mari cu medicamentele şi personalul.<br /> <br /> &Icirc;n plus, veniturile la bugetul asigurărilor de sănătate sunt sub cele estimate, din cauza faptului că foarte multe companii nu &icirc;şi plătesc contribuţiile.<br /> <br /> Din r&acirc;ndul companiilor de stat, datorii mari la bugetul asigurărilor de sănătate au CFR, Compania Naţională a Huilei sau Electroputere Craiova.<br /> <br /> Conform documentului publicat de FMI, p&acirc;nă la sf&acirc;rşitul acestui an legislaţia va fi modificată astfel &icirc;nc&acirc;t să fie ţinută sub control creşterea cheltuielilor din sănătate.</p>
      • added2011-10-06 15:28:47
      • modified2011-10-06 16:09:44
      • active(true)
      • tagsFMI, România, raport, companii de stat
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine338890000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie338910000
      • top50
      • views461
      • comentarii0
      • related33645, 32122
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 56
      • id33921
      • category_id52
      • nameReform process of state-owned enterprise "is too slow"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/jeffrey-franks1.png" />The head of the IMF mission in Romania, Jeffrey Franks. Photograph: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/jeffrey-franks2.png" title="Jeffey Franks" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryThe IMF warns in its second review under stand-by arrangement with Romania that the problem of the arrears and the medical system reform must be solved by the Romanian authorities.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>The reform process of the state-owned enterprise and health system is too slow, the IMF warns in his second review under stand-by arrangement with Romania.<br /> <br /> In exchange, most of the commitments taken by the authorities of Bucharest have been fulfilled, according to the review of the international financial institution.<br /> <br /> One of the performances noticed by the IMF is the fact that the authorities have stayed within the quarterly ceiling on the cash deficit.<br /> <br /> According to the stand-by agreement, the authorities will have to meet their 2011 cash deficit target of 4.4 percent of GDP.<br /> <br /> According to the second review, Romania&rsquo;s financial perspectives for this year are good.<br /> <br /> This is due especially to the big agricultural production, which will contribute with approximately 1 percent to the financial growth.<br /> <br /> In the first half of the year, Romania&rsquo;s cash deficit was slightly under the limit the Government had promised as a result of a better collecting of taxes and reduction of costs.<br /> <br /> The number of civil servants has decreased, by the end of March reaching 1 230 000 people, approximately 200 000 less than in 2009.</p> <p><strong>The arrears problem &quot;has not been solved&quot;</strong></p> <p>Even though the cash deficit target has been respected, the IMF&rsquo;s review shows that the authorities of Bucharest have not managed to solve the problem of old debts, the so-called arrears.<br /> <br /> The central and local authorities have accumulated debts of approximately five billion euro.<br /> <br /> A great part of these debts will have to be paid back by the end of the year in order to stop the arrears from growing.<br /> <br /> As for the commitment to reorganise the state-owned enterprise, which will contribute to the increase in the arrears by not paying the pension and health contributions, the progress has been small.<br /> <br /> Plans for the reorganisation of about 150 state-owned enterprises have been made, but they also have to be implemented.<br /> <br /> Within the plan of reorganising these enterprises, the government will sell its Oltchim shares and will put up for sale small stock packages at TAROM, Romgaz, Transelectrica, Transgaz and Petrom.</p> <p><strong>The health system reform is a &ldquo;high priority&rdquo;</strong></p> <p>Another problem that will have to be solved as quickly as possible by the Romanian authorities is the health system reform.<br /> <br /> The closing of small hospitals and the introduction of an increased tax for the medical suppliers, the so-called claw-back tax, have not had the estimated effect.<br /> <br /> The health insurance budget is still strongly unbalanced due to big expenses on medication and personnel.<br /> <br /> Moreover, the revenue to the health insurance budget is below estimates, because many companies do not pay their contribution.<br /> <br /> Among the state-owned enterprises, CFR, the National Hard Coal Company and the Electroputere S.A. have big debts for not paying their health contribution.<br /> <br /> According to the document published by the IMF, by the end of this year the legislation will have to be modified so as to keep under control the health expenses.<br /> <br /> <em><strong>Translated by Anca Pavel<br /> MA Student, MTTLC, Bucharest University</strong></em></p>
      • added2011-10-07 13:32:39
      • modified2011-10-07 13:34:50
      • active(true)
      • tagsIMF, Romania, report, state-owned enterprises
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine339230000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie339220000
      • top50
      • views256
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 57
      • id34025
      • category_id2
      • name"Milioane de locuinţe" asigurate împotriva cutremurelor
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/1(245).jpg" />Seismograf. Foto: arhivă Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/1(245).jpg" />
      • titleimg3
      • summaryPotrivit organizaţiei PAID, 45% dintre locuinţele din România sunt asigurate împotriva calamităţilor naturale. Procentul este în creştere semnificativă faţă de situaţia de acum doi ani.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Aproximativ 45% dintre locuinţele din Rom&acirc;nia sunt asigurate &icirc;mpotriva calamităţilor naturale, procent &icirc;n creştere semnificativă faţă de situaţia de acum doi ani.</p> <p>Concret, e vorba de circa 3,8 milioane de case, iar datele au fost prezentate luni la un forum al riscurilor catastrofale, organizat cu ocazia &icirc;mplinirii a doi ani de la &icirc;nfiinţarea a PAID, grupul de firme care oferă asigurări obligatorii ale locuinţelor.</p> <p>Conform datelor organizaţiei, aproape 800 de mii de asigurări obligatorii ale locuinţei au fost &icirc;ncheiate.</p> <p>Chiar dacă din punct de vedere legal sunt obligatorii, proprietarii nu par foarte interesaţi să &icirc;ncheie contracte de asigurare a locuinţei.</p> <p>Teoretic, aceştia ar putea fi obligaţi de primării care pot să-i amendeze cu p&acirc;nă la 500 de lei pe proprietarii care nu au locuinţele asigurate.</p> <p>&Icirc;n 2012 vor avea loc &icirc;nsă alegerile locale, astfel că primarii nu au interesul să-i amendeze pe cei care urmează să voteze.</p> <p>Asigurările obligatorii dau dreptul la despăgubiri de p&acirc;nă la 20 de mii de euro &icirc;n cazul &icirc;n care locuinţa a fost afectată de cutremur, inundaţii sau alunecări de teren.</p> <p>Preşedintele grupului XPRIMM, Sergiu Costache, moderator al discuţilor care au avut loc la Forumul Riscurilor Catastrofale spune că atunci c&acirc;nd se vorbeşte despre calamităţi, &quot;ştim cu toţii care este gradul de expunere al Rom&acirc;niei şi la inundaţii, la cutremure şi la alunecări de teren&quot;.</p> <p>&quot;&Icirc;n urma studiilor pe care le-am făcut, a rezultat că un eventual seism de proporţii &icirc;n Rom&acirc;nia ar genera pagube de opt p&acirc;nă la 10% din PIB fără a menţiona şi pierderile de vieţi omeneşti&quot;, a declarat Sergiu Costache.</p> <p><strong>&quot;Nu există riscuri serioase&quot; pentru un cutremur major</strong></p> <p>Riscul cutremurului apare ciclic &icirc;n dezbaterea publică &icirc;n momentul &icirc;n care se &icirc;nregistrează un nou cutremur de magnitudine redusă.</p> <p>Teama de un cutremur serios este mai mare la Bucureşti, unde există peste 100 de clădiri &icirc;ncadrate &icirc;n categoria de risc seismic unu, aşa numitele clădiri cu bulină roşie.</p> <p>Cit&acirc;nd analize ale Institutului de Fizică a Păm&acirc;ntului, prefectul capitalei, Mihai Atănăsoaiei, a declarat că nu există riscuri serioase pentru un cutremur major &icirc;n viitorul apropiat.</p> <p>&quot;După cum arată lucrurile acum nu există lucruri serioase &icirc;n următoarea perioadă şi aceste mici cutremure care ne zg&acirc;lţ&acirc;ie din c&acirc;nd &icirc;n c&acirc;nd de fapt ne fac foarte bine pentru că degajă o energie care s-ar putea stoca şi genera un cutremur mai mare&quot;, a declarat Mihai Atănăsoaiei.</p> <p>&quot;Nu ştim c&acirc;te dintre aceste clădiri ar putea fi afectate şi c&acirc;t de serios. Cu siguranţă, &icirc;nsă nu putem vorbi de sute de mii de victime, aşa cum cu largheţe am văzut aruncate pe piaţă şi cu iresponsabilitate, aş mai spune eu, pierderile materiale. De aia existaţi dumneavoastră să ne ajutaţi să preluăm din şocul pierderii proprietăţilor sau afectării propietăţilor&quot;, a adăugat Mihai Atănăsoaiei.</p> <p>Conform legii asigurărilor obligatorii a locuinţelor, proprietarii care nu au locuinţele asigurate cu poliţă obligatorie sau facultativă nu vor mai fi ajutaţi de autorităţi &icirc;n cazul &icirc;n care suferă pierderi cauzate de inundaţii, alunecări de teren sau cutremur.</p> <p>&Icirc;n estimările PAID, grupul de companii care oferă asigurări obligatorii ale locuinţelor, un cutremur de gravitatea celui din anul 1977 ar produce pierderi de aproape cinci miliarde de euro.</p>
      • added2011-10-10 20:15:27
      • modified2011-10-10 20:33:15
      • active(true)
      • tagscalamităţi naturale, procent, asigurări, România, forum, Sergiu Costache, Mihai Atănăsoaiei
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine340210000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie340260000
      • top50
      • views516
      • comentarii0
      • related33764, 33243
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 58
      • id34044
      • category_id4
      • nameInflaţia pe ultimul an, la nivelul "minim după '90"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" title="Legumele s-au scumpit &icirc;n februarie" src="../../../app/webroot/files/image/Poze%20de%20pe%20surse%20directe/Oameni/piata.png" />Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" title="Legumele s-au scumpit &icirc;n februarie" src="../../../app/webroot/files/image/Poze%20de%20pe%20surse%20directe/Oameni/piata.png" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryScăderea abruptă a ratei inflaţiei calculată pe 12 luni, la sfârşitul lunii septembrie, se datorează în bună parte ieftinirii fructelor şi a legumelor, în special a cartofilor.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Preţurile de consum au scăzut &icirc;n septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflaţia anuală a cobor&acirc;t la 3,45%, nivelul minim de după 1990, şi a intrat &icirc;n intervalul ţintit de Banca Naţională a Rom&acirc;niei pentru acest an, se arată &icirc;n datele publicate marţi de <a href="http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do;jsessionid=0a02458c30d550d7fda54cdc43fab67a95089cf660cf.e38QbxeSahyTbi0Se0" target="_blank">Institutul Naţional de Statistică</a>.<br /> <br /> Scăderea abruptă a ratei inflaţiei calculată pe 12 luni la sf&acirc;rşitul lunii septembrie se datorează &icirc;n bună parte ieftinirii fructelor şi a legumelor, &icirc;n special a cartofilor. <br /> <br /> Anul agricol bun a făcut ca septembrie să fie a patra lună consecutivă &icirc;n care rata inflaţiei scade, &icirc;mpinsă &icirc;n jos de preţul tot mai mic al legumelor şi fructelor. <br /> <br /> &Icirc;n special pe timpul verii, consumul de legume şi fructe este mare, iar &icirc;n Rom&acirc;nia bunurile alimentare au o pondere mare &icirc;n cheltuielile totale ale unei familii. <br /> <br /> Tendinţa de reducere a inflaţiei ar urma să dispară &icirc;n lunile următoare, spune comentatorul economic Laurian Lungu.<br /> <br /> &quot;Sunt luni &icirc;n care vom vedea o creştere a preţurilor la energie, vor creşte pe plan extern - preţul la gaze naturale va creşte pe plan extern -, vine şi iarna unde costul la &icirc;ntreţinere... vor dispărea anumite subvenţii &icirc;n acest an şi costul la &icirc;ntreţinere s-ar putea să crească &icirc;n anumite zone. <br /> <br /> &quot;Va dispărea acest efect sezonier care a tras foarte mult inflaţia &icirc;n jos, respectiv cartofii şi fructele, astfel &icirc;nc&acirc;t probabil că vom avea o creştere &icirc;n lunile următoare. &Icirc;ntrebarea este c&acirc;t de mult&quot;, a declarat Laurian Lungu.<br /> <br /> <strong>Guvernatorul BNR a anunţat scăderea</strong><br /> <br /> Reducerea ratei inflaţiei a fost anticipată &icirc;n ultimele luni &icirc;n special după dispariţia efectului de scumpire datorat majorării TVA cu 5% la data de 1 iulie 2010. <br /> <br /> Scăderea ratei inflaţiei &icirc;n septembrie a fost anunţată &icirc;ncă de săptăm&acirc;na trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. <br /> <br /> Aflat la un forum bancar guvernatorul BNR a declarat că reducerea ratei inflaţiei care ar putea duce la scăderea dob&acirc;nzilor bancare este anulată de aşteptările inflaţioniste mari.<br /> <br /> &quot;Reducerea inflaţiei. Lumea &icirc;ncă nu crede &icirc;n ea! Acesta este adevărul! Săptăm&acirc;na viitoare, după toate datele pe care le vedem pe piaţă, uit&acirc;ndu-ne că inflaţia &icirc;n septembrie anul trecut a fost 5%, probabil că rata inflaţiei intră &icirc;n marjă. Nu la sf&acirc;rşitul anului, săptăm&acirc;na viitoare.<br /> <br /> &quot;Va fi vreo 3 şi ceva, nu ştiu c&acirc;t. &Icirc;n orice caz, va fi sub 4, bănuiesc. Să vedeţi că nici atunci nu o să creadă. Mesajul este că dob&acirc;nzile nu vor cobor&icirc; foarte repede, inclusiv datorită fricii că inflaţia va reveni&quot;, a spus atunci Mugur Isărescu.<br /> <br /> Ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru anul acesta este de 3% cu un interval de variaţie de plus minus 1%. <br /> <br /> &Icirc;ncadrarea &icirc;n intervalul de variaţie la sf&acirc;rşitul anului ar &icirc;nsemna ca rata anuală a inflaţiei să nu depăşească 4%. <br /> <br /> Acest lucru depinde &icirc;n mare măsură de evoluţia &icirc;n ultimele trei luni a cursului de schimb leu-euro şi a preţurilor administrate, precum cele la curent, gaze sau căldură, preţuri care reprezintă aproape un sfert din coşul produselor şi serviciilor de bază.</p>
      • added2011-10-11 14:25:15
      • modified2011-10-11 16:45:58
      • active(true)
      • tagsinflaţie, rată, INS, raport, legume, fructe, cartofi, preţ, Laurian Lungu,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine340690000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie340470000
      • top50
      • views574
      • comentarii0
      • related33867, 32111, 32036
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 59
      • id34092
      • category_id2
      • nameSute de primării din ţară, "în pragul falimentului"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/emil-draghici1.png" alt="" /> Preşedintele Asociaţiei Comunelor din Rom&acirc;nia, Emil Drăghici. Foto:&nbsp;Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/emil-dragchici2.png" title="Emil Drăghici" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPeste două treimi dintre comunele din România nu îşi pot acoperi din propriile venituri şi au nevoie în fiecare an de bani suplimentari de la buget, spune preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Sute de primării din ţară sunt &icirc;n pragul falimentului, susţin reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din Rom&acirc;nia.</p> <p>O parte dintre acestea ar putea să primească miercuri bani suplimentari de la guvern, din fondul de rezervă, după ce săptăm&acirc;na trecută, premierul Emil Boc i-a cerut ministrului de interne să vină cu un proiect pentru administraţiile locale cu datorii.</p> <p>Acest proiect se află pe ordinea de zi a şedinţei executivului de miercuri.</p> <p>E vorba de primării care nu mai au bani acum să plătească salariile şi servicii precum iluminatul public.</p> <p>Peste două treimi dintre comunele din Rom&acirc;nia nu &icirc;şi pot acoperi din propriile venituri nici măcar cheltuielile cu salariile şi au nevoie &icirc;n fiecare an de bani suplimentari de la buget.</p> <p>Un număr important de primării din Rom&acirc;nia, &icirc;n special cele din comunele sau din oraşele mici, ajung &icirc;n pragul falimentului la fiecare sf&acirc;rşit de an.</p> <p>&Icirc;n momentul de faţă, &icirc;n cel puţin c&acirc;teva sute de primării, angajaţii nu şi-au mai primit salariile de c&acirc;teva luni, spune preşedintele Asociaţiei Comunelor din Rom&acirc;nia, Emil Drăghici.</p> <p>&quot;Numărul comunelor care nu-şi pot asigura veniturile proprii pentru funcţionare, ca să nu mai vorbesc de dezvoltare, este cu mult peste jumătate din numărul comunelor Rom&acirc;niei. Veniturile proprii ale bugetelor locale, cu precădere &icirc;n acele comune care nu au o dezvoltare economică, şi asta /este/ &icirc;n proporţie de peste 90%, nu asigură necesarul de cheltuieli&quot;, a spus Emil Drăghici.</p> <p>Suplimentarea fondurilor acestor primării se face &icirc;n fiecare an, prin hotăr&acirc;re de guvern.</p> <p><strong>Banii provin din fondul de rezervă</strong></p> <p>&Icirc;n luna iunie, Societatea Academică din Rom&acirc;nia, SAR, a realizat un studiu privind administraţia publică locală.</p> <p>Conform studiului, un sfert dintre comune au o populaţie de sub 1000 de locuitori.</p> <p>Studiul mai arată că numărul comunelor a crescut semnificativ &icirc;n perioada 2001-2004, perioadă &icirc;n care alte comune au solicitat şi obţinut statutul de oraş.</p> <p>Chiar dacă există ţări precum Franţa, &icirc;n care numărul comunelor mici e important, economia Rom&acirc;niei nu poate &icirc;ntreţine un aparat al administraţiei locale at&acirc;t de mare, se arată &icirc;n raportul SAR.</p> <p>&quot;Desfiinţarea a cel puţin un sfert din comunele ţării, care au cheltuieli salariale de trei ori mai mari dec&acirc;t veniturile proprii, deci, am zis că două treimi nu &icirc;şi acoperă, dar un sfert au de trei ori mai mari cheltuielile salariale numai, nu cu restul, lumina, care şi acelea trebuie plătite, prin comasare, unde au fost patru comune sărace, facem numai una, cu o singură primărie, un singur consiliu, un singur contabil, un singur sediu unde trebuie să plăteşti lumina şi apa şi aşa mai departe şi &icirc;n momentul acela vei avea o bază de resurse la primării, ca să &icirc;nceapă şi ei să poată să fie independenţi un pic faţă de judeţ şi faţă de ministere şi atunci vom scăpa şi de clientelismul politic, sau de o parte din el&quot;, a afirmat coordonatorul studiului SAR, Sorin Ioniţă.</p> <p>Raportul SAR atrage atenţia că transformarea unor comune &icirc;n oraşe a avut loc &icirc;n momentul &icirc;n care Rom&acirc;nia &icirc;ncepea să capete dreptul de a atrage fonduri europene prin diverse programe.</p> <p>Noile oraşe, fostele comune, au pierdut posibilitatea de a atrage bani din fondurile europene de dezvoltare rurală.</p> <p>Reducerea numărului de comune, prin comasarea celor foarte mici, se mai arată &icirc;n raportul SAR, ar avea ca principal efect reducerea dependenţei primarilor de finanţarea de la bugetul central.</p>
      • added2011-10-12 15:27:57
      • modified2011-10-12 15:59:27
      • active(true)
      • tagsPrimării, comune, Emil Boc
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine340890000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie340920000
      • top50
      • views426
      • comentarii0
      • related26952, 26903
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 60
      • id34179
      • category_id4
      • nameRezolvarea crizei "în sarcina guvernelor din zona euro"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" title="Jean-Claude Trichet" src="/files/2010-12-02Jean-Claude-Trichet-banca-centrala-europeana-Reuters-1.jpg" /> Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Jean-Claude Trichet" src="/files/2010-12-02Jean-Claude-Trichet-banca-centrala-europeana-Reuters-1.jpg" />
      • titleimg3
      • summary Preşedintele bãncii, Jean-Claude Trichet, a afirmat pentru "Financial Times" că BCE a ajuns la limita posibilităţii de susţinere a pieţelor financiare, iar rezolvarea crizei cade acum în sarcina guvernelor din zona euro.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Tot mai multe avertismente &icirc;n ultima perioad&atilde; legat&atilde; de dimensiunea crizei datoriilor din zona euro, cele mai recente venite din partea B&atilde;ncii Centrale Europene.</p> <p>Se caută o soluţie convingătoare la problema datoriilor, pe fondul &icirc;ngrijorărilor privind o posibil&atilde; nouă recesiune.</p> <p>Preşedintele b&atilde;ncii, Jean-Claude Trichet, a spus pentru &quot;Financial Times&quot; că BCE a ajuns la limita posibilităţii de susţinere a pieţelor financiare, iar rezolvarea crizei cade acum &icirc;n sarcina guvernelor din zona euro.<br /> &nbsp;<br /> E principalul punct pe agenda discuţiilor miniştrilor de finanţe din ţările G20, adică statele cu cele mai mari economii din lume, care se &icirc;nt&acirc;lnesc astăzi la Paris.<br /> &nbsp;<br /> Situaţia Greciei, dar şi a Spaniei şi a Italiei, modul &icirc;n care e afectat sistemul bancar de criza datoriilor sunt c&acirc;teva dintre subiectele care vor fi abordate. <br /> <br /> &Icirc;nt&acirc;lnirea miniştrilor de finanţe are ca scop discutarea părţilor tehnice ale eventualelor soluţii la criza datoriilor ţărilor din zona euro.<br /> <br /> Ce se va &icirc;nt&acirc;mpla &icirc;n mod practic se va decide la &icirc;nt&acirc;lnirea liderilor ţărilor din G20, &icirc;nt&acirc;lnire programată la &icirc;nceputul lunii noiembrie. <br /> <br /> Singurul lucru concret este anunţul preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, făcut la jumătatea lunii octombrie.<br /> &nbsp;<br /> După o discuţie cu cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele Franţei a anunţat c&atilde; băncile europene vor fi recapitalizate.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> &quot;Practic, capitalurile sunt garanţia că banca respectivă &icirc;şi poate plăti datoriile din activele pe care le are&quot;, a declarat economistul şef al Băncii Raiffeisen, Ionuţ Dumitru.<br /> <br /> &quot;Practic, cu c&acirc;t ai capitaluri mai mari, cu at&acirc;t ai o capacitate de absorbţie a unor locuri potenţiale mai bun&atilde; şi ai o garanţie c&atilde; ai o soliditate financiar&atilde; mai mare.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Creşterea capitalului băncilor, adic&atilde; recapitalizarea, se face cu bani de la acţionarii acestora. Recapitalizarea este necesară ca urmare a creşterii şanselor ca băncile să sufere pierderi.&quot;</p> <p><strong>Băncile din Rom&acirc;nia cu capital grecesc au o cotă de piaţă de 15%</strong></p> <p>&Icirc;ntr-un interviu la Bloomberg, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a declarat că băncile străine care activeaz&atilde; &icirc;n Rom&acirc;nia, &icirc;n special cele greceşti, vor avea nevoie de recapitalizare. <br /> <br /> Peste 90% din sectorul bancar din Rom&acirc;nia este controlat de bănci str&atilde;ine.</p> <p>&quot;&Icirc;n momentul de faţă, &icirc;n UE, datorită problemelor de datorie suverană, &icirc;n diverse ţ&atilde;ri şi faptului că băncile au expuneri, au cump&atilde;rat titluri de stat ale Greciei, ale Italiei, ale Spaniei - ţări cu probleme de datorie suveran - pot &icirc;nregistra, la un moment dat, anumite pierderi pe care, dacă nu sunt suficient de bine capitalizate, nu le pot absorbiţi dacă nu ai capital suficient, poţi să te duci &icirc;n faliment ca bancă,&quot; a mai declarat economistul şef al Băncii Raiffeisen, Ionuţ Dumitru.</p> <p>&Icirc;naintea &icirc;nt&acirc;lnirii G20 de astăzi, ministrul de finanţe al SUA, Timothy Geithner, a declarat că doar capitalizarea băncilor europene nu va fi suficientă pentru depăşirea crizei datoriilor din zona euro.</p> <p>&Icirc;n ceea ce priveşte Grecia, a cărei datorie public&atilde; a declanşat criza zonei euro, guvernul de la Atena aşteaptă eliberarea unei noi tranşe de opt miliarde de euro din &icirc;mprumutul de ajutor de urgenţă, &icirc;n valoare de 110 miliarde de euro. <br /> <br /> Eliberarea tranşei a fost am&acirc;nată din cauză că guvernul de la Atena nu a reuşit să-şi reducă suficient deficitul bugetar prin tăierea cheltuielilor şi măsuri de creştere a sumelor colectate din taxe şi impozite.</p>
      • added2011-10-14 15:38:36
      • modified2011-11-02 10:11:31
      • active(true)
      • tagsSarkozy, Merkel, UE, BCE,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine341820000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie341790000
      • top50
      • views494
      • comentarii0
      • related31986, 28003
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 61
      • id34241
      • category_id3
      • nameBarack Obama, în turneu pentru mai multe locuri de muncă
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" title="Barack Obama" src="/files/1(13).gif" />Preşedintele american, Barack Obama. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Barack Obama" src="/files/1(13).gif" />
      • titleimg3
      • summaryPreşedintele Statelor Unite, Barack Obama, începe luni un lung turneu prin care speră să-şi promoveze planul privind înfiinţarea de locuri de muncă, un plan blocat săptămâna trecută în Senat de republicani.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Planul propus de preşedintele Obama prevede alocarea a aproape 450 de miliarde de dolari, pentru a fi impulsionată crearea de noi locuri de muncă &icirc;n diverse domenii.</p> <p>Turneul preşedintelui american va dura mai multe săptăm&acirc;ni şi urmăreşte promovarea, punct cu punct, &icirc;n r&acirc;ndul populaţiei a planului pentru piaţa forţei de muncă.</p> <p>Turneul de popularizare a planului pentru locuri de muncă va dura mai multe săptăm&acirc;ni.</p> <p>Săptăm&acirc;na aceasta, &icirc;ncep&acirc;nd de luni, preşedintele Barack Obama va călători timp de trei zile şi va susţine nouă discursuri.</p> <p>Liderul american va călători cu un autobuz blindat şi intenţionează să se adreseze oamenilor &icirc;n c&acirc;t mai multe localităţi.</p> <p>Planul pentru piaţa forţei de muncă, &icirc;n valoare de 450 de miliarde de dolari, prevede măsuri &icirc;n mai multe domenii.</p> <p>Documentul a fost respins săptam&acirc;na trecută &icirc;n Senatul american, unde republicanii deţin suficiente voturi pentru a bloca astfel de iniţiative.</p> <p>Barack Obama schimbă de astăzi strategia de promovare a planului său, urm&acirc;nd să-l supună aprobării congresului american punct cu punct.</p> <p>Barack Obama a declarat că &quot;o să le dăm o nouă şansă membrilor congresului, le dăm şansa să se g&acirc;ndească mai mult la locurile de muncă ale americanilor şi mai puţin la cum să-şi păstreze propriile funcţii&quot;.</p> <p>De asemenea, preşedintele american a precizat că &quot;săptăm&acirc;na aceasta voi &icirc;ncerca să-i conving să voteze pentru locurile de muncă a sute de mii de profesori, poliţişti şi pompieri&quot;.</p> <p><strong>Dacă nu sunt de acord, &quot;trebuie să dea explicaţii&quot;</strong></p> <p>Dacă nu vor fi de acord, vor trebui să dea explicaţii, a declarat preşedintele Barack Obama &icirc;n discursul său săptăm&acirc;nal.</p> <p>Senatorii republicani nu se opun, &icirc;n principiu, măsurilor din planul pentru piaţa forţei de muncă.</p> <p>Ei au votat &icirc;nsă &icirc;mpotrivă, pentru că planul preşedintelui SUA prevede ca o parte din suma de 450 de miliarde de dolari pentru susţinerea măsurilor propuse să provină din impozitarea bogaţilor.</p> <p>Planul prevede investiţii majore &icirc;n lucrări de infrastructură, fonduri suplimentare pentru salarizare &icirc;n cazul profesorilor, al poliţiştilor şi al pompierilor, dar şi reduceri de taxe pentru angajaţi şi firmele mici.</p> <p>Turneul de promovare a planului pentru piaţa forţei de muncă debutează &icirc;n contextul apropierii alegerilor prezidenţiale de anul viitor.</p> <p>Popularitatea lui Barack Obama este foarte scăzută, &icirc;n parte şi datorica urmare a şomajului ridicat, de peste 9%.</p> <p>Conform datelor administraţiei americane, adoptarea planului pentru piaţa forţei de muncă ar urma să ducă la &icirc;nfiinţarea a aproximativ două milioane de noi locuri de muncă.</p>
      • added2011-10-17 15:07:02
      • modified2011-10-17 16:02:34
      • active(true)
      • tagsSUA, Barack Obama, locuri de muncă, turneu
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine342420000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie342410000
      • top50
      • views189
      • comentarii0
      • related33327, 33240
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 62
      • id34407
      • category_id3
      • nameŢările europene caută soluţii pentru Grecia
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/sarkozy-merkel.jpg" />Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Foto: Arhivă Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/sarkozy-merkel.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryConsiliul European se întruneşte duminică pentru a discuta situaţia Greciei şi deficitele, reformele structurale sau întărirea sistemului bancar din Uniunea Europeană.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Sf&acirc;rşitul săptăm&acirc;ni se anunţă extrem de important &icirc;n &icirc;ncercarea de a găsi soluţii la problema Greciei şi &icirc;n general la cea a datoriilor externe ale ţărilor din zona euro. <br /> <br /> Consiliul European se &icirc;ntruneşte duminică, zi &icirc;n care şefii de stat şi de guvern din ţările UE vor avea o nouă repriză de discuţii privind deficitele, reformele structurale sau &icirc;ntărirea sistemului bancar. <br /> <br /> O altă temă centrală &icirc;n contextul actual &icirc;n care se vorbeşte despre pericolele unei noi recesiuni va fi majorarea şi creşterea capacităţii de intervenţie a fondului european de stabilitate finaciară.<br /> <br /> Consiliul European de la sf&acirc;rştitul acestei săptăm&acirc;ni se &icirc;ntruneşte &icirc;n contextul discuţiilor legate de soluţionarea crizei prin care trece zona euro. <br /> <br /> După cum au anunţat &icirc;n ultimele zile preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel chestiunile mai concrete ale planului de salvare a Greciei care ar trebui să reducă nencrederea &icirc;n economiile europene vor fi anunţate la &icirc;nceputul săptăm&acirc;nii viitoare, cel t&acirc;rziu miercuri. <br /> <br /> Ţările europene importante s-au angajat la recenta &icirc;nt&acirc;lnire a miniştrilor de finanţe din G20, grupul celor mai mari economii din lume, că vor adopta rapid măsuri care să rezolve criza datoriilor din Grecia, criză care ameninţă să se extindă şi la alte ţări. <br /> <br /> Criza zonei euro pune &icirc;n pericol creşterea economică şi stabilitatea financiară la nivel mondial. <br /> <br /> Săptăm&acirc;na aceasta liderii Germaniei şi Franţei, principalele economii din zona euro, au avut negocieri intense pentru un nou plan de salvare a Greciei de la faliment. <br /> <br /> Deocamdată &icirc;nsă singurele declaraţii oficiale se referă la &quot;progrese semnificative pentru adoptarea unui ambiţios plan de salvare a Greciei&quot;. <br /> <br /> <strong>Franţa şi Germania negociază recapitalizarea băncilor </strong><br /> <br /> &Icirc;n mod concret, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel negociază recapitalizarea băncilor pentru a le &icirc;ntări capacitatea de a face faţă unor pierderi şi majorarea fondului european de stabilitate financiară EFSF. <br /> <br /> Fondul EFSF are acum 440 de miliarde de euro şi ar putea fi majorat p&acirc;nă la aproape 1.000 de miliarde de euro. <br /> <br /> Germania insistă ca investitorii privaţi care au finanţat datoria Greciei să fie de acord cu pierderea a jumătate din banii plasaţi &icirc;n titlurile greceşti. <br /> <br /> Acceptarea acestui scenariu e dificilă &icirc;nsă pentru preşedintele Nicolas Sarkozy din cauza sumelor foarte mari cu care băncile franceze au finanţat datoria Greciei. <br /> <br /> Investitorii trebuie convinşi să accepte benevol pierderile, o aşa numită restructurare controlată, pentru a nu declanşa plata asigurărilor contra riscului ca guvernul de la Atena să nu &icirc;şi onoreze plăţile. <br /> <br /> Un astfel de eveniment ar creşte ne&icirc;ncrederea pieţelor financiare &icirc;n capacitatea ţărilor cu datorii de a-şi onora plăţile şi ar &icirc;ngreuna accesul la finanţare pentru ţări mult mai mari dec&acirc;t Grecia precum Spania, Italia sau chiar Franţa. <br /> <br /> Pe l&acirc;ngă salvarea Greciei şi ţinerea sub control a crizei datoriilor măsurile care ar trebui anunţate &icirc;n următoarele zile sunt importante pentru evoluţia economiei la nivel mondial. <br /> <br /> Subiectul va fi discutat la &icirc;nceputul lunii noiembrie la &icirc;nt&acirc;lnirea liderilor G20, care va avea loc la Cannes &icirc;n Franţa.</p>
      • added2011-10-21 14:20:56
      • modified2011-10-21 14:46:55
      • active(true)
      • tagsGrecia, criză, zona euro, Nicolas Sarkozy, Franţa, Angela Merkel, Germania, G20
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine344070000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie344070000
      • top50
      • views338
      • comentarii0
      • related34321, 34126, 33724
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 63
      • id34483
      • category_id4
      • nameCreşterea preţului carburanţilor "trebuie stopată"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/barbat-pompa-benzinarie.jpg" /> Foto: arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/barbat-pompa-benzinarie.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryAsociaţia Oamenilor de Afaceri din România cere guvernului să adopte măsuri pentru a opri creşterea preţurilor la combustibil.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Asociaţia Oamenilor de Afaceri cere guvernului să adopte măsuri pentru a stopa creşterea preţurilor la carburanţi.</p> <p>Printre măsurile propuse este supraimpozitarea profiturilor nejustificate din domeniul v&acirc;nzării carburanţilor, profituri datorate strict creşterii preţului la pompă, este <br /> vorba de aşa-numita taxă &quot;Robin Hood&quot;. <br /> <br /> Solicitarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri vine după ce, recent, preţul benzinei şi al <br /> motorinei a fost majorat cu 5 p&acirc;nă la 12 bani pe litru. Companiile din domeniul petrolier <br /> justifică majorarea prin cererea mare de piaţă din Rom&acirc;nia şi evoluţia preţului barilului de <br /> petrol pe pie&thorn;ele internaţionale.<br /> <br /> Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Rom&acirc;nia (AOAR) &icirc;şi motiveaz&atilde; demersul prin faptul că <br /> scumpirea repetată a benzinei şi a motorinei afectează costurile oricărei companii şi <br /> afecteaz&atilde; economia. <br /> <br /> Este şi &icirc;n interesul guvernului să intervină, susţin reprezentanţii AOAR, pentru că scumpirea carburanţilor, alături de majorarea preţurilor administrate de stat, vor duce la creşterea ratei inflaţiei. <br /> <br /> <strong>&Icirc;ngrijorări ale oamenilor de afaceri legate de creşterea preţurilor combustibililor. </strong></p> <p><br /> &quot;Faptul că orice nominalizaţi &icirc;n economie ca şi produs este obligat să transporte, să consume combustibil &icirc;n procesul de producţie sau pe transport. Deci, ca urmare, este un element de cost la orice altceva face orice &icirc;n lumea asta. a declarat Cristian P&acirc;rvan, secretarul general al AOAR.<br /> <br /> Companiile petroliere au anunţat săptăm&acirc;na trecută că preţul litrului de benzin&atilde; şi de <br /> motorin&atilde; se formează transparent, &icirc;n funcţie de preţurile barilului de petrol pe pieţele <br /> internaţionale. <br /> <br /> &quot;Dacă tot nu conteaz&atilde; că avem petrol şi gaze, noi am propus să oprim <br /> exploatările de petrol şi gaze, să-l lăsăm generaţiilor care urmeaz&atilde; şi să importăm şi noi <br /> motorină, gaze, benzină, cum face Bulgaria, cum fac alte ţări care n-au rezerve de petrol <br /> şi gaz, &quot; a adăugat Cristian P&acirc;rvan.<br /> <br /> Mai bine de trei sferturi din preţul plătit de şofer la pompă intră la bugetul de stat sub <br /> forma TVA şi a accizelor.</p> <p>Săptăm&acirc;na trecută şi Uniunea Transportatorilor Rutieri a protestat faţă de scumpirea carburanţilor.</p> <p>Soluţia propusă de UNTR este ca statul să returneze transportatorilor autorizaţi o parte a accizelor &icirc;ncasate.</p> <p>&Icirc;n acest fel, susţine vicepreşedintele Uniunii Transportatorilor Rutieri, Ion Lixandru, ar fi redusă evaziunea din comerţul cu carburanţi.<br /> <br /> &quot;Din informaţiile date de companiile petroliere, 20% tranzacţioneaz&atilde; combustibil &icirc;n Rom&acirc;nia care nu trece prin reţelele de distribuire, fie Lukoil, Petrom, OMV, Rompterol. Deci sunt cantit&atilde;ţi uriaşe de combustibili, care, bine&icirc;nţeles, intr&acirc;nd pe alte reţele, nu sunt accizate şi n-au nici TVA, &quot; a afirmat Ion Lixandru.<br /> <br /> Conform reprezentanţilor transportatorilor, preţul carburanţilor reprezintă aproape <br /> două-treimi din costul transportului rutier, aşa că orice majorare are un impact important <br /> asupra tarifelor de transport.</p>
      • added2011-10-24 16:15:02
      • modified2011-10-24 16:33:16
      • active(true)
      • tagsoameni de afaceri, carburant, preţ, creştere, taxă
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine344820000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie344830000
      • top50
      • views592
      • comentarii0
      • related34411, 33244, 28134
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 64
      • id34525
      • category_id2
      • namePreţul la energie electrică şi gaze "trebuie majorat"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/Frank-Hajdinjak-agerpres-1.png" title="Frank Hajdinjak" alt="" />Preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi &icirc;n Energie, Frank Hajdinjak, &icirc;nainte de &icirc;nt&acirc;lnirea cu delegaţia FMI. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/Frank-Hajdinjak-agerpres-2.png" title="Frank Hajdinjak" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryFurnizorii de gaze au declarat în cadrul întrevederilor cu reprezentanţii FMI că au acumulat pierderi de peste 200 de milioane de euro. Companiilor din domeniul energiei vor o scumpire a gazelor şi a electricităţii cu cel puţin 10%.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Delegaţia FMI s-a &icirc;nt&acirc;lnit marţi dimineaţă cu reprezentanţi ai companiilor din domeniul energiei. <br /> <br /> Companiile solicită o scumpire a gazelor şi a electricităţii cu cel puţin 10%. <br /> <br /> Este vorba de tarifele pentru consumatorii industriali, dar cu efect direct asupra preţurilor de producţie, transport şi distribuţie din mai toate domeniile. <br /> <br /> Furnizorii de gaze se pl&acirc;ng că din cauza menţinerii actualelor preţuri au acumulat pierderi de aproape 200 de milioane de euro &icirc;n ultimii doi ani. <br /> <br /> Şi furnizorii de energie electrică susţin că au probleme mari din cauza &icirc;nt&acirc;rzierii majorării preţurilor.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Singurul lucru cert după &icirc;nt&acirc;lnirea de marţi dintre reprezentanii FMI şi conducerea Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie este că gazele şi curentul se vor scumpi. <br /> <br /> Reprezentanţii asociaţiei solicită ca majorarea să fie de două cifre, adică de peste 10%. <br /> <br /> <strong>Companiile susţin că au acumulat pierderi</strong><br /> <br /> Valoarea finală a scumpirii va fi decisă &icirc;n urma discuţiilor dintre Asociaţia Companiilor din Energie şi Autoritatea Naţională de Reglementare din Domeniul Energiei. <br /> <br /> Furnizorii de gaze susţin, &icirc;ntr-un recent comunicat de presă, că au acumulat pierderi de aproximativ 200 de milioane de euro. <br /> <br /> Situaţia din domeniul energiei electrice este şi mai delicată. <br /> <br /> CFR a acumulat datorii de o jumătate de miliard de euro. <br /> <br /> Situaţia acestor datorii a fost discutată marţi cu delegaţia FMI, a declarat preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, Frank Hajdinjak. <br /> <br /> &quot;Am vorbit şi de CFR şi de datoriile companiei. Sperăm să găsim o soluţie de plată a acestor datorii. E foarte importantă plata lor, pentru că situaţia furnizorilor de energie e din ce &icirc;n ce mai dificilă&quot;, a spus Frank Hajdinjak.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> <strong>Arieratele trebuie să fie reduse</strong><br /> <br /> Delegaţia FMI a &icirc;nceput marţi misiunea de evaloare a acordului preventiv al Rom&acirc;niei. <br /> <br /> Cele mai importante teme vor fi bugetul pe anul viitor şi reforma companiilor de stat. <br /> <br /> Conform acordului preventiv, datoriile istorice ale companiilor de stat, aşa numitele arierate, ar trebui reduse p&acirc;nă la sf&acirc;rşitul acestui an, de la aproape 20 de miliarde de lei, la 16 miliarde. <br /> <br /> Pe l&acirc;ngă reducerea arieratelor, companiile de stat vor trebui să-şi reducă pierderile curente - de la 6,5 miliarde de lei la 4 miliarde de lei.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> &Icirc;naintea misiunii de evaluare, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a declarat că domeniul energetic din Rom&acirc;nia are nevoie urgent de restructurare. <br /> <br /> Conform acordului preventiv al Rom&acirc;niei cu FMI, statul va scoate la v&acirc;nzare pachete minoritare de acţiuni la mai multe companii din domeniul energiei, printre care Romgaz, Transelectrica şi Transgaz.</p>
      • added2011-10-25 16:17:15
      • modified2011-10-25 16:43:46
      • active(true)
      • tagsenergie, FMI, gaze, Frank Hajdinjak, guvern, arierate,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine345340000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie345230000
      • top50
      • views492
      • comentarii0
      • related34450, 34420,
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 65
      • id34646
      • category_id3
      • nameChina ar putea contribui la salvarea Europei
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/Robert-Zoellick-reuters-1(1).png" title="Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick" alt="" />Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/Robert-Zoellick-reuters-2(1).png" title="Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryOficialii de la Beijing au declarat că analizează posibilitatea de a investi aproximativ 100 de miliarde de dolari în fondul de salvare a ţărilor din zona euro, însă acest lucru se va produce în funcţie de garanţiile oferite.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>China ar putea contribui la majorarea Fondului European de Stabilitate Financiară, foarte probabil prin intermediul Fondului Monetar Internaţional. <br /> <br /> Oficiali de la Beijing au avut vineri o discuţie cu directorul Fondului de Stabilitate Financiară şi s-au arătat dispuşi să participe la orice soluţie pentru criza datoriilor din zona euro.&nbsp; <br /> <br /> Directorul Fondului European de Stabilitate Financiară, Klaus Regling, a discutat cu oficialii de la Beijing variantele prin care China s-ar putea implica &icirc;n majorarea fondurilor de salvare a ţărilor cu dificultăţi din zona euro. <br /> <br /> China deţine cea mai mare rezervă valutară din lume, de peste 3.200 de miliarde de dolari. <br /> <br /> Şi p&acirc;nă acum, Beijingul a fost unul dintre investitorii importanţi &icirc;n titlurile emise de EFSF, a declarat directorul fondului, Klaus Regling.<br /> <br /> &quot;China e un client important şi fidel al bondurilor EFSF, iar discuţiile noastre s-au purtat &icirc;n acest spirit&quot;, a mai adăugat directorul Fondului European de Stabilitate Financiară.<br /> <br /> Nu există deocamdată dec&acirc;t un acord de principiu din partea Chinei de a participa la majorarea Fondului European de Stabilitate Financiară. <br /> <br /> Oficialii de la Beijing au declarat că vor studia cu atenţie orice ofertă concretă &icirc;n acest sens. <br /> <br /> Decizia de a investi aproximativ 100 de miliarde de dolari &icirc;n fondul de salvare a ţărilor din zona euro va depinde de garanţiile oferite. <br /> <br /> Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat la BBC că Beijingul va investi doar dacă va fi convins că e profitabil.<br /> <br /> &quot;Nu cred că China va fi un fel de cavaler pe un cal alb care vine să salveze cu bani Europa. Vor trebui să fie cointeresaţi economic&quot;, a spus Robert Zoellick.<br /> <br /> Liderii europeni au ajuns, zilele trecute, la un acord de majorare a Fondului European de Stabilitate Financiară. <br /> <br /> Deocamdată, &icirc;nsă se caută soluţiile tehnice şi legale pentru ca EFSF, fondul de salvare, să crească de la 440 de miliarde la aproximativ 1.000 de miliarde de euro.</p>
      • added2011-10-28 14:43:52
      • modified2011-10-28 15:04:47
      • active(true)
      • tagsChina, datorii, EFSF, Robert Zoellick, Banca Mondială, Klaus Regling
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine346430000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie346460000
      • top50
      • views402
      • comentarii0
      • related34074, 33912, 32382
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 66
      • id34731
      • category_id3
      • namePopulaţia lumii "a depăşit pragul de şapte miliarde"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/image/piscina_china.jpg" alt="" /> Piscină aglomerată din China. Foto: arhivă AP.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/image/piscina_china2.jpg" title="Piscină aglomerată din China" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPopulaţia Terrei a crescut cu un miliard de persoane, de la şase la şapte miliarde, în doar 12 ani. În urmă cu mai puţin de 100 de ani, în anul 1927, populaţia era de-abia două miliarde. Creşterea s-a accelerat ulterior.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>La nivel mondial, populaţia lumii a depăşit, luni, pragul de şapte miliarde.</p> <p>Un anunţ este aşteptat &icirc;n cursul zilei de luni de la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon.</p> <p>&Icirc;n mod obişnuit, la atingerea unei cifre rotunde, Naţiunile Unite aleg o persoană care să reprezinte un astfel de eveniment.</p> <p>&Icirc;nsă, se pare că de data aceasta ONU renunţă să acorde oficial acest titlu.</p> <p>Desemnarea cu adevărat precisă a persoanei şapte miliarde este o imposibilitate statistică.</p> <p>ONU recunoaşte că depăşirea pragului de şapte miliarde pentru populaţia planetei este calculată cu o marjă de 1-2 procente, adică vreo 50 de milioane de persoane.</p> <p>De altfel, din datele Biroului pentru Populaţie al Administraţiei Statelor Unite, populaţia Păm&acirc;ntului va depăşi şapte miliarde abia &icirc;n luna martie a anului 2012.</p> <p>Cu toate acestea, presa din &icirc;ntreaga lume a difuzat ştirea privind depăşirea pragului de şapte miliarde.</p> <p>Ceea ce este cu adevărat interesant este că, indiferent de populaţia reală a păm&acirc;ntului, aceasta a crescut cu un miliard de persoane - de la şase la şapte miliarde - &icirc;n doar 12 ani.</p> <p><strong>Ritm accelerat al creşterii populaţiei &icirc;n ultimii 100 de ani</strong></p> <p>&Icirc;n urmă cu mai puţin de 100 de ani, &icirc;n anul 1927, populaţia era de două miliarde. Creşterea s-a accelerat ulterior.</p> <p>&Icirc;n 1974, populaţia era de patru miliarde. &Icirc;n 1987 atinsese cinci miliarde, iar &icirc;n 1999 ONU l-a desemnat pe Adnan Nevic, un copil născut la Sarajevo, &icirc;n Bosnia-Herţegovina, drept persoana cu numărul şase miliarde.</p> <p>&Icirc;n pregătirea a ceea ce oficialii ONU numesc &quot;sărbătoare a şapte miliarde&quot;, Naţiunile Unite au realizat chiar un imn al evenimentului, cu voci &icirc;nregistrate &icirc;n diverse locuri de pe Păm&acirc;nt - Chile, Ungaria, Statele Unite, Columbia, China, Irlanda sau India.</p> <p>Indiferent dacă estimarea populaţiei la şapte miliarde este exactă sau nu, evenimentul de&nbsp; pune pe g&acirc;nduri autorităţile din &icirc;ntreaga lume.</p> <p>Tot mai multe persoane vor trebui hrănite, &icirc;mbrăcate, educate sau tratate medical. De fapt, numărul de şapte miliarde e at&acirc;t de mare, &icirc;nc&acirc;t mintea umană nu &icirc;i poate percepe adevăratele dimensiuni.</p> <p>Spre exemplu, pentru a număra p&acirc;nă la şapte miliarde, rostind c&acirc;te un număr pe secundă, ar dura peste 220 de ani.</p>
      • added2011-10-31 16:30:56
      • modified2011-10-31 18:15:42
      • active(true)
      • tagsTerra, ONU, populaţie
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine347140000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie347310000
      • top50
      • views349
      • comentarii0
      • related34696, 34662
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 67
      • id34807
      • category_id3
      • nameGuvernul grec, în faţa votului de încredere
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/parlamentgrec.jpg" />Parlamentul elen. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/parlamentgrec.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryCu mult înaintea referendumului, în această săptămână, cabinetul Papandreou ar trebui să treacă un test de încredere a parlamentului grec, într-o perioadă extrem de agitată şi din punct de vedere politic.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Premierul Georgios Papandreou pune un pariu riscant cer&acirc;nd organizarea unui referendum &icirc;n &icirc;ncercarea de a obţine legitimitate şi de a &icirc;mpărţi din responsabilitatea aplicării măsurilor de austeritate cerute de instituţiile care sprijină financiar Grecia. <br /> <br /> Cu o popularitate apropiată de zero şi atacat de opoziţie, şeful guvernului de la Atena s-a trezit in situaţia de a nu mai avea suficient sprijin politic nici din partea propriului partid. <br /> <br /> Primul test va avea loc la sf&acirc;rşitul acestei săptăm&acirc;ni, c&acirc;nd guvernul va cere un vot de &icirc;ncredere in parlament. <br /> <br /> Partidul la putere, PASOK, mai are doar 152 de parlamentari. <br /> <br /> Pentru a nu-şi pierde funcţia, premierul Papandreou are nevoie de cel puţin 151 de voturi favorabile.<br /> <br /> Comentatorii politici de la Atena consideră că guvernul va obţine votul de &icirc;ncredere, &icirc;n ciuda majorităţii fragile pe care o are in parlament. <br /> <br /> Chiar dacă nu va cădea, guvernul de la Atena are nevoie de legitimitate pentru a putea promova măsurile de austeritate cerute de Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană. <br /> <br /> Populaţia se opune acestor măsuri, protest&acirc;nd &icirc;n stradă. <br /> <br /> Premierul Georgios Papandreou cere organizarea referendumului, susţin&acirc;nd c&acirc; rezultatul consultării populare va fi răspunsul clar al grecilor dacă vor sau nu vor să mai facă parte din zona euro şi dacă sunt dispuşi să accepte sacrificiile impuse de măsurile de austeritate. <br /> <br /> Deocamdată nu e foarte clar dacă referendumul cerut de premier va avea loc. <br /> <br /> Organizarea lui va trebui aprobată de parlament. <br /> <br /> Mai mulţi parlamentari ai puterii au criticat ideea organizării referendumului, unii cer&acirc;nd chiar demisia premierului Papandreou. <br /> <br /> Chiar şi &icirc;n cazul &icirc;n care consultarea populară va avea loc, rezultatul acesteia depinde foarte mult de &icirc;ntrebarea la care vor fi chemaţi grecii să răspundă. <br /> <br /> Conform unui recent sondaj de opinie, cetăţenii Greciei se opun măsurilor de austeritate anunţate de guvern. <br /> <br /> Cu toate acestea, aproape trei sferturi din populaţie nu ar fi de acord ca Grecia să iasă din zona euro.</p>
      • added2011-11-02 14:34:46
      • modified2011-11-02 14:59:58
      • active(true)
      • tagsGrecia, PASOK, FMI, BCE, Georgios Papandreou, parlament
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine348080000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie348070000
      • top50
      • views516
      • comentarii0
      • related34806, 34749
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 68
      • id35101
      • category_id3
      • nameMario Monti ar putea fi următorul premier italian
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/monti11111111111111.jpg" title="Mario Monti" alt="" />Senatorul Mario Monti. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/monti11111111111111.jpg" title="Mario Monti" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPremierul Silvio Berlusconi a anunţat recent că va demisiona dacă parlamentul Italiei va aproba pachetul de reforme care ar trebui să readucă încrederea în evoluţia economică a Italiei.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Presa italiană apreciază că Mario Monti ar putea fi următorul şef al guvernului de la Roma, după ce preşedintele Giorgio Napolitano l-a numit miercuri senator pe viaţă.&nbsp;&nbsp;</p> <p>Premierul Silvio Berlusconi a anunţat recent că va demisiona dacă parlamentul Italiei va aproba pachetul de reforme care ar trebui să readucă &icirc;ncrederea &icirc;n evoluţia economică a Italiei.</p> <p>Actualul guvern condus de Silvio Berlusconi se confruntă cu o lipsă de &icirc;ncredere din partea pieţelor financiare.</p> <p>Problema Italiei este mai degrabă politică dec&acirc;t strict economică. Marii investitori aşteaptă să vadă la conducerea Italiei o persoană competentă şi cu suficient sprijin politic care să poată promova măsuri de creştere economică.</p> <p>Partidul premierului Berlusconi negociază cu opoziţia susţinerea unui guvern de uniune naţională.</p> <p>Nu s-a ajuns deocamdată la o &icirc;nţelegere, &icirc;nsă, conform presei italiene, fostul comisar european Mario Monti are cele mai mari şasne &icirc;n acest sens.</p> <p>P&acirc;nă la formarea unui nou guvern va trebui &icirc;nsă ca Senatul şi Camera Deputaţilor să aprobe măsurile de austeritate.</p> <p>Printre acestea, reducerea cheltuielilor cu pensiile şi măsuri de liberalizare a pieţei muncii.</p> <p>Mario Monti a fost numit miercuri seara senator pe viaţă de preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano.</p> <p>Instabilitatea politică de la Roma continuă să aibă efecte negative pe pieţele financiare.</p> <p>Italia a v&acirc;ndut joi titluri de stat pe un an &icirc;n valoare de cinci miliarde de euro la o dob&acirc;ndă efectivă de puţin peste 6%, aproape dublă faţă de dob&acirc;nda la care s-a &icirc;mprumutat Italia luna trecută.</p> <p>&Icirc;n următorii trei ani, Italia va trebui să plătească sau să refinanţeze &icirc;mprumut&acirc;nd bani, aproximativ 450 de miliarde de euro.</p>
      • added2011-11-10 14:36:46
      • modified2011-11-10 15:16:52
      • active(true)
      • tagsMario Monti, Silvio Berlusconi, Italia, guvern, senator, criză
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine351030000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie351010000
      • top50
      • views233
      • comentarii0
      • related35049, 35068, 35036
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 69
      • id35143
      • category_id4
      • nameCriza europeană, în atenţia liderilor din zona Asia-Pacific
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" title="Timothy Geithner" src="/files/GEITHNER.jpg" />Secretarul american al Trezoreriei , Timothy Geithner. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Timothy Geithner" src="/files/GEITHNER.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryMinistrul american de finanţe, Timothy Geithner, a cerut ţărilor din zona Asia-Pacific să ia măsuri de stimulare a creşterii economice pentru a reduce impactul pe care îl are criza prin care trece zona euro.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Liderii ţărilor din Forumul de cooperare economică Asia-Pacific se &icirc;nt&acirc;lnesc la acest sf&acirc;rşit de săptăm&acirc;nă &icirc;n statul american Hawaii. <br /> <br /> Pe l&acirc;ngă subiecte precum cooperarea regională, liderii statelor membre vor discuta problemele cu care se confruntă economia mondială, precum şi criza din zona euro. <br /> Ţările din Asia, multe av&acirc;nd rezerve valutare foarte mari, şi-au arătat disponibilitatea de a contribui financiar la Fondul european de stabilitate financiară, fond care &icirc;ncearcă să salveze ţările europene cu probleme. <br /> <br /> &Icirc;nt&acirc;lnirea liderilor ţărilor APEC va avea loc după ce miniştrii de finanţe ai statelor participante la Forumul de coperare Asia-Pacific s-a &icirc;ntrunit deja. <br /> <br /> Reuniunea APEC are loc &icirc;n Honolulu, capitala statului american Hawaii. <br /> <br /> Gazda &icirc;ntrunirii, ministrul de finanţe al Statelor Unite, Timothy Geithner, a cerut ţărilor din zona Asia-Pacific să ia măsuri de stimulare a creşterii economice pentru a reduce impactul pe care &icirc;l are asupra economiei mondiale criza prin care trece zona euro.<br /> <br /> &quot;Criza din zona euro răm&acirc;ne principala ameninţare la adresa creşterii economiei mondiale. E crucial pentru &icirc;ntreaga lume ca Europa să rezolve rapid criza şi să se &icirc;ntărească stabilitatea financiară. Sntem cu toţi afectaţi de criza Europei, iar economiile zonei Asia-Pacific trebuie să ia măsurile necesare pentru a &icirc;ncuraja creşterea economică&quot;, a explicat Timothy Geithner.</p> <p><strong>Creştere economică &icirc;n mai multe ţări asiatice</strong><br /> <br /> Mai multe ţări asiatice, printre care Indonezia şi China, &icirc;nregistrează creşteri economice spectaculoase, &icirc;n timp ce Statele Unite şi ţările europene se confruntă cu probleme precum şomajul ridicat, datorii publice mari şi deficite bugetare. <br /> <br /> La sf&acirc;rşitul lunii trecute, liderii ţărilor din zona euro au adoptat mai multe măsuri prin care speră să pună capăt crizei datoriilor. <br /> <br /> Printre acestea, ştergerea a jumătate din datoria Greciei către investitorii privaţi, un plan de recapitalizare a băncilor şi majorarea Fondului european de stabilitate financiară, FSEF, de la 440 de miliarde de euro la aproximativ 1.000 de miliarde de euro. <br /> <br /> Deocamdată &icirc;nsă nu s-a stabilit cine, cum şi cu c&acirc;t va contribui la majorarea Fondului european de stabilitate financiară. <br /> <br /> Cel puţin o parte a contribuţei financiare se speră să vină de la ţările cu rezerve valutare importante.</p> <p><strong>China va coopera cu Eropa pentru a pune capăt crizei din zona euro</strong></p> <p>Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a vizitat săptăm&acirc;na aceasta Rusia şi China, ţara care deţine cea mai mare rezervă valutară din lume, de peste 3.200 de miliarde de dolari. <br /> <br /> După &icirc;nt&acirc;lnirea cu Christine Lagarde, premierul Chlinei, Wen Jiabao, a declarat că Beijingul va coopera cu ţările europene pentru a pune capăt crizei zonei euro. <br /> <br /> Oficialii de la Beijing s-au arătat dispuşi să contribuie financiar prin intermediul FMI la stabilizarea zonei euro. <br /> <br /> China aşteaptă &icirc;nsă detaliile tehnice legate de garanţiile oferite şi de modalităţile prin care Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul european de stabilitate financiară şi FMI vor acţiona &icirc;mpotriva crizei datoriilor. <br /> <br /> Beijingul este interesat &icirc;n rezolvarea crizei pentru că Uniunea Europeană este principalul său partener comercial. <br /> <br /> După discuţiile cu oficialii chinezi, directorul general al FMI a plecat spre Japonia, ţară care are a doua rezervă valutară din lume.</p>
      • added2011-11-11 16:05:15
      • modified2011-11-11 16:48:46
      • active(true)
      • tagsAsia, China, Europa, Statele Unite, FMI, criză, zona euro, cooperare, economie
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine351400000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie351430000
      • top50
      • views455
      • comentarii0
      • related35088, 34896, 34893
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 70
      • id35260
      • category_id4
      • name"Creştere economică de 4,5%" în trimestrul trei
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="../../../files/greek111111.jpg" /> Foto: arhivă.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="../../../files/greek111111.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryCreşterea economică din perioada iulie-septembrie, raportată la aceeaşi perioadă a anului trecut, a fost de 4,5%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Institutul Naţional de Statistică a anunţat că, &icirc;n perioada iulie-septembrie, creşterea este 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.</p> <p>O evoluţie pusă pe autorităţi pe seama datelor bune din agricultură, exporturi şi chiar construcţii.&nbsp;&nbsp;</p> <p>Economia Rom&acirc;niei a crescut cu aproape 2% &icirc;n perioada iulie-septembrie faţă de trimestrul doi, lunile aprilie, mai şi iunie.</p> <p>Una dintre explicaţii este faptul că, din luna iulie, &icirc;ncepe sezonul de recoltare a diverselor culturi agricole.</p> <p>Conform datelor ministerului agriculturii, recoltele de anul acesta au fost unele dintre cele mai mari din ultimul deceniu la majoritatea culturilor.</p> <p>Creşterea economică din perioda iulie-septembrie, raportată la aceeaşi perioadă a anului trecut, a fost de 4,5%.</p> <p>Creşterea este importantă, una dintre cele mai mari din ţările europene, &icirc;nsă se datorează şi faptului că trimestrul trei de anul trecut a fost slab.&nbsp;</p> <p>Comentatorul economic Dragoş Cabat spune că anul trecut, trimestrul trei a fost trimestrul care a resimţit cel mai puternic impactul majorării TVA şi atunci şi disponibilizările, de altfel, şi atunci &icirc;n acel trimestru a existat o scădere a PIB.</p> <p>&quot;Deci acum, c&acirc;nd comparăm trimestrul trei anul acesta faţă de trimestrul trei anul trecut, trimestrul trei de anul trecut a avut o valoare mai mică&quot;, spune Dragoş Cabat.</p> <p>Conform Eurostat, cele mai mari creşteri &icirc;n trimestrul trei le-au &icirc;nregistrat ţările care &icirc;n anul 2010 au trecut prin recesiuni economice severe.</p> <p>Printre acestea, Lituania, Estonia şi Rom&acirc;nia. O problemă cu care economia Rom&acirc;niei se va confrunta &icirc;n următoarele luni este influenţa măsurilor de austeritate din ţări ca Spania, Italia, Grecia sau Franţa.</p> <p>Comunităţile mari de rom&acirc;ni din aceste ţări &icirc;şi vor găsi mai greu de lucru şi vor c&acirc;ştiga mai puţin.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&quot;Destul de mulţi rom&acirc;ni lucrau &icirc;n aceste ţări, trimiteau bani acasă, bani care erau consumaţi de familiile lor sau investiţi de familiile lor de aici. Aceşti bani nu mai există. Se şi vede de altfel. Transferurile din străinătate &icirc;n Rom&acirc;nia au scăzut foarte mult &icirc;n toată perioada&nbsp; recesiunii şi, din păcate, vor continua să scadă şi &icirc;n perioada următoare, de aceea toată lumea spune că avem nevoie foarte mare de banii de la Uniunea Europeană&quot;, a declarat Dragoş Cabat.&nbsp;&nbsp;</p> <p>Majoritatea analiştilor se aşteaptă ca economia Rom&acirc;niei să crească anul acesta cu peste 2%.</p> <p>Totuşi, bugetul Rom&acirc;niei pe anul viitor este construit &icirc;n ipoteza unei creşteri economice &icirc;ntre 1,8% şi 2,3% din PIB.<br /> <br /> <strong>Revenirea &icirc;n UE, departe de aşteptările liderilor comunitari</strong></p> <p>Potrivit redactorului Radio Rom&acirc;nia Actualităţi, Cătălin Lenţa, revenirea economică a Uniunii Europene e &icirc;ncă departe de aşteptările liderilor comunitari, creşterea de la un trimestru la altul fiind de cele mai multe ori aproape inexistentă. <br /> <br /> &Icirc;n mod surprinzător, cea mai mare creştere trimestrială a fost &icirc;nregistrată de Rom&acirc;nia, cu 1,9% faţă de perioada similară anterioară şi aceasta raportat la media europeană de numai 0,2%. <br /> <br /> Datele au fost anunţate marţi de Eurostat, instituţia care se ocupă &icirc;n mod oficial de statistica Uniunii Europene. <br /> <br /> Trebuie remarcat că unele state comunitare nu au reuşit să adauge nimic &icirc;n plus la capitolul creştere economică, &icirc;nregistr&acirc;nd chiar scăderi, deşi nu foarte importante.<br /> <br /> Trei state ale Uniunii europene au &icirc;nregistrat scăderi ale economiilor, fiind vorba de Cipru, -0,7%, Portugalia, -0,4% şi Olanda, -0,3%. <br /> <br /> Este vorba de date care privesc evoluţia economică trimestrială şi sunt calculate pentru trimestrul trei, &icirc;n raport cu cel de-al doilea.<br /> <br /> Iar dacă cifrele sunt raportate la perioada similară din anul trecut, scăderile sunt şi mai impresionante, cea mai mare fiind &icirc;nregistrată &icirc;n cazul ţării cu cele mai multe probleme: Grecia, cu -5,2%, urmată de Portugalia, -1,7% şi Cipru cu -0,6%. <br /> <br /> Cele mai mari creşteri &icirc;n trimestrul trei le-au &icirc;nregistrat ţările care anul trecut au trecut prin recesiuni economice severe. <br /> <br /> Printre acestea, Lituania, Estonia şi Rom&acirc;nia. <br /> <br /> Pentru 2012, prognozele sunt greu de realizat, din cauza crizei cu care se confruntă zona euro, iar soluţionarea acesteia este &icirc;ngreunată de instabilitatea socială, care are efecte similare &icirc;n plan politic. <br /> <br /> Ultimele zile au dus la schimbarea guvernelor &icirc;n Grecia şi Italia, iar Spania se pregăteşte de alegeri anticipate la sf&acirc;rşitul acestei săptăm&acirc;ni.</p>
      • added2011-11-15 14:36:13
      • modified2011-11-15 20:50:30
      • active(true)
      • tagseconomie, trimestru, PIB, criză, statistică
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine352800000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie352600000
      • top50
      • views508
      • comentarii0
      • related29321, 31401, 29923
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 71
      • id35292
      • category_id52
      • name“Economic growth of 4.5 percent” in third quarter
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="../../../files/greek111111.jpg" /> Photograph: archive.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="../../../files/greek111111.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryAccording to the National Institute of Statistics, the economic growth reached 4.5 percent Between July and September, as compared to the same period of the previous year.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>The National Institute of Statistics announced that between July and September, the economic growth reached 4.5 percent, as compared to the same period of the previous year.</p> <p>The authorities attribute this evolution to the good data pertaining to agriculture, exports and even constructions.</p> <p>Romania&rsquo;s economy increased with almost 2 percent between July and September, as compared to the second quarter, during April, May and June.</p> <p>One of the explanations is that the harvesting season of the various agricultural products starts in July.</p> <p>According to the data of the Ministry of Agriculture, this year&rsquo;s crops have been some of the<br /> most significant in the last decade, comprising all agricultural sectors.</p> <p>Between July and September the economic growth reached 4.5 percent, as compared to the same period of the previous year.</p> <p>The growth is important, it is one of the highest growths among European countries, but this is also the result of the fact that the third quarter of the previous year was a low one.</p> <p>Financial analyst Dragoş Cabat stated that, the previous year, the third semester was the one to experience the VAT increase the most, and the firings as well, and therefore, there was a decrease of the GDP.</p> <p>&ldquo;Therefore, now, when we compare the third quarter of this year with the one of the previous<br /> year, the third quarter of the last year had a lower value&rdquo;, Dragoş Cabat stated.</p> <p>According to Eurostat, the highest economic growths have been known by the countries which in<br /> 2010 have undergone severe economic recessions.</p> <p>Among them, Lithuania, Estonia and Romania. One problem which Romania is going to face during the next months is the influence of the austerity measures from countries such as Spain, Italy, Greece or France.</p> <p>The Romanian communities from these countries will find a job with more difficulty and will gain less.</p> <p>&ldquo;There was a rather high number of Romanians who worked in these countries, sent money home, money which was spent by their families or invested by their families here.</p> <p>This money no longer exists. Anyway, this is obvious. The transfers from abroad have decreased significantly during the recession and, unfortunately, they will continue to decrease in the following period and this is why everybody is saying that we are in great need of the money from the European Union&rdquo;, Dragoş Cabat stated.</p> <p>The majority of analysts expect a growth of the economy with over 2 percent in Romania during this year.</p> <p>However, Romania&rsquo;s budget for the following year is based upon the hypothesis of an economic growth varying from 1.8 percent and 2.3 percent of the GDP.</p> <p><strong>EU recovery, far from the expectations of the community leaders</strong></p> <p>According to the editor of Radio Romania News, Cătălin Lenţa, the economic recovery of the European Union is still far from the expectations of the community leaders, the growth from one quarter to another being, most often, almost inexistent.</p> <p>Surprisingly, the highest economic growth was registered by Romania, with 1.9 percent, as compared to the similar period of the previous year and in rapport to the European average of only 0.2 percent.</p> <p>The data have been announced on Tuesday by Eurostat, the institution which officially deals with the statistics of the European Union.</p> <p>It must be observed that some of the community states have not managed to add anything to the economic growth, and they have even undergone decreases, although not significant.</p> <p>Three states of the European Union have undergone economic decreases. We are talking about Cyprus, -0.7 percent, Portugal, -0.4 percent and the Netherlands, -0.3 percent.</p> <p>There are data referring to the economic evolution on quarters, and they are calculated for the third semester, as compared to the second.</p> <p>And if the figures are compared to the similar period of the previous year, the decreases are even more significant, the greatest one being known by the country facing the most problems: Greece, with -5.2 percent, followed by Portugal, -1.7 percent and Cyprus, with -0.6 percent.</p> <p>The greatest growths during the third quarter have been known by the countries which have undergone severe economic recessions the previous year.</p> <p>Among them, Lithuania, Estonia and Romania.</p> <p>For 2012, it is hard to establish the prognosis due to the crisis which confronts the Euro zone, while its resolution is being rendered difficult by the social instability, which has similar effects on a political level.</p> <p>The last days have led to the changing of governments in Greece and Italy, while Spain is getting ready for anticipated elections at the end of the week.</p> <p><em>Translated by: Mădălina Borcău</em></p> <p><em>MA Student, MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2011-11-16 09:11:07
      • modified2011-11-16 09:18:33
      • active(true)
      • tagseconomy, quarter, GDP, crisis, statistics
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine352940000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie352920000
      • top50
      • views69
      • comentarii0
      • related34833
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 72
      • id35312
      • category_id3
      • nameUE doreşte întărirea uniunii monetare şi economice
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" title="Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso" src="/files/image/Agerpres_foto/01-30%20septembrie%202010/barroso-agerpres-1.png" alt="" /> Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso" src="/files/image/Agerpres_foto/01-30%20septembrie%202010/barroso-agerpres-1.png" />
      • titleimg3
      • summaryParlamentul European a dezbătut împreună cu conducerea Comisiei şi a Consiliului timp de mai multe ore măsurile privind controlul mai strict al politicilor economice şi fiscale din statele membre ale Uniunii Europene.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Mario Monti, finanţistul desemnat să formeze un nou guvern &icirc;n Italia &icirc;i prezintă astăzi preşedintelui ţării propunerile pentru componenţa viitorului executiv. <br /> <br /> &Icirc;n Grecia, noul guvern condus de Lucas Papademos se supune astăzi unui vot de &icirc;ncredere &icirc;n parlament cu un aşteptat rezultat pozitiv. <br /> <br /> La Strasbourg, Parlamentul European a dezbătut &icirc;mpreună cu conducerea Comisiei şi a Consiliului timp de mai multe ore măsurile privind controlul mai strict al politicilor economice şi fiscale din statele membre ale Uniunii Europene. <br /> <br /> Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a indicat disponibilitatea Comisiei de a analiza chiar modificarea unor tratate ale Uniunii &icirc;n sensul &icirc;ntăririi uniunii monetare şi economice. <br /> <br /> &quot;Ne aflăm &icirc;ntr-adevăr &icirc;n faţa unei adevărate crize sistemice, iar aceasta necesită o mai mare implicare a tuturor. Ar putea fi vorba chiar de noi măsuri extrem de importante&quot;, a afirmat Jose Manuel Barroso.&nbsp; <br /> <br /> Ideea &icirc;ntăririi Uniunii monetare europene a fost &icirc;nsă criticată de o parte dintre membrii Parlamentului European.</p> <p><strong>Guverne noi &icirc;n Italia şi Grecia</strong></p> <p>Zi importantă şi &icirc;n parlamentul de la Atena, unde urmează ca noul guvern, condus de tehnocratul Lucas Papademos, să fie supus unui vot de &icirc;ncredere. <br /> <br /> At&acirc;t socialiştii, conduşi de fostul premier Ghiorghios Papandreou, c&acirc;t şi conservatorii conduşi de Antonio Samaras au anunţat că vor susţine guvernul de uniune naţională. <br /> <br /> Ulterior, guvernul condus de Lucas Papademos va trebui să aprobe pachetul de sprijin financiar decis de liderii zonei euro la sf&acirc;rşitul lunii octombrie.<br /> <br /> Pachetul, &icirc;n valoare de 130 de miliarde de euro, prevede şi aplicarea unor măsuri de austeritate. <br /> <br /> Aprobarea acestor măsuri trebuie să aibă loc c&acirc;t mai rapid pentru ca Grecia să obţină o nouă tranşă de opt miliarde de euro din primul pachet de sprijin financiar. <br /> <br /> Fără aceşti bani, &icirc;n c&acirc;teva săptăm&acirc;ni statul nu va mai putea plăti cheltuielile curente, &icirc;ntre altele salariile şi pensiile. <br /> <br /> La Roma, fostul comisar european Mario Monti se află la această oră la preşedintele Giorgio Napolitano. <br /> <br /> Mario Monti a anunţat marţi seară , după două zile de negocieri complicate cu partidele politice, că va prezenta şefului statului lista cu propunerile sale pentru componenţa viitorului guvern al Italiei. <br /> <br /> Cea mai mare parte, poate chiar toţi viitorii miniştri, ar urma să fie tehnocraţi, specialişti fără apartenenţă politică. <br /> <br /> Guvernul condus de Mario Monti este considerat o ultimă şansă a Italiei de a rec&acirc;ştiga &icirc;ncrederea investitorilor, astfel &icirc;nc&acirc;t să-şi poată refinanţa la dob&acirc;nzi rezonabile datoria publică de aproape 2.000 de miliarde de euro. <br /> <br /> Dob&acirc;nzile efective cerute Italiei au scăzut uşor miercuri, &icirc;nsă răm&acirc;n foarte aproape de nivelul de 7%. <br /> <br /> &Icirc;n următoarele cinci luni, Italia va trebui să &icirc;mprumute aproximativ 200 de miliarde de euro pentru a-şi refinanţa datoria publică.</p>
      • added2011-11-16 15:29:07
      • modified2011-11-16 16:18:19
      • active(true)
      • tagsComisia europeană, UE, Jose Manuel Barroso, Italia, Grecia, Mario Monti, Lucas Papademos
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine353050000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie353120000
      • top50
      • views320
      • comentarii0
      • related35280, 35121, 35033
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 73
      • id35345
      • category_id4
      • nameExpansiune a marilor reţele comerciale
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="../../../files/image/matinal/31032010_atentie_cumparaturi_de_paste_280_190.jpg" />
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="../../../files/image/matinal/31032010_atentie_cumparaturi_de_paste_280_190.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryAproximativ 45% din comerţul cu bunuri de larg consum din România se realizează prin intermediul marilor reţele comerciale, potrivit datelor comercianţilor.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Hypermarket, supermarket, magazin de tip discount, cuvinte care intră zilnic &icirc;n vocabularul tot mai multor cumpărători din Romania. <br /> <br /> Peste 500 de magazine noi au fost deschise doar anul acesta, iar expansiunea marilor reţele comerciale continuă. <br /> <br /> Vorbim de mii de metri pătraţi, spaţiu de v&acirc;nzare pentru fiecare magazin, mii sau chiar zeci de mii de vizitatori, cei mai mulţi fiind clienţi, şi o cifră de afaceri totală de ordinul miliardelor de euro &icirc;n fiecare an. <br /> <br /> Mai ales &icirc;n oraşele mai mici, dar nu numai, deschiderea unui nou supermarket este un adevărat eveniment pentru comunitate. <br /> <br /> Reducerile şi preţurile promoţionale oferite la inaugurare fac ca sute de oameni să stea la cozi ore &icirc;ntregi şi să se &icirc;nghesuie la intrare. <br /> <br /> Chiar dacă v&acirc;nzările au scăzut faţă de cele din anii 2007-2008, marile reţele comerciale continuă să deschidă magazine noi. <br /> <br /> &quot;Este o luptă pentru cotă de piaţă, fiecare &icirc;ncearcă să-şi mărească numărul de magazine, astfel &icirc;nc&acirc;t să poată să aibă un avantaj competiţional faţă de furnizori, să atingă c&acirc;t mai mulţi clienţi, av&acirc;nd &icirc;n vedere că suprafaţa Rom&acirc;niei este destul de mare, iar drumurile destul de lungi, astfel &icirc;nc&acirc;t, chiar dacă suntem &icirc;ntr-o perioadă de criză &icirc;ncă, din păcate, marile reţele nu au altă şansă dec&acirc;t să-şi continue expansiunea, chiar dacă rezultatele nu sunt cele ale anilor 2007 sau 2008 şi chiar dacă cifrele sunt &icirc;n continuare &icirc;n descreştere&quot;, a explicat vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din Rom&acirc;nia, Alexandru Vlad.<br /> <br /> Aproximativ 45% din comerţul cu bunuri de larg consum din Rom&acirc;nia se realizează prin intermediul marilor reţele comerciale. <br /> <br /> Cifra de afaceri a acestora este de aproximativ 5 miliarde de euro pe an, &icirc;nsă multe dintre marile reţele comerciale au &icirc;nregistrat pierderi anul trecut. <br /> <br /> Conform unui studiu realizat, &icirc;n aceasta primăvară, de Centrul de Marketing ISRA, clienţii din mediul urban cumpără cel mai mult p&acirc;ine, fructe proaspete, produse de &icirc;ngrijire personală, lactate şi legume proaspete. <br /> <br /> Reprezentanţii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din Rom&acirc;nia susţin că clientul mediu cheltuieşte &icirc;ntre 50 şi 300 de lei, &icirc;n funcţie de mărimea magazinului.&nbsp; <br /> <br /> Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, peste 40% din veniturile lunare ale unei familii sunt cheltuite pe alimente şi băuturi nealcoolice, iar 7% din venituri sunt cheltuite pe alcool şi ţigări.<br /> &nbsp;</p>
      • added2011-11-17 13:49:34
      • modified2011-11-17 14:34:16
      • active(true)
      • tagsmagazine, comerţ, reţele comerciale, deschidere, bunuri consum
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine353420000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie353450000
      • top50
      • views467
      • comentarii0
      • related33362, 32111, 17610
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 74
      • id35400
      • category_id3
      • nameRestricţiile pe piaţa muncii olandeze, "posibil prelungite"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/spania-piata-muncii-reuters-1.png" /> Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/spania-piata-muncii-reuters-2.png" />
      • titleimg3
      • summaryTratatele de aderare prevăd că statele membre ale Uniunii Europene pot impune restricţii muncitorilor români şi bulgari, timp de şapte ani, împărţiţi în trei etape.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Guvernul Olandei ar urma să discute&nbsp; vineri prelungirea perioadei de restricţionare a accesului cetăţenilor rom&acirc;ni şi bulgari, pe piaţa muncii.</p> <p>La sf&acirc;rşitul acestui an, expiră cea de-a doua etapă, &icirc;n care vechile state membre ale UE pot impune astfel de restricţii.</p> <p>&Icirc;n următoarea etapă, p&acirc;nă la sf&acirc;rşitul lui 2013, un stat membru, care a avut şi p&acirc;nă acum restricţii, le poate prelungi, dacă demonstrează că venirea lucrătorilor din cele două ţări ar afecta grav propria piaţă a muncii.</p> <p>Rom&acirc;nia şi Bulgaria sunt ultimele două ţări, care au aderat la UE, la 1 ianuarie 2007.</p> <p>Tratatele de aderare prevăd că celelalte state pot impune restricţii muncitorilor rom&acirc;ni şi bulgari, timp de şapte ani, &icirc;mpărţiţi &icirc;n trei etape. &Icirc;n prima fază, de doi ani, orice stat a avut dreptul de a impune restricţii, fără a fi obligat să-şi motiveze decizia.</p> <p>&Icirc;n a doua etapă, de trei ani, etapă care expiră la sf&acirc;rşitul acestui an, vechiile state membre au avut dreptul să prelungească restricţiile cu condiţia informării prealabile a Comisiei Europene.</p> <p><strong>Rom&acirc;ni au restricţii pe piaţa muncii, &icirc;n zece state europene, plus Spania</strong></p> <p>Fiecare dintre cele zece state va trebui să anunţe Comisia Europeană, p&acirc;nă la sf&acirc;rşitul acestui an, &icirc;n cazul &icirc;n care vor să prelungească restricţiile pentru rom&acirc;ni şi bulgari.</p> <p>Autorităţile de la Bucureşti au solicitat celor zece ţări să ridice restricţiile pentru cetăţenii rom&acirc;ni.</p> <p>&quot;O decizie care se ia politic de către guvernele statelor membre şi probabil că raţiunile de politică internă primează &icirc;n astfel de cazuri. Noi am scris tuturor miniştrilor omologi din statele membre care au aceste restricţii şi care urmează să ia deciziile, cu argumentele necesare.</p> <p>&quot;Mergem din nou, &icirc;ntr-o dezbatere, la Bruxelles, pe această temă, &icirc;n 30 noiembrie. Noi considerăm că trebuie să aducem &icirc;n atenţia statelor membre avantajele pe care ne-au adus mobilitatea forţei de muncă, şi nu dezavantaje, pentru că se poate vedea că ele nu există&quot;, a spus ministrul muncii, Sulfina Barbu.</p> <p>Dreptul cetăţenilor rom&acirc;ni de a munci este restricţionat &icirc;n Marea Britanie, Luxemburg, Austria, Olanda, Malta, Italia, Franţa, Irlanda, Danemarca şi Belgia.</p> <p>Pe l&acirc;ngă anunţarea Comisiei Europene, oricare dintre statele care cer prelungirea restricţiilor va trebui să-şi motiveze decizia.</p> <p>Mai precis, guvernele trebuie să aducă argumente privind faptul că accesul muncitorilor rom&acirc;ni şi bulgari ar putea perturba grav piaţa forţei de muncă sau că se află deja &icirc;ntr-o astfel de situaţie.</p> <p>Este şi cazul Spaniei care, după ce renunţase la restricţiile pentru muncitorii rom&acirc;ni, le-a reintrodus &icirc;n urmă cu c&acirc;teva luni.</p> <p>Motivul invocat de autorităţile de la Madrid a fost şomajul foarte ridicat &icirc;n r&acirc;ndul propriilor cetăţeni. Spania are o rată a şomajului de peste 22%, cel mai mare din ţările europene.</p> <p>Comisia Europeană a publicat, la sf&acirc;rşitul săptăm&acirc;nii trecute, un raport privind impactul asupra economiilor europene pe care l-a avut libera circulaţie a muncitorilor rom&acirc;ni şi bulgari.</p> <p>Conform raportului, libera circulaţie a muncitorilor rom&acirc;ni şi bulgari &icirc;n ţările &icirc;n care au permis acest lucru a dus la o creştere economică a Uniunii Europene cu 0,3%.</p> <p>Documentul Comisiei Europene mai arată că cei mai mulţi dintre rom&acirc;nii care muncesc &icirc;n străinătate prestează munci necalificate sau care nu necesită o pregătire specială.</p> <p>Astfel de muncitori ocupă, de obicei, locuri de muncă pe care localnicii le refuză. Cei mai mulţi, dintre rom&acirc;nii plecaţi să muncească &icirc;n străinătate, sunt &icirc;n Italia, 41%, Spania, 38%, şi un număr mult mai mic, &icirc;n Germania, Marea Britanie şi Franţa.</p>
      • added2011-11-18 15:03:30
      • modified2011-11-18 16:29:40
      • active(true)
      • tagsOlanda, UE, Spania, piaţa muncii, Bulgaria
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine354000000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie354000000
      • top50
      • views424
      • comentarii0
      • related34632, 33351, 32815, 28316
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 75
      • id35440
      • category_id52
      • nameExpansion of large trade chains
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="../../../files/image/matinal/31032010_atentie_cumparaturi_de_paste_280_190.jpg" />
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="../../../files/image/matinal/31032010_atentie_cumparaturi_de_paste_280_190.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryAround 45 percent of the daily consumer goods trade in Romania is made throughout the biggest trade chains, according to merchandisers.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Around 45 percent of the daily consumer goods trade in Romania is made throughout the biggest trade chains, according to merchandisers.</p> <p>Hypermarket, supermarket, discount shops are words that Romanian shoppers use every day.</p> <p>More than 500 new shops have been opened this year alone, and the expansion of some of the biggest trade chains continues.</p> <p>We are referring to thousand square metres, selling space for each shop, thousands and even ten thousands visitors, most of them clients, and a total turnover of billions every year.</p> <p>Mostly in the big cities, but not only, opening a new supermarket is truly an event for the community.</p> <p>The reductions and promotional prices offered at the opening make people queue for hours and crowd at the entrance.</p> <p>Even if sales have gone down during 2007-2008, the biggest trade chains continue to open new shops.</p> <p>&ldquo;There is a struggle for the market share, everyone is trying to increase the number of shops, so that they could have a competition advantage over their contractors, to have as many clients as possible taking into account the fact that the surface of Romania is quite large, the roads quite long so that if we are in a crisis situation, unfortunately there is no other change for the big networks than to expand, even if the results are not those from 2007 or 2008 and even if the numbers are in a continuous decreasing&rdquo;, the Vice President of the Association of Large Trade&nbsp;Chains of Romania, Alexandru Vlad, explained.</p> <p>Around 45 percent of the daily consumer goods trade in Romania is made throughout the biggest trade chains.</p> <p>Their turnout is almost 5 billion euros per year, but most of the trade chains recorded losses last year.</p> <p>According to a recent study carried out in the spring by the ISRA Center Marketing Research, the clients in the urban environment buy more bread, fresh fruits, personal care products, fresh vegetables and dairies.</p> <p>The representatives of the Association of Large Trade&nbsp;Chains of Romania claims that the average client spends between 50 and 300 lei depending on the size of the shop.</p> <p>According to the National Institute of Statistics, more than 40 percent of the monthly incomes of a family are spent on food and non alcoholic drinks, and 7 percent on cigarettes and alcohol.</p> <p><em>Translated by: Violeta Mavrodin<br /> MA Student, MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2011-11-20 12:26:16
      • modified2011-11-20 12:34:13
      • active(true)
      • tagsshops, trade, trade chains, opening, consumer goods
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine354600000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie354400000
      • top50
      • views82
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 76
      • id35486
      • category_id3
      • nameMega Monday, "cea mai aglomerată zi pentru comerţul online"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/magazine-online-reuters-1.png" title="Comerţul online este &icirc;n creştere &icirc;n Rom&acirc;nia" />Comerţul online este &icirc;n creştere &icirc;n Rom&acirc;nia. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/magazine-online-reuters-2.png" title="Comerţul online este &icirc;n creştere &icirc;n Rom&acirc;nia" />
      • titleimg3
      • summaryAnalize financiare arată că astăzi este cea mai aglomerată zi pentru comerţul online şi se aşteaptă ca britanicii să cheltuiască aproximativ 300.000 de lire sterline pe minut pentru cumpărături.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Presa din Marea Britanie anunţă că luni este cea mai aglomerată zi pentru comerţul online, cit&acirc;nd analize financiare care compară datele din ultimii ani. <br /> <br /> Mega Monday este numită această zi de luni c&acirc;nd se aşteaptă ca britanicii să cheltuiască aproximativ 300.000 de lire sterline pe minut pentru cumpărături. <br /> <br /> &Icirc;n Rom&acirc;nia, aşteptările comercianţilor sunt modeste, chiar dacă se apropie sărbătorile. <br /> <br /> Criza economică şi măsurile de austeritate adoptate anul trecut continuă să afecteze v&acirc;nzările la aproape toate categoriile de produse. <br /> <br /> Un eventual v&acirc;rf de v&acirc;nzări s-ar putea &icirc;nregistra la produsele alimentare &icirc;n ultimele zile dinaintea Crăciunului.<br /> <br /> Creşterea v&acirc;nzărilor &icirc;n săptăm&acirc;nile dinaintea Sărbătorilor s-a observat şi &icirc;n Rom&acirc;nia &icirc;n perioada 2004-2008. <br /> <br /> Situaţia s-a schimbat radical &icirc;n ultimii doi ani şi nici anul acesta aşteptările nu sunt mai optimiste.<br /> <br /> Preşedintele Asociaţiei marilor reţele comerciale din Rom&acirc;nia, Delia Nica, a declarat că loviturile primite de la creşterea TVA şi reducerea salarilor şi desfiinţarea celui de-al 13-lea salariu pentru bugetari au reprezentat o gaură &icirc;n bugetul personal deosebit de importantă pentru fiecare dintre consumatori, &icirc;n aşa fel &icirc;nc&acirc;t acest obicei de consum s-a diminuat corespunzător. <br /> <br /> &quot;Sigur că se resimte, mai ales pe partea de produse nealimentare, av&acirc;nd &icirc;n vedere că a dispărut şi acea formă de creditare. <br /> <br /> &quot;Sigur că era exagerată, cu creditul cu buletinul, drept pentru care toată lumea &icirc;şi lua zece credite&quot;, a adăugat Delia Nica.<br /> <br /> <strong>Comerţul prin Internet, &quot;&icirc;n creştere &icirc;n Rom&acirc;nia&quot;</strong><br /> <br /> Comerţul de bunuri de larg consum din Rom&acirc;nia atinge aproximativ 12 miliarde de euro pe an. <br /> <br /> Aproape 45% din acest comerţ este realizat prin marile reţele comerciale. <br /> <br /> Unul dintre sectoarele care se dezvoltă este v&acirc;zarea prin intermediul Internetului. <br /> <br /> Totalul v&acirc;nzărilor prin Internet continuă să crească, &icirc;nsă este &icirc;ncă departe de v&acirc;nzările din ţările dezvoltate economic. <br /> <br /> Pe de altă parte, un număr important de clienţi din Rom&acirc;nia &icirc;şi fac cumpărăturile pe Internet de la firme din străinătate. <br /> <br /> Conform unui studiu prezentat la sf&acirc;rşitul lunii iunie de Asociaţia Magazinelor Online, comerţul prin intermediul Internetului ar urma să depăşească &icirc;n Rom&acirc;nia 1 miliard de euro &icirc;n anul 2014. <br /> <br /> Una dintre explicaţiile creşterii comerţului online sunt preţurile mai mici dec&acirc;t &icirc;n magazinele tradiţionale. <br /> <br /> Platformele de comerţ online pot oferi preţuri mai mici pentru că, spre deosebire de magazinele fizice, cheltuielile cu chiria şi amenajarea sunt reduse. <br /> <br /> Chiar dacă clienţii rom&acirc;ni cumpără tot mai mult prin Internet, modul de cumpărare răm&acirc;ne conservator. <br /> <br /> Aproximativ 10% dintre comezile prin intermediul Internetului sunt plătite electronic, adică cu cardul, cei mai mulţi cumpărători prefer&acirc;nd &icirc;n continuare să plătească la livrarea comenzii.</p>
      • added2011-11-21 14:49:42
      • modified2011-11-21 15:10:36
      • active(true)
      • tagsMarea Britanie, Mega Monday, criză, economie, consumator, cumpărături,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine354820000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie354860000
      • top50
      • views311
      • comentarii0
      • related35132, 35065, 30750
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 77
      • id35670
      • category_id3
      • nameGuvernul ungar, nemulţumit de reducerea raitingului de ţară
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" title="Viktor Orban" src="/files/viktor orban 1.jpg" />Premierul ungar Viktor Orban. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Viktor Orban" src="/files/viktor orban 1.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryMinisterul economiei de la Budapesta susţine că decizia Agenţiei Moody's de a reduce raitingul Ungariei nu are explicaţii credibile şi poate fi interpretată ca un atac speculativ împotriva Ungariei.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Oficiali ai guvernului maghiar acuză pieţele financiare că desfăşoară un atac speculativ asupra Ungariei, &icirc;n care includ şi recent anunţata reducere a raitingului de ţară de Agenţia Moody's, care a retrogradat-o la stadiul de &quot;junk&quot;, adică nerecomandat investiţiilor, pentru prima dată &icirc;n ultimii 15 ani. <br /> <br /> Moneda naţională forintul s-a depreciat din nou vineri.<br /> <br /> &Icirc;n urmă cu c&acirc;teva zile, premierul Viktor Orban a anunţat că Ungaria intenţionează să &icirc;ncheie un acord de tip preventiv cu FMI. <br /> <br /> Guvernul de la Budapesta &icirc;nt&acirc;mpină dificultăţi tot mai mari &icirc;n a atrage bani pentru a-şi putea plăti obligaţiile. <br /> <br /> &Icirc;n ultimele trei luni, Ungaria a trebuit să renunţe la v&acirc;nzarea a două emisiuni de titluri de stat, pentru că nu a reuşit să atragă cumpărători. <br /> <br /> Ungaria are cea mai mare datorie dintre ţările est-europene, o datorie publică de aproximativ 80% din PIB. <br /> <br /> Forintul s-a devalorizat puternic &icirc;n ultima jumătate de an, iar după preluarea puterii &icirc;n primăvara anului trecut guvernul condus de Viktor Orban a renunţat la un acord de &icirc;mprumut de la FMI şi a adoptat o serie de măsuri economice controversate.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> &quot;Un asemenea evantai de probleme, Ungaria s-a jucat cu focul &icirc;n ultimul an şi jumătate, dar faptul că Agenţia Moody's o downgradează pe Ungaria astăzi, adică la c&acirc;teva zile după ce Ungaria a făcut o schimbare cu 180 de grade, anunţ&acirc;nd că vrea să intre din nou &icirc;n relaţii cu FMI, este din nou o chestie contraintuitivă.&quot;<br /> <br /> &quot;Deci, dacă ar fi făcut Moody's o această downgradare acum o lună, sau acum două luni sau oric&acirc;nd altc&acirc;ndva, avea temei să o facă şi &icirc;ndreptăţire. Dar la trei zile după ce Ungaria a declarat că vrea să-şi revizuiască politicile şi să intre &icirc;ntr-un acord cu Fondul, să vii şi să downgradezi nu face dec&acirc;t să dea apă la moară acestor impresii de atac speculativ&quot;, a declarat conomistul şef al BNR, Valentin Lazea.<br /> <br /> <strong>Atac speculativ &icirc;mpotriva Ungariei</strong><br /> <br /> Printre altele, guvernul Ungariei a naţionalizat fondurile de pensii private obligatorii de aproximativ 10 miliarde de euro, a introdus supraimpozite &icirc;n domeniile bancar, telecomunicaţii şi energie şi a obligat băncile să suporte pierderile cauzate de devalorizarea forintului &icirc;n raport cu francul elveţian. <br /> <br /> &Icirc;ntr-un comunicat de presă, ministerul Economiei de la Budapesta susţine că decizia Agenţiei Moody's de a reduce raitingul Ungariei nu are explicaţii credibile şi, se mai arată &icirc;n comunicat, poate fi interpretată doar ca un nou episod al atacului speculativ &icirc;mpotriva Ungariei. <br /> <br /> Dar ce &icirc;nseamnă un atac financiar speculativ?&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> &quot;Ei au metodele lor clasice de a manipula bani şi de a-i rula dintr-o ţară &icirc;n alta prin calculator, prin apăsarea pe tasta de calculator.&quot;</p> <p>&quot;Nu pot să vă dau reţeta, cum să zic, la miligram ce şi cum se &icirc;nt&acirc;mplă. Ideea este că o ţară este văzută mai prost şi atunci banii se mută din acea ţară &icirc;nspre alte ţări, care sunt văzute mai bine, prin diverse canale, prin diverse mijloace&quot;, a explicat economistul şef al Băncii Naţionale a Rom&acirc;niei, Valentin Lazea.<br /> <br /> Forintul ungar s-a devalorizat cu peste 15% &icirc;n ultima jumătate de an, &icirc;nregistr&acirc;nd cea mai slabă evoluţie dintre toate cele peste 170 de monede din lume. <br /> <br /> Decizia de joi seară a Agenţiei Moody's de a califica Ungaria ca nerecomandată investitorilor financiari se alătură raitingurilor foarte slabe acordate Ungariei şi de Agenţiile Fitch şi Standard &amp; Poor's.</p>
      • added2011-11-25 14:48:27
      • modified2011-11-25 15:16:35
      • active(true)
      • tagsUngaria, raiting, retrogradare, Moody's, guvern
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine356710000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie356700000
      • top50
      • views329
      • comentarii0
      • related 35568, 35496
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 78
      • id35749
      • category_id2
      • nameCEDO urmează să decidă în privinţa judecătorului Bârsan
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" title="Corneliu B&icirc;rsan" alt="" src="/files/birsan-agerpres-1.png" />Corneliu B&icirc;rsan. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" title="Corneliu B&icirc;rsan" alt="" src="/files/birsan-agerpres-2.png" />
      • titleimg3
      • summaryDNA a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului ridicarea imunităţii pentru judecătorul Corneliu Bârsan şi soţia acestuia, judecătoarea Gabriela Bârsan, cercetată pentru suspiciuni de corupţie.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar urma să anunţe, luni, potrivit agenţiei Mediafax, dacă ridică sau nu imunitatea judecătorului Corneliu B&acirc;rsan şi a soţiei acestuia, judecătoarea Gabriela B&acirc;rsan, cercetată pentru suspiciuni de corupţie. <br /> <br /> Solicitarea a făcut-o Direcţia Naţională Anticorupţie ai căror oficiali au refuzat să cometeze cazul &icirc;nainte de publicarea deciziei CEDO. <br /> <br /> Cererea privind ridicarea imunităţii a venit după ce fostul preşedinte al CEDO, care a ieşit recent la pensie, şi-a exprimat prin scrisori şi presă preocuparea legată de respectarea imunităţii judecătorului Corneliu B&acirc;rsan, a cărui locuinţă a fost percheziţionată deja de procurorii DNA &icirc;n cadrul anchetei viz&acirc;nd-o pe soţia acestuia.&nbsp; <br /> <br /> Solicitarea DNA către CEDO privind ridicarea imunităţii judecătoarei Gabriela B&acirc;rsan şi a judecătorului la CEDO Corneliu B&acirc;rsan este o premieră &icirc;n justiţia din Uniunea Europeană.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Este pentru prima dată c&acirc;nd textul cu privire la imunitate se intepretează &icirc;n acest fel;, este prima solicitare pe care autorităţile unui stat o fac spre CEDO pentru ridicarea imunităţii soţiei unui judecător CEDO, dar aici am ajuns din cauza &icirc;ngrijorărilor estimate de domnul Costa cu privire la posibila existenţă a unei imunităţi sau cu privire la posibila relevanţă a unei posibile imunităţi a domnului B&acirc;rsan &icirc;n acest caz&quot;, este de părere Laura Ştefan, expert &icirc;n anticorupţie la Organizaţia non-guvernamentală Expert Forum.&nbsp; <br /> <br /> Fostul preşedinte al CEDO, Jean-Paul Costa, ieşit la pensie &icirc;n urmă cu c&acirc;teva săptăm&acirc;ni, şi-a exprimat preocuparea legată de respectarea imunităţii judecătorului Corneliu B&acirc;rsan, a cărui locuinţă din Bucureşti a fost percheziţionată de DNA &icirc;n cadrul unei anchete care o vizează pe soţia acestuia, Gabriela B&acirc;rsan, şefă a Secţiei de Contencios Adminsitrativ de la &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie. <br /> <br /> <strong>DNA o suspectează pe Gabriela B&acirc;rsan de trafic de influenţă</strong><br /> <br /> DNA a efectuat percheziţia la locuinţa familei B&acirc;rsan, pentru că o suspectează pe judecătoarea Gabriela B&acirc;rsan de trafic de influenţă. <br /> <br /> Mai precis, există suspiciuni că Gabriela B&acirc;rsan a primti foloasele cuvenite pentru a interveni &icirc;n favoarea unor persoane judecate la &Icirc;nalta Curte. <br /> <br /> Percheziţia s-a realizat &icirc;n baza avizului favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii. <br /> <br /> Ulterior, familia B&acirc;rsan a contestat dreptul de prercheziţie la &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar judecătoarea Gabriela B&acirc;rsan a prezentat o scrisoare a fostului preşedinte al CEDO. <br /> <br /> &Icirc;n scrisoare, acesta &icirc;şi exprima preocuparea legată de respectarea imunităţii judecătorului Corneliu B&acirc;rsan şi a familiei acestuia.<br /> <br /> &Icirc;nalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a dat avizul pentru percheziţia locuinţei familiei B&acirc;rsan, iar conducerea DNA s-a adresat CEDO ca să clarifice legalitatea percheziţiei. <br /> <br /> &quot;Intervenţiile pe care fostul preşedinte al CEDO le-a făcut se situează complet &icirc;n afara oricărei proceduri judiciare. <br /> <br /> &quot;Adică, CEDO nu dă scrisori celor &icirc;nvinuiţi sau anchetaţi de diverse fapte, pentru ca aceşţia să le prezinte autorităţilor judiciare. <br /> <br /> &quot;Doaman B&acirc;rsan a venit ea &icirc;nsăşi cu acea scrisoare. Respectiva comunicare &icirc;ntre CEDO şi autorităţile rom&acirc;ne s-a desfăşurat &icirc;n afara oriecărei proceduri, prevăzute de un tratat internaţional. <br /> <br /> &quot;Singura comunicare procedurală, ca să spunem aşa, este cea care se &icirc;nt&acirc;mplă acuma, adică o cerere formală de ridicare a imunităţii şi un eventual răspuns, fie că da, fie că nu, din partea CEDO, cu privire la această cerere&quot;, a declarat Laura Ştefan.&nbsp; <br /> <br /> Conform DNA, acordul general privind imunităţile Consiliului Europei, invocat de familia B&acirc;rsan, prevede că privilegiile şi imunităţile sunt acordate judecătorilor nu &icirc;n interes personal, ci &icirc;n vederea asigurării exercitării &icirc;n totală independenţă a funcţiilor lor.</p>
      • added2011-11-28 14:26:04
      • modified2011-11-28 15:50:18
      • active(true)
      • tagsCEDO, Gabriela Bârsan, Corneliu Bârsan, imunitate, Jean-Paul Costa, DNA,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine357460000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie357490000
      • top50
      • views364
      • comentarii0
      • related35561, 33911
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 79
      • id35833
      • category_id2
      • nameAngajaţii din România "au cel mai puţin timp liber"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/santier.jpg" />Foto: arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/santier.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryAvând doar 11 zile declarate legal nelucrătoare, România este pe penultimul loc în Europa. Majoritatea ţărilor UE au 13, 14, sau chiar 16 zile nelucrătoare.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Rom&acirc;nia şi Bulgaria sunt ţările UE cu cel mai mare număr de ore efectiv lucrate, peste 41 pe săptăm&acirc;nă.<br /> <br /> Zilele libere din Rom&acirc;nia sunt &icirc;n acest moment două zile de Anul Nou, două zile de Paşte, 1 Mai, două zile de Rusalii, Adormirea Maicii Domnului pe 15 august, Ziua Naţională a Rom&acirc;niei pe 1 decembrie şi două zile de Crăciun.<br /> <br /> Marţi, senatul a adoptat tacit un proiect de lege potrivit căruia, pe viitor, şi ziua de miercuri, c&acirc;nd se sărbătoreşte Sf. Andrei, ar putea fi liberă.<br /> <br /> Iniţiatorii au argumentat că Rom&acirc;nia se numără printre ţările cu cele mai puţine zile declarate legal nelucrătoare.<br /> <br /> &quot;Av&acirc;nd doar 11 zile nelucrătoare &icirc;n Rom&acirc;nia, suntem pe penultimul loc &icirc;n Europa, majoritatea ţărilor UE au 13, 14, chiar 16 zile nelucrătoare, am considerat că nu este un mare sacrificiu pentru guvernul actual şi viitoarele guverne să accepte ca această zi este cu adevărat de mare importanţă, simbolică pentru poporul rom&acirc;n şi să facă &icirc;n aşa fel &icirc;nc&acirc;t să se potenţeze Ziua de 1 decembrie, ziua noastră naţională&quot;, a declarat senatorul PNL Emilian Fr&acirc;ncu, iniţiatorul proiectului legislativ de declarare a Zilei de 30 noiembrie drept sărbătoare legală.<br /> <br /> Aparent, angajaţii din Rom&acirc;nia beneficiază de cel mai puţin timp liber, depinde &icirc;nsă foarte mult de termenii de comparaţie şi de definiţia timpului liber.<br /> <br /> &Icirc;n Franţa, de exemplu, săptăm&acirc;na de lucru este de 35-39 de ore, concediul plătit de care beneficiază un angajat francez este de cinci săptăm&acirc;ni, la care se mai pot adăuga două săptăm&acirc;ni &icirc;n cazul &icirc;n care angajatul lucrează 29 de ore săptăm&acirc;nal.<br /> <br /> Alte ţări generoase cu timpul liber sunt Finlanda şi Brazilia, cu 30 de zile de concediu, la care se adaugă 10 zile de sărbătoare legală.<br /> <br /> &Icirc;n Rom&acirc;nia, concediul minim este de 21 de zile lucrătoare care creşte odată cu vechimea.<br /> <br /> La polul opus sunt ţări precum China, Coreea de Sud sau SUA.<br /> <br /> &Icirc;n China sunt acordate 11 zile de sărbătoare legală şi un concediu de cinci zile &icirc;n primii zece ani de muncă, concediul legal ajunge la 15 zile după 19 de ani de muncă &icirc;n China.<br /> <br /> &Icirc;n Coreea de Sud, angajaţii au cel mai mare număr de ore muncite, aproximativ 2.200 pe an.<br /> <br /> &Icirc;n SUA, acordarea concediului nu este obligatorie, &icirc;nsă se obişnuieşte ca angajaţii să aibă 15 zile de CO pe an, la care se adaugă 10 zile de sărbători legale.</p>
      • added2011-11-30 14:01:46
      • modified2011-11-30 15:00:56
      • active(true)
      • tagsRomânia, Bulgaria, Uniunea Europeană, zile nelucrătoare
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine358480000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie358330000
      • top50
      • views396
      • comentarii0
      • related34190, 31749
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 80
      • id36022
      • category_id3
      • nameIrlanda, patru ani de austeritate bugetară
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" title="Ministrul finanţelor, Michael Noonan." alt="" src="/files/noonan.jpg" />Ministrul finanţelor, Michael Noonan. Foto: Reuters
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Ministrul finanţelor, Michael Noonan." alt="" src="/files/noonan.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryÎn 2012, Irlanda trebuie să facă economii de aproape patru miliarde de euro, o sumă importantă pentru o ţară cu 4,5 milioane de locuitori.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Considerată la &icirc;nceputul anilor '90 drept un strălucit exemplu de dezvoltare economică, Irlanda, fostul &quot;tigru celtic&quot;, se pregăteşte pentru al patrulea an consecutiv de austeritate bugetară. <br /> <br /> Ministrul finanţelor de la Dublin va anunţa, marţi, măsurile care ar urma să fie adoptate pentru creşterea veniturilor bugetare, suma la care se aşteaptă autorităţile fiind de circa 1,6 miliarde de euro. <br /> <br /> Creşterile de taxe, inclusiv TVA, se suprapun peste măsurile de tăiere a cheltuielilor bugetare, anunţate deja luni. <br /> <br /> &Icirc;n 2012, bugetul Irlandei trebuie să facă economii de aproape patru miliarde de euro, o sumă importantă pentru o ţară cu 4,5 milioane de locuitori. <br /> <br /> Irlanda a fost una dintre primele ţări europene lovite de criză &icirc;n 2008, &icirc;n special din cauza băncilor foarte mari. <br /> <br /> Guvernul Irlandei a naţionalizat trei bănci majore care au &icirc;nregistrat pierderi cărora nu le-au mai putut face faţă. <br /> <br /> Doar pentru salvarea Băncii Anglo-Irish au fost cheltuiţi aproximativ 35 de miliarde de euro din fonduri publice. <br /> <br /> Chiar dacă &icirc;n ultimii trei ani s-au aplicat măsuri foarte dure de austeritate, bugetul Irlandei cheltuie şi acum cu 15 miliarde de euro mai mult dec&acirc;t &icirc;ncasează. <br /> <br /> Ministrul finanţelor, Michael Noonan, va anunţa marţi majorări de taxe, prin care veniturile la buget ar urma să crească anul viitor cu 1,6 miliarde de euro. <br /> <br /> Printre acestea, majorarea taxei pe valoare adăugată de la 21 la 23%, creşterea taxelor pentru studii universitare şi dublarea tarifului pentru transportul elevilor la şcoală. <br /> Vasile Ungureanu este un rom&acirc;n stabilit &icirc;n Irlanda &icirc;n urmă cu aproape zece ani. <br /> <br /> El este preşedinte al Organizaţiei Societatea Rom&acirc;nească din Irlanda şi spune că măsurile de austeritate aplicate din anul 2009 au efecte tot mai vizibile din viaţa de zi cu zi. <br /> <br /> <strong>Irlanda, supra&icirc;nadorată după naţionalizarea băncilor </strong><br /> <br /> După naţionalizarea băncilor cu pierderi foarte mari, Irlanda a ajuns să fie supra&icirc;ndatorată şi a fost obligată să solicite ajutor financiar. <br /> <br /> FMI şi Uniunea Europeană au acordat anul trecut Irlandei un &icirc;mprumut de aproape 60 de miliarde de euro. <br /> <br /> Raportat la populaţie, Irlanda av&acirc;nd doar 4,5 milioane de persoane, echivalentul pentru Rom&acirc;nia ar fi un &icirc;mprumut de peste 250 de miliarde de euro. <br /> <br /> Prin măsurile de austeritate anunţate guvernul Irlandei speră să-şi reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB p&acirc;nă &icirc;n anul 2015. <br /> <br /> Anunţul privind creşterile de taxe urmează măsurilor de reducere a cheltuielilor anunţate deja. <br /> <br /> Acestea ar urma să aducă economii la buget de 2,2 miliarde de euro. <br /> <br /> Salariile bugetarilor vor fi reduse, iar cel puţin 6.000 de angajaţi din sectorul public vor fi disponibilizaţi. <br /> <br /> &Icirc;n plus, cheltuielile din domeniul sănătăţii vor fi reduse anul viitor cu peste o jumătate de miliard de euro, iar bugetul educaţiei va fi mai mic cu 130 de milioane de euro.</p>
      • added2011-12-06 19:47:19
      • modified2011-12-06 20:22:33
      • active(true)
      • tagsIrlanda, austeritate, reduceri, cheltuieli bugetare, măsuri, bănci, deficit bugetar
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine360170000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie360220000
      • top50
      • views378
      • comentarii0
      • related34871, 22029, 22006
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 81
      • id36046
      • category_id4
      • nameCriza din zona euro, în atenţia Statelor Unite
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" title="Timothy Geithner" alt="" src="/files/timothy geithner in europa.jpg" />Ministrul de finanţe al Statelor Unite, Timothy Geithner. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Timothy Geithner" alt="" src="/files/timothy geithner in europa.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryMinistrul de finanţe al SUA,Timothy Geithner, s-a declarat încrezător în ultimele propuneri de soluţionare a crizei din zona euro. El se află într-un turneu în Europa.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Ministrul de finanţe al Statelor Unite, Timothy Geithner, se află &icirc;n Europa şi are programate &icirc;nt&acirc;lniri cu principalii lideri, de la care se aşteaptă soluţionarea crizei datoriilor. <br /> <br /> Turneul lui Timothy Geithner este un semnal diplomatic al atenţiei cu care administraţia americană urmăreşte criza din Europa, după ce, recent, Agenţia americană de evaluare Standard&amp;Poor's ameninţa cu reducerea rating-ului mai multor ţări europene, &icirc;n lipsa unui plan concret anticriză, o intenţie criticată, marţi, de oficialii europeni. <br /> <br /> Ministrul de finanţe al Statelor Unite s-a &icirc;nt&acirc;lnit cu preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi mai are programată o &icirc;nt&acirc;lnire cu noul premier al Spaniei, Mariano Rajoy. <br /> După &icirc;nt&acirc;lnirea cu Nicolas Sarkozy, Timothy Geithner a cerut ca liderii europeni să adopte decizii hotăr&acirc;te pentru stoparea crizei datoriilor. <br /> <br /> Premierul guvernului de la Paris, Fran&ccedil;ois Baroin, a declarat, la televiziunea CanalPlus că preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, nu vor pleca de la Bruxelles, unde, joi şi vineri se &icirc;ntruneşte Consiliul European, dec&acirc;t după ce se adoptă decizii credibile de solutionare a crizei. <br /> <br /> &Icirc;nt&acirc;lnirile de miercuri urmează discuţiilor purtate marţi de Timothy Geithner cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, şi cu ministrul de finanţe al Germaniei, Wolfgang Sch&auml;uble. <br /> <br /> <strong>Timothy Geithner salută propunerile pentru soluţionarea crizei din zona euro</strong><br /> <br /> După &icirc;nt&acirc;lniri, Timothy Geithner s-a declarat &icirc;ncrezător &icirc;n ultimele propuneri de soluţionare a crizei din zona euro.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Sunt &icirc;nc&acirc;ntat de evoluţiile din Europa &icirc;n ultimele săptăm&acirc;ni, de reformele adoptate de noile guverne ale Italiei, Spaniei şi Greciei, dar mai ales de paşii hotăr&acirc;ţi făcuţi &icirc;n ultimele zile către o politică fiscală coordonată a ţărilor europene&quot;, a declarat Timothy Geithner. <br /> <br /> El nu a făcut, &icirc;nsă nicio referire la Banca Centrală Europeană şi la un eventual rol sporit al acesteia &icirc;n soluţionarea crizei. <br /> <br /> Tonul optimist al declaraţiilor alimentează creşterea burselor pe fondul unor idei noi propuse de liderii europeni pentru stoparea crizei datoriilor. <br /> <br /> Franţa şi Germania au anunţat că sunt gata să propună Consiliului European mecanisme de disciplinare fiscal-bugetară a statelor din Uniunea Europeana sau cel puţin, a celor 17 ţări din zona euro. <br /> <br /> Mai precis, ţările care vor depăşi un deficit bugetar de 3% din PIB sau o datorie publică de 60% din PIB vor fi penalizate. <br /> <br /> De asemenea, principalii lideri europeni susţin că ar putea propune o creştere a capacităţii de sprijin pe care Fondul European de Stabilitate Financiară &icirc;l poate acorda ţărilor aflate &icirc;n dificultate.</p>
      • added2011-12-07 15:15:17
      • modified2011-12-08 14:05:53
      • active(true)
      • tagsSummit decisiv pentru euro, Timothy Geithner, turneu, SUA, criza zona euro, măsuri, criză, zona euro
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine360450000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie360460000
      • top50
      • views249
      • comentarii0
      • related35977, 35907, 35892
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 82
      • id36312
      • category_id3
      • nameSUA îşi retrag complet trupele din Irak
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/sua-iraq1.png" alt="" /> Ceremonie de cobor&acirc;re a drapelului SUA. Foto:&nbsp;Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/suairaq2.png" title="Ceremonie de cobor&acirc;re a drapelului SUA" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryÎn Bagdad, capitala Irakului, are loc joi o ceremonie de coborâre a drapelului SUA, moment care marchează simbolic plecarea ultimilor americani implicaţi în ceea ce SUA a numit campania de eliberare a Irakului.
      • cvideo(true)
      • caudio(false)
      • text<p>Forţele militare NATO, conduse de SUA, au &icirc;nceput operaţiunile de &icirc;nlăturare de la putere a fostului preşedinte, Saddam Hussein, &icirc;n martie 2003.</p> <p>Forţele NATO au ocupat Bagdadul &icirc;n mai puţin de o lună, iar operaţiunea a fost declarată &icirc;ncheiată cu succes &icirc;n mai 2003, de fostul preşedinte al SUA, George Bush.</p> <p>Retragerea militarilor şi a personalului american din Irak a fost una dintre promisiunile făcute de Barack Obama &icirc;n campania pentru alegerile prezidenţiale.</p> <p>Cobor&acirc;rea steagului american la Bagdad marchează, &icirc;n mod simbolic, plecarea ultimilor americani implicaţi &icirc;n eliberarea şi reconstrucţia Irakului.</p> <p>Militarii americani au fost retraşi din Irak p&acirc;nă la sf&acirc;rşitul lunii august a anului trecut, conform unei promisiuni din campania electorală a actualului preşedinte Barack Obama.</p> <p>Prezenţa armatei americane &icirc;n Irak a continuat, &icirc;nsă, cu aproximativ 50.000 de persoane. Aceştia au ocupat funcţii de consilieri militari, personal implicat &icirc;n reconstrucţie şi personal care s-a ocupat de pregătirea forţelor de ordine şi a armatei irakiene.</p> <p><strong>Video:</strong>&nbsp;Armata SUA se retrage din Irak. Sursa:&nbsp;Reuters.</p> <script src="http://media.3netmedia.ro/player/player.php?file=47293&p=&player=3"></script> <p>&Icirc;ntr-un discurs ţinut la o bază militară americană, preşedintele Obama a declarat că SUA lasă &icirc;n urmă un stat suveran şi stabil.</p> <p>Barack Obama a spus că armata americană a dovedit că este cea mai bună armată din istorie.</p> <p>&quot;Aţi depăşit momentele dureroase, &icirc;n care colegii dumneavoastră au căzut la datorie. Aţi fost mai mult dec&acirc;t militari şi v-aţi implicat &icirc;n eforturile de reconstrucţie, de menţinere a păcii şi diplomaţie, demonstr&acirc;nd astfel că armata americană e cea mai performantă armată din istorie&quot; a afirmat preşedintele american.</p> <p>&Icirc;n cei aproape nouă ani de prezenţă a SUA &icirc;n Irak aproximativ 4.500 de cetăţeni americani şi-au pierdut viaţa, iar alţi 30.000 au fost răniţi.</p> <p>Costul total al implicării &icirc;n Irak a SUA este de aproape o mie de miliarde de dolari. De asemenea, aproape un milion şi jumătate de americani, personal civil şi militar, au fost prezenţi pentru perioade mai lungi sau mai scurte &icirc;n Irak din 2003 p&acirc;nă astăzi.</p> <p>La coaliţia NATO condusă de SUA, care a intervenit militar &icirc;n Irak, a participat şi Rom&acirc;nia. Ultimii militari rom&acirc;ni au părăsit Irakul &icirc;n 2009.</p> <p>Doi militari rom&acirc;ni şi-au pierdut viaţa &icirc;n misiune &icirc;n Irak: sublocotenenţii Bogdan Hancu şi Ioan Grosaru.</p>
      • added2011-12-15 15:44:05
      • modified2011-12-15 16:02:47
      • active(true)
      • tagsSUA, Irak, armată, NATO
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine363150000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie363120000
      • top50
      • views1042
      • comentarii0
      • related36258, 26930
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 83
      • id36783
      • category_id2
      • nameMaramureşul istoric serbează Ajunul Crăciunului
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/colindatori11111111111111111111.jpg" />Colindători. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/colindatori11111111111111111111.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryCredincioşii ortodocşi de stil vechi - ruşii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii şi sârbii din Banat - serbează, sâmbătă, Crăciunul.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Ucrainenii, s&acirc;rbii şi ruşii lipoveni din Rom&acirc;nia sărbătoresc vineri seară Ajunul Căciunului pe stil vechi.</p> <p>Este vorba despre aproximativ 150.000 de persoane care-l aşteaptă vineri seară pe Moş Crăciun.</p> <p>Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit şi de rom&acirc;nii din regiunea Transcarpatia, din Ucraina, zonă cunoscută ca Maramureşul istoric.</p> <p>Odată cu lăsarea serii, copiii din satele ucrainene din Maramureş &icirc;ncep să umble cu colindul.&nbsp;</p> <p>După slujba de Crăciun, care &icirc;ncepe la miezul nopţii, şi &icirc;n cele trei zile de Crăciun pe stil vechi &icirc;n cele mai multe comunităţi de ucraineni din Maramureş se va juca şi Viflaimul.</p> <p>Viflaimul este o piesă de teatru popular, care prezintă Naşterea Domnului.</p> <p>Obiceiul se mai păstrează &icirc;n Maramureş at&acirc;t la rom&acirc;ni, c&acirc;t şi la minorităţile etnice şi &icirc;ncă &icirc;n c&acirc;teva zone mai izolate din judeţele din nordul Rom&acirc;niei, precum Satu Mare sau Sălaj.</p> <p>&Icirc;n urmă cu 100-150 de ani Viflaimul eral multl mai răsp&acirc;ndit - spune etnograful Mihai Dăncuş de la Muzeul Maramureşului din Sighetul Marmaţiei.&nbsp;</p> <p>&quot;Această piesă de teatru popular o găsim &icirc;n toată Transilvania, dar şi &icirc;n ţările vecine, at&acirc;t la populaţiile slave din partea vestică a marelui spaţiu slav, deci mă refer la ucraineni, la polonezi, la slovaci, cehi, dar şi la maghiari şi chiar la popoarele germanice. Este atestat şi &icirc;ntr-o anume parte a Germaniei şi &icirc;n Elveţia germană, ca să nu vorbesc de Austria&quot;, a declarat Mihai Dăncuş.&nbsp;</p> <p>Chiar dacă din punct de vedere religios nu există diferenţe &icirc;ntre Crăciunul pe stil vechi şi cel pe stil nou cu excepţia datei la care se sărbătoreşte, obiceiurile sunt altfel la ucrainenii din Maramureş, &icirc;nsă s-au mai pierdut &icirc;n ultimii ani.</p> <p>&Icirc;ncep&acirc;nd de s&acirc;mbătă, timp de trei zile, &icirc;n satele ucrainene dn Marmaureş se va colinda.</p> <p>Multe dintre colinde sunt practic identice cu cele rom&acirc;neşti, ca de exemplu, &quot;Cerul şi Păm&acirc;ntul&quot; &icirc;n limba ucraineană.&nbsp;</p>
      • added2012-01-06 18:57:00
      • modified2012-01-09 07:41:03
      • active(true)
      • tagsMaramureş, Crăciun, Ajun, colinde, lipoveni, ruşi
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine367810000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie367830000
      • top50
      • views410
      • comentarii0
      • related36780, 36715, 36554
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 84
      • id36848
      • category_id4
      • nameTaxarea tranzacţiilor financiare, pe agenda ţărilor europene
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/merkel si sarkozy.jpg" alt="" title="Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy" />Cancelarul german, Angela Merkel şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Foto: Arhivă Reuters.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/merkel si sarkozy.jpg" title="Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy" />
      • titleimg3
      • summaryÎn viziunea susţinătorilor acestei măsuri, taxa ar urma să fie plătită de marile fonduri şi de băncile de investiţii şi ar urma să aducă la bugetul UE sau al ţărilor membre 30-60 de miliarde de euro pe an.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Taxarea tranzacţiilor financiare a revenit pe agenda discuţiilor ţărilor europene, deocamdată doar pentru a reconfirma divergenţele dintre principalele puteri economice ale Uniunii.</p> <p>Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, se &icirc;nt&acirc;lneşte luni din nou cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, pentru a discuta modalităţi prin care ar putea fi depăşită criza cu care se confruntă zona euro, iar printre subiectele discutate va fi şi taxarea tranzacţiilor financiare, măsură promovată cu insistenţă de Nicolas Sarkozy.&nbsp;</p> <p>Ideea taxării tranzacţiilor financiare este ceva mai veche, după ce anul trecut Comisia Europeană a adoptat o decizie &icirc;n acest sens.</p> <p>&Icirc;n varianta Comisiei Europene, măsura ar urma să se aplice din anul 2014, &icirc;n cazul &icirc;n care va fi aprobată de toate cele 27 de state membre.</p> <p>Marea Britanie a anunţat deja de mai multe ori că se opune unei astfel de taxe dacă aceasta nu se aplică &icirc;n toată lumea.</p> <p>Economia Marii Britanii e dependentă de serviciile financiare şi tranzacţiile financiare din City, cartierul de afaceri al Londrei.</p> <p>Franţa şi Germania discută posibilitatea introducerii taxării tranzacţiilor financiare cel puţin &icirc;n ţările din zona euro.</p> <p>Nici &icirc;n această privinţă nu s-a ajuns la un compromis, dar Franţa insistă pentru aplicarea taxei c&acirc;t mai urgent.</p> <p>Preşedintele Nicolas Sarkozy şi ministrul de finanţe, Fran&ccedil;ois Baroin, au anunţat &icirc;n ultimele zile că Franţa e hotăr&acirc;tă să aplice chiar şi singură taxa pe tranzacţiile financiare &icirc;ncă de anul acesta.</p> <p>Introducerea unei astfel de taxe la un grup limitat de ţări ar fi o măsură lipsită de eficienţă şi chiar cu efecte negative, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.&nbsp;</p> <p>&quot;E greu de crezut şi aproape imposibil să se ajungă la un compromis la nivel european dată find opoziţia foarte puternică a Marii Britanii şi, chiar şi dacă Marea Britanie ar accepta, e greu de imaginat că Europa &icirc;şi va pune sistemul financiar &icirc;ntr-o poziţie nefavorabilă faţă de celelalte state; &icirc;n America sau &icirc;n Asia nu s-au impus astfel de cerinţe de capital, nu s-au impus taxe asupra sistemului financiar, şi atunci practic Europa şi-ar face un rău singură&quot;, a declarat Ionuţ Dumitru.&nbsp;</p> <p>&Icirc;n termeni mai simpli, taxarea tranzacţiilor financiare &icirc;nseamnă v&acirc;nzarea şi cumpărarea de acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat şi produse derivate.</p> <p>Chiar dacă ar fi adoptată o astfel de taxă, ea nu va fi aplicată persoanelor fizice şi companiilor.</p> <p>Practic, &icirc;n viziunea susţinătorilor acestei măsuri, taxa ar urma să fie plătită de marile fonduri şi de băncile de investiţii şi ar urma să aducă la bugetul UE sau al ţărilor membre &icirc;ntre 30 şi 60 de miliarde de euro pe an.</p> <p>O altă variantă &icirc;n discuţie este direcţionarea banilor către un fond de stabilizare a pieţelor financiare europene.</p> <p>Nu se ştie &icirc;nsă cine ar colecta o astfel de taxă, cum ar fi &icirc;mpărţiţi banii şi către cine s-ar duce sumele adunate.</p> <p>&Icirc;n plus, estimează comentatorii economici, marile instituţii finaciare cu activitate globală vor găsi rapid soluţii pentru a ocoli plata taxei, at&acirc;t timp c&acirc;t nu se aplică &icirc;n &icirc;ntreaga lume.</p>
      • added2012-01-09 15:25:51
      • modified2012-01-09 16:02:13
      • active(true)
      • tagstranzacţii, agendă, ţări europene
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine368460000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie368480000
      • top50
      • views322
      • comentarii0
      • related36071, 35970, 36828
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 85
      • id37112
      • category_id3
      • name"Relaţii transparente" între medici şi producători
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="../../../files/farmacie1.jpg" />Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="../../../files/farmacie1.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryPreşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, susţine că atât medicii cât şi producătorii mari de medicamente au coduri de bune practici.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Noi reglementări privind transparenţa relaţiei dintre medici şi producătorii de medicamente vor apărea &icirc;n SUA.</p> <p>Conform reglementării promovate de administraţia Obama, companiile din domeniul medical vor trebui să publice toate sumele plătite către medici pentru discursuri, călătorii sau cercetare.</p> <p>Reglementarea transparenţei relaţiei dintre medici şi companiile farmaceutice este doar oficializarea codurilor de conduită negociate de asociaţiile de pacienţi şi producătorii din domeniul medical.</p> <p>Şi &icirc;n Rom&acirc;nia există astfel de coduri de transparenţă, &icirc;nsă acestea nu au pus capăt criticilor.&nbsp;</p> <p>Preşedintele CNAS, Lucian Duţă, acuza anul trecut producătorii de medicamente şi medicii de &quot;concubinaj&quot;.</p> <p>&Icirc;nainte să ceară premierului retragerea proiectului legii sănătăţii, şi preşedintele Traian Băsescu a acuzat existenţa unor interese mari pentru neadoptarea legii sănătăţii, fără să menţioneze &icirc;nsă nume.</p> <p>Acuzele au fost catalogate ca atacuri politice de conducerea Colegiului Medicilor.</p> <p>Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, susţine că at&acirc;t medicii c&acirc;t şi producătorii mari de medicamente au coduri de bune practici.&nbsp;</p> <p>&quot;&Icirc;n Rom&acirc;nia nu există o reglementare &icirc;n acest domeniu, o reglementare la nivel instituţional, dar există Codul etic al ARPIM şi Codul de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor. &Icirc;n Codul etic al ARPIM se reglementează foarte clar cum se pot face aceste cadouri sau sponsorizări. Tot potrivit Codului etic, cadourile nu pot depăşi o sumă - care acum a ajuns la 100 de euro, o dată pe an. Şi nu cred că un medic poate fi influenţat &icirc;n prescripţia de medicamente pe care o face de acest lucru&quot;, a declarat Vasile Astărăstoae.&nbsp;</p> <p>Asociaţia Rom&acirc;nă a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, ARPIM, interzice membrilor săi, prin codul de etică, să ofere orice fel de cadouri medicilor.</p> <p>Chiar dacă autorităţile din domeniul sănătăţii acuză că există medici care ar fi cointeresaţi &icirc;n prescrierea unor medicamente, datele statistice indică o altă realitate - susţine conducerea ARPIM.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&quot;Sub nicio formă nu putem vorbi despre abuzuri &icirc;n prescrierea de medicamente, ci, din contră, despre o prescriere mult sub nevoile pacienţilor, Rom&acirc;nia fiind pe ultimul loc &icirc;n Europa la consumul de medicamente pe cap de locuitor. Şi o să vă dau un singur exemplu: &Icirc;n Rom&acirc;nia, consumul de medicamente este de patru ori mai mic pe cap de locuitor dec&acirc;t consumul din medicamente mediu din Europa. Asta &icirc;nseamnă fie că suntem de patru ori mai sănătoşi, fie că suntem de patru ori mai prost trataţi. Mă &icirc;ndoiesc de faptul că rom&acirc;nii sunt mult mai sănătoşi dec&acirc;t europenii&quot;, a declarat Sorin Popescu, şeful grupului de comunicare din cadrul ARPIM.&nbsp;</p> <p>La sf&acirc;rşitul săptăm&acirc;nii trecute, preşedintele Traian Băsescu a acuzat sistemul de sănătate că se opune reformelor.</p> <p>Drept dovadă - a mai spus şeful statului -, bugetul sistemului de sănătate a crescut de cinci ori &icirc;n ultimii 11 ani, &icirc;nsă sistemul este &icirc;n continuare neperformant.</p>
      • added2012-01-17 17:06:13
      • modified2012-01-17 18:47:06
      • active(true)
      • tagscompanie farmaceutică, medicamente, legea sănătăţii, transparenţă, Traian Băsescu, SUA
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine371080000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie371120000
      • top50
      • views150
      • comentarii0
      • related36971, 36966, 36454
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 86
      • id37365
      • category_id4
      • nameModelul de dezvoltare economică din Europa, "în impas"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/Forumul-Economic-Mondial-reuters-1.jpg" />Forumul Economic Mondial de la Davos. Foto:
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/Forumul-Economic-Mondial-reuters-2.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryPotrivit unui raport al Băncii Mondiale, ţările europene vor trebui să-şi restructureze modelul economic pentru a genera în continuare bunăstare.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>&Icirc;n staţiunea montană Davos din Elveţia a &icirc;nceput miercuri Forumul Economic Mondial, &icirc;nt&acirc;lnire la care vor participa peste 2500 de lideri politici şi importanţi oameni de afaceri. <br /> <br /> Peste 30 de şefi de stat şi de guvern vor fi prezenţi la ediţia de anul acesta a Forumului Economic Mondial. <br /> <br /> Printre principalele subiecte care vor fi dezbătute sunt importanţa tot mai mare a Chinei &icirc;n lume, dar mai ales criza cu care se confruntă zona euro. <br /> <br /> &Icirc;n acest context, Banca Mondială a publicat un raport privind modelul economic european şi modul prin care acesta ar putea depăşi actualele probleme.<br /> <br /> Considerat timp de decenii un exemplu de succes, modelul de dezvoltare economică din Europa a ajuns &icirc;n impas, susţine Raportul Băncii Mondiale. <br /> <br /> Conform documentului, ţările europene vor trebui să-şi restructureze modelul economic pentru a genera &icirc;n continuare bunăstare. <br /> <br /> Există mai multe cauze ale actualei crize din ţările europene, susţine documentul Băncii Mondiale, &icirc;nsă rădăcina lor se află &icirc;n asisteţa socială generoasă suprapusă pe scădeera timpului de lucru. <br /> <br /> Raportul exemplifică situaţia prezent&acirc;nd Franţa. <br /> <br /> Dacă &icirc;n 1970, francezii aveau cele mai multe ore de muncă pe an &icirc;n r&acirc;ndul ţărilor dezvoltate, la &icirc;nceputul anilor 2000, numărul de ore de muncă &icirc;n Franţa scăzuse cu aproximativ trei sute. <br /> <br /> Acum un deceniu, un angajat din Franţa muncea cu o lună şi jumătate mai puţin &icirc;n fiecare an, &icirc;n comparaţie cu un angajat din Statele Unite. <br /> <br /> Creşterea specaculoasă a calităţii vieţii din ultimele decenii a făcut ca europenii să trăiască mai mult şi să beneficieze de pensie tot mai mulţi ani. <br /> <br /> <strong>V&acirc;rsta reală de pensionare &quot;nu a ţinut pasul cu creşterea speranţei de viaţă</strong>&quot;<br /> <br /> V&acirc;rsta reală de pensionare nu a ţinut pasul cu creşterea speranţei de viaţă, astfel că dacă &icirc;n Statele Unite jumătate din populaţia de peste 60 de ani continuă să muncească, &icirc;n Franţa, doar unul din zece dintre cei care &icirc;mplinesc 60 de ani mai sunt activi. <br /> <br /> Politica europeană de convergenţă a făcut ca nivelul de trai din ţări precum Grecia, Portugalia, Spania sau Irlanda să se apropie mult&nbsp; de cel din tări bogate precum Germania, Franţa sau Marea Britanie. <br /> <br /> După extinderea Uniunii Europene spre Est, nivelul de trai a crescut simţitor şi &icirc;n fostele state comunste, precum Slovacia, polonia, Cehia, Ungaria sau Rom&acirc;nia. <br /> <br /> Pe viitor, ţările europene vor avea de ales ntre o eficienţă mai mare a muncii pentru a putea susţine sistemul generos de asistenţă socială sau o reducere a beneficiilor sociale precum pensiile sau ajuoarele de şomaj. <br /> <br /> Raportul Băncii Mondiale recomandă şi un set de principii pe care ţările europene ar trebui să le aplice pentru a-şi menţine dezvoltarea. <br /> <br /> Printre acestea se numără liberalziarea comerţului cu ţările din afara Uniunii Europene, flexibilizarea pieei forei de muncă şi o altă recomandare este ca &icirc;mprumuturile externe să fie folosite doar pentru investiţii.</p>
      • added2012-01-25 15:21:28
      • modified2012-01-25 15:59:22
      • active(true)
      • tagsDavos, Forumul Economic Mondial, Banca Mondială, Uniunea Europeană, Statele Unite,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine373670000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie373650000
      • top50
      • views437
      • comentarii0
      • related37203, 37223, 35970
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 87
      • id37402
      • category_id3
      • nameComisia Europeană este preocupată de confortul găinilor
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/gaina-oua-agerpres-1.png" />Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/gaina-oua-agerpres-2.png" />
      • titleimg3
      • summaryCE va informa oficial 13 state europene, printre care şi România, că riscă sancţiuni în cazul în care nu este respectată interdicţia de a vinde către consumatori ouă de la găini crescute în cuşti nemodernizate.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Comisia Europeană va informa oficial 13 state europene, printre care şi Rom&acirc;nia, că riscă sancţiuni &icirc;n cazul &icirc;n care nu este respectată interdicţia de a vinde către consumatori ouă provenind de la găini crescute &icirc;n cuşti nemodernizate, conform unei directive intrate &icirc;n vigoare la &icirc;nceputul acestui an. <br /> <br /> Conform deciziei Comisiei Europene, ouăle găinilor crescute &icirc;n cuşti nemodificate nu mai pot fi v&acirc;ndute către populaţie de la &icirc;nceputul acestui an. <br /> <br /> Producţia acestor ouă nu este interzisă, &icirc;nsă&nbsp; acestea pot fi v&acirc;ndute doar către procesatorii care le folosesc &icirc;n scopuri industriale, precum producţia altor alimente sau cosmetice. <br /> <br /> Decizia Comisiei Europene nu are nicio legătură cu calitatea ouălor, cuştile modernizate viz&acirc;nd doar confortul găinilor, spune preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din Rom&acirc;nia, Ilie Van.<br /> <br /> &quot;Nu există nicio diferenţă de calitate. De altfel, atunci c&acirc;nd această legislaţie a fost impusă la nivelul Comisiei Europene, s-a pornit de la ideea că ecologiştii, protecţioniştii animalelor, au dorit un confort mai mare pentru aceste păsări. <br /> <br /> &quot;Nu are nicio legătură cu calitatea oului respectiv, pentru că toate găinile care sunt crescute la sol, libere &icirc;n hale sau &icirc;n cuşcă, primesc acelaşi tip de furaje. Deci există aceeaşi furajare, tehnologia este asemănătoare, doar că, mă rog, spaţiul de creştere este mai mic &icirc;n cuşcă. <br /> <br /> &quot;&Icirc;n rest, nu are niciun fel de problemă de calitate. Niciodată nu s-a pus la nivelul Comisiei Europene problema calităţii oului&quot;, a precizat Ilie Van.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Aproape trei sferturi din totalul ouălor consumate &icirc;n ţările europene provin de la găini crescute &icirc;n cuşti. <br /> <br /> Singura diferentă faţă de anul trecut este că ouăle v&acirc;ndute către populaţie provin de la păsări crescute &icirc;n cuşti modernizate. <br /> <br /> Conform Uniunii Crescătorilor de Păsări, &icirc;n Rom&acirc;nia, toate fermele de găini ouătoare respectă obligativitatea creşterii păsărilor &icirc;n cuşti &icirc;mbunătăţite. <br /> <br /> Respectarea acestei prevederi este verificată de inspectorii din ţară ai Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi prin controale prin sondaj, realizate periodic la fermele de păsări, de reprezentanţi ai Comisiei Europene. <br /> <br /> Conform Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, de la &icirc;nceputul acestui an, marcarea pe ouă a cifrei 3 la finalul codului obligatoriu este permisă doar la producţia provenită de la găini crescute &icirc;n cuşti modernizate.</p>
      • added2012-01-26 15:32:45
      • modified2012-01-26 17:11:47
      • active(true)
      • tagsouă, Comisia Europeană, păsări, găini, Ilie Van
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine374010000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie374020000
      • top50
      • views284
      • comentarii0
      • related37353, 36723, 29756
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 88
      • id37543
      • category_id4
      • nameCreditele, mai greu de obţinut
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/image/Romania%20Devreme/22092010_banci_280_190.jpg" />Foto: Arhivă.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/image/Romania%20Devreme/22092010_banci_280_190.jpg" />
      • titleimg3
      • summary La creditele de consum scade suma care poate fi obţinută ca urmare a reducerii perioadei maxime de acordare a creditului la cinci ani şi calcularea unor scenarii de risc.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>BNR urmăreşte, prin noile normele, descurajarea creditelor &icirc;n valută, foarte la modă &icirc;n ultimii ani, datorită dob&acirc;nzilor mai mici. <br /> <br /> &Icirc;n cazul creditelor pentru cumpărarea unei locuinţe avansul minim va fi &icirc;ntre 15 şi 40% din valoarea &icirc;mprumutului, &icirc;n funcţie de moneda &icirc;n care se va face &icirc;mprumutul. <br /> <br /> Excepţie face doar programul &quot;Prima casă&quot;. <br /> <br /> La creditele de consum scade suma care poate fi obţinută ca urmare a reducerii perioadei maxime de acordare a creditului la cinci ani şi calcularea unor scenarii de risc.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Aplicarea noilor norme ale BNR la creditele de consum va reduce sumele pe care clienţii le vor putea obţine de la bănci sau de la alte instituţii de credit. <br /> <br /> Dacă p&acirc;nă astăzi se puteau obţine credite de consum pe perioade de 10 şi chiar 15 ani, conform noilor norme perioada maximă de creditare va fi de cinci ani.</p> <p><strong>Avans şi la creditele ipotecare</strong><br /> <br /> La creditele ipotecare pentru locuinţe sau imobiliare, principala noutate adusă de noile norme de creditare este avansul minim obligatoriu. <br /> <br /> La creditele ipotecare &icirc;n lei avansul minim este de 15 la sută, la euro avansul minim este de 25 la sută iar cei care vor să-şi cumpere o locuinţă prin credit &icirc;n dolari americani sau franci elveţieni vor trebui să aibă un avans minim de 40 la sută.&nbsp; </p> <p>--fb1&nbsp;</p> <p>Sumele maxime &icirc;mprumutate prin credite de consum scad cu peste 25% &icirc;n cazul leilor şi aproximativ 40% &icirc;n alte monede.&nbsp;</p> <p>Din cauza reducerii perioadei de creditare, suma maximă pe care o va putea &icirc;mprumuta un client scade şi ca urmare a simulării unor scenarii de risc &icirc;n care trebuie să se &icirc;ncadreze solicitantul creditului.<br /> <br /> &quot;Noi am făcut nişte calcule pe nişte sume şi a rezultat că suma totală pe care o poate &icirc;mprumuta un client scade cu 40% pentru un credit &icirc;n euro.Şi din cauză că scade perioada de creditare, şi din cauză că ai teste de stres pe venit, dob&acirc;ndă şi cursul valutar&quot;, a declarat analistul financiar al companiei care deţine pagina de internet finzoom.ro, Diana Ţăruş.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Finzoom.ro a comparat &icirc;mprumutirile obţinute &icirc;n condiţiile de p&acirc;nă acum, ţin&acirc;nd cont de noile norme de reglementare. <br /> <br /> Pentru o persoană cu un salariu de 850 de lei, 8 milioane şi jumătate de lei vechi, dispusă să plătească o rată lunară de 240 de lei timp de şapte ani, suma maxima &icirc;mprumutată era, p&acirc;nă acum, 12.500 de lei.</p> <p><strong>Reducere a perioadei de creditare</strong><br /> <br /> Reducerea perioadei de creditare la cinci ani face ca aceeaşi persoană, cu acelaşi venit şi cu aceeaşi rată, să poata &icirc;mprumuta doar 10.000 de lei, cu 2.500 de lei mai puţin dec&acirc;t p&acirc;nă acum. <br /> <br /> Banca sau instituţia financiară nebancară este obligată să ia in calcul şi o eventuală scădere a venitului solicitantului de credit cu şase procente. <br /> <br /> Acest scenariu permite solicitantului o rată de cel mult 220 de lei pe lună timp de cinci ani, cu 20 de lei mai puţin dec&acirc;t &icirc;i permite &icirc;n mod real venitul.<br /> &nbsp;<br /> Reducerea ratei maxime adăugată la reducerea perioadei de creditare face ca solicitantul să poata obţine un &icirc;mprumut de cel mult 9.150 de lei. <br /> <br /> Următorul scenariu de risc este o creştere a dob&acirc;nzii cu 0,6 la sută, ceea ce face ca suma maximă pe care solicitantul o poate obţine să coboare la aproximativ 9.000 de lei. <br /> <br /> &Icirc;n cazul in care creditul este luat &icirc;n valută, banca trebuie să se asigure că solicitantul va putea să-şi plăteasca ratele chiar dacă leul s-ar devaloriza cu 35 p&acirc;nă la 40%, &icirc;n funcţie de valuta de creditare. <br /> <br /> Spre exemplu, la solicitarea unui credit de consum &icirc;n euro, la cursul de astăzi al euro de 4,33 de lei, banca va acorda o sumă maximă astfel inc&acirc;t &icirc;mprumutul să fie plătit chiar la un curs al euro de 5,8 lei, &icirc;nsemn&acirc;nd o devalorizare a leului &icirc;n raport cu euro de aproximativ 35%. <br /> <br /> Conform simulărilor, sumele maxime care pot fi &icirc;mprumutate prin credite de consum &icirc;n condiţiile noilor norme scad cu peste 25% &icirc;n cazul leilor şi aproximativ 40% &icirc;n alte monede.&nbsp;</p>
      • added2012-01-31 14:20:29
      • modified2012-02-01 15:07:21
      • active(true)
      • tagsBNR, credite, reglementări
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine375580000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie375430000
      • top50
      • views432
      • comentarii0
      • related36228, 34955, 34783
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1<p><strong>Exemplu credit ipotecar</strong></p> <ul> <li>avans minim - 15-40%</li> <li>salariu 850 - lei</li> <li>rată 240 - lei</li> <li>durată - 7 ani</li> <li>Suma maximă obţinută - 10 mii lei</li> </ul>
      • fact2
      • fact1type(true)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(true)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 89
      • id37833
      • category_id3
      • nameEuropenii "ar putea munci mai mult"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" title="Europenii ar putea fi nevoiţi să muncească p&acirc;nă la 70 de ani" alt="" src="/files/poza-persoana-in-varsta-reuters-1.png" />Europenii ar putea fi nevoiţi să muncească p&acirc;nă la 70 de ani. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Europenii ar putea fi nevoiţi să muncească p&acirc;nă la 70 de ani" alt="" src="/files/poza-persoana-in-varsta-reuters-2.png" />
      • titleimg3
      • summaryŢările europene se pregătesc pentru efectele a două fenomene demografice cu urmări negative: scăderea populaţiei şi îmbătrânirea acesteia.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Şefii guvernelor din ţările nordice, Marea Britanie şi din ţările baltice discută miercuri şi joi, la Stockholm, capitala Suediei, posibilitatea de a munci p&acirc;nă la v&acirc;rste mai &icirc;naintate dec&acirc;t cea obişnuită de pensionare. <br /> <br /> &Icirc;naintea &icirc;nt&acirc;lnirii, premierul Suediei a declarat că persoanele &icirc;n v&acirc;rstă ar trebui să-şi prelungească perioada activă, &icirc;nsă angajatorii trebuie să se implice &icirc;n recalificarea celor care &icirc;mplinesc 50-55 de ani şi nu mai fac faţă fizic sau psihic actualei ocupaţii. <br /> <br /> Şefii guvernelor ţărilor nordice şi baltice susţin că actualele sisteme de pensii se vor putea menţine doar prin prelungirea perioadei active a angajaţilor. <br /> <br /> Ţările europene &icirc;ncearcă să se pregătească pentru efectele a două fenomene demografice cu urmări negative: scăderea populaţiei şi &icirc;mbătr&acirc;nirea acesteia. <br /> <br /> Pentru ca actualele sisteme de pensii să facă faţă şi pe viitor, se &icirc;ncearcă găsirea unor soluţii. <br /> <br /> Cele mai multe ţări europene au crescut sau vor creşte v&acirc;rsta de pensionare. <br /> <br /> Chiar dacă &icirc;n Rom&acirc;nia v&acirc;rsta de pensionare urmează să ajungă &icirc;n c&acirc;ţiva ani la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, v&acirc;rsta medie reală de pensionare, anul trecut, conform Eurostat, a fost de 56 de ani şi o lună. <br /> <br /> &Icirc;n plus, gradul de ocupare a persoanelor de peste 55 de ani este de aproximativ o treime. <br /> <br /> Dacă &icirc;n ţări ca Suedia sau Norvegia se discută modalităţile de prelungire a perioadei active peste 70 de ani, Rom&acirc;nia trebuie să găsească soluţii la un alt tip de probleme, spune decanul Facultăţii de Sociologie din Universitatea Bucureşti, Marian Preda.<br /> <br /> &quot;Spre deosebire de ţările nordice, noi avem două probleme majore. Unu, &icirc;ncă avem foarte mulţi tineri care nu au loc de muncă. <br /> <br /> &quot;Rata şomajului &icirc;n Rom&acirc;nia, la tineri şi mai ales cei care chiar ar dori un loc de muncă, dar nu mai sunt &icirc;n statistici, este mai mare dec&acirc;t media Uniunii Europene, iar Uniunea Europeană are ca prioritate pentru perioada următoare creşterea ratei de ocupare &icirc;n r&acirc;ndul tinerilor. <br /> <br /> &quot;După ce se va rezolva această problemă, cred că prioritatea următoare este creşterea ratei de ocupare la cei aflaţi &icirc;n preajma v&acirc;rstei de pensionare, la 55-65 de ani&quot;, spune Marian Preda.<br /> <br /> Prelungirea perioadei active şi creşterea v&acirc;rstei de pensionare este un subiect care naşte controverse &icirc;n majoritatea ţărilor. <br /> <br /> Autorităţile justifică astfel de decizii prin faptul că speranţa de viaţă creşte, şi odată cu ea şi perioada &icirc;n care foştii angajaţi beneficiază de pensie. <br /> <br /> Conform datelor din 2010, la v&acirc;rsta de 65 de ani, bărbaţii din Rom&acirc;nia mai trăiesc &icirc;n medie 14 ani, iar speranţa de viaţă a femeilor care &icirc;mplinesc 65 de ani este de 17 ani. <br /> <br /> Cu toate acestea, v&acirc;rsta legală de pensionare este mai mică cu doi ani, &icirc;n cazul femeilor dec&acirc;t a bărbaţilor.</p>
      • added2012-02-08 14:39:25
      • modified2012-02-08 15:53:22
      • active(true)
      • tagspensionare, Marea Britanie, Suedia, muncă, Norvegia, soeranţă de viaţă, Marian Preda
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine378220000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie378330000
      • top50
      • views305
      • comentarii0
      • related37009, 36175, 34474
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 90
      • id38173
      • category_id3
      • nameGerul scumpeşte întreţinerea
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/1(563).jpg" />Conducte generale de &icirc;ncălzire. Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/1(563).jpg" />
      • titleimg3
      • summaryCosturile cu încălzirea pe timpul sezonului rece din acest an, în sistemul centralizat, va fi mai mare datorită temperaturilor extrem de scăzute şi pe o perioadă mai lungă de timp decât de obicei.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Ultimele date disponibile arată că la ora actuală mai sunt izolate &icirc;n Rom&acirc;nia mai mult de 70 de localităţi, iar peste 90 de drumuri judeţene sunt &icirc;n continuare blocate de zăpada care are chiar şi 3 metri.</p> <p>Faptul că &icirc;n zilele următoare se mai &icirc;ncălzeşte este doar parţial o veste bună, mai toată lumea tem&acirc;ndu-se acum de posibile inundaţii după topirea troienelor.</p> <p>Meteorologii spun &icirc;nsă că acest lucru nu se va &icirc;nt&acirc;mpla &icirc;n perioada imediat următoare, dar se feresc să vorbească despre ceea ce va fi de exemplu peste două săptăm&acirc;ni.</p> <p>Cam aşa astă situaţia la sate, &icirc;n timp ce &icirc;n oraşe, unde se circulă de multe ori la fel de greu ca prin nămeţii de la ţară, lumea aşteaptă cu ceva &icirc;nfrigurare să vadă c&acirc;t va avea de plătit pentru căldura furnizată de un sistem centralizat.</p> <p>A fost ger şi &icirc;n concluzie centralele au consumat mai mult ca de obicei, iar asta &icirc;nseamnă costuri mai mari şi facturi mai mari nu peste multă vreme.</p> <p>Chiar dacă vremea s-a răcit semnificativ doar din ultima parte a lunii ianuarie, facturile de căldură pe luna trecută vor fi sensibil mai mari faţă de cele din luna decembrie.</p> <p><strong>Preţul de producţie a căldurii este suportat de consumatori şi de primării</strong></p> <p>Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari, Radu Opaina spune că majorarea sumelor facturate diferă de la localitate la localitate, &icirc;n funcţie de numărul de zile cu temperaturi scăzute.</p> <p>&Icirc;n opinia lui Radu Opaina, &quot;&icirc;n mod firesc, datorită frigului care a fost &icirc;n ianuarie de circa 10 zile consumul populaţiei pentru &icirc;ncălzire ar fi trebuit să crească cu circa 20-25-30% funcţie de fiecare oraş &icirc;n parte c&acirc;tă temperatură cu minus, c&acirc;t ger a suportat&quot;.</p> <p>Majorarea datorată temperaturilor scăzute se suprapune peste creşterea preţului gigacaloriei &icirc;n cele mai multe localităţi &icirc;n care există sistem centralizat de &icirc;ncălzire.</p> <p>Anul trecut guvernul a decis eliminarea subvenţiei la producerea de energie termică.</p> <p>Aproape jumătate din preţul de producţie al unei gigacalorii era p&acirc;nă anul trecut subvenţionat de stat.</p> <p>&Icirc;n prezent, preţul de producţie a căldurii este suportat de consumatori şi de primării.</p> <p>Subvenţiile acordate de la bugetele locale depind &icirc;nsă de posibilităţile financiare ale administraţilor locale.</p> <p>Conform presei locale, majorări peste media estimată de Federaţia Asociaţiilor de Proprietari ar urma să apară la Arad - aproximativ 30% şi la Sf Gheorghe - peste o treime.</p> <p>&Icirc;n cazul persoanelor care &icirc;şi &icirc;ncălzesc locuinţele cu centrale proprii pe gaze, sumele vor creşte &icirc;n funcţie de consumul individual, &icirc;nsă creşterea va fi resimţită &nbsp;&icirc;n momentul regularizării consumului.</p>
      • added2012-02-17 18:45:38
      • modified2012-02-17 20:30:53
      • active(true)
      • tagscăldură, termoficare, facturi, costuri, bani, Radu Opania, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari, temperaturi
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine381750000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie381730000
      • top50
      • views239
      • comentarii0
      • related34191, 37434, 37490
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 91
      • id38246
      • category_id3
      • nameGrecia "ar putea primi al doilea ajutor financiar"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" title="Proteste &icirc;n Atena" alt="" src="/files/greece1(2).png" /> Proteste &icirc;n Atena generate de măsurile de austeritate luate de guvern. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Proteste &icirc;n Atena" alt="" src="/files/greece1(2).png" />
      • titleimg3
      • summaryŢările zonei euro au depus şi depun eforturi semnificative pentru a evita falimentul necontrolat al Greciei. Datoria totală a Greciei este de aproximativ 340 de miliarde de euro,
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Miniştrii de finanţe din zona euro discută din nou luni acordarea celui de-al doilea sprijin financiar pentru Grecia.</p> <p>Declaraţiile din ultimele ore indică faptul că, &icirc;mprumutul &icirc;n valoare de 130 de miliarde de euro va fi acordat &icirc;n cele din urmă.</p> <p>&Icirc;n plus, &icirc;n completarea acestui ajutor, investitorii privaţi &icirc;n titluri de stat greceşti ar urma să renunţe la 70% din sumă, reprezent&acirc;nd aproximativ 100 de miliarde de euro.</p> <p>Declanşată &icirc;n urmă cu doi ani, criza datoriei publice a Greciei pare să nu poată fi ţinută sub control, &icirc;n ciuda sumelor mari cheltuite şi a implicării din partea majorităţii liderilor europeni.</p> <p>Guvernul de la Atena a făcut tot ce i-a stat &icirc;n putinţă pentru a convinge finanţatorii internaţionali să acorde un al doilea &icirc;mprumut de ajutor.</p> <p>Chiar dacă protestele &icirc;n stradă au continuat, o nouă serie de măsuri de austeritate au fost adoptate săptăm&acirc;na trecută de Parlamentul Greciei.</p> <p>Datoria totală a Greciei, de aproximativ 340 de miliarde de euro, nu este mare &icirc;n contextul economiei Uniunii Europene.</p> <p>Cu toate acestea, ţările zonei euro au depus şi depun eforturi semnificative pentru a evita falimentul necontrolat al Greciei.&nbsp;</p> <p>&quot;Eforturile pentru a salva Grecia sunt determinate, &icirc;n primul r&acirc;nd, de potenţialul de contagiune pe care &icirc;l poate avea eventuala intrare &icirc;n faliment sau ieşirea Greciei din zona euro, pentru că sunt şi alte ţări care sunt relativ vulnerabile, cum ar fi Portugalia, Spania, Italia, unde lucrurile au o cu totul altă dimensiune. Deci, practic, gestionarea problemei Greciei este necesară pentru a preveni contagiunea la ceilalţi&quot;, a declarat Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.&nbsp;</p> <p>Menţinerea Greciei &icirc;n zona euro va costa sume importante, at&acirc;t investitorii privaţi, care vor fi nevoiţi să şteargă o parte din datoria Atenei, c&acirc;t şi ţările care finanţează o parte a &icirc;mprumutului de salvare.</p> <p>O parte a banilor provin din Fondul European de Stabilitate Financiară, EFSF, alimentat pe baza garanţiilor oferite de ţările membre ale zonei euro.</p> <p><strong>Soluţie &quot;pe termen scurt&quot;</strong></p> <p>At&acirc;t &icirc;n Grecia, c&acirc;t şi &icirc;n ţările europene există şi destule voci care susţin că Atena ar trebui să iasa din zona euro.</p> <p>&Icirc;n cazul &icirc;n care ar avea monedă proprie, Grecia şi-ar putea creşte competitivitatea prin devalorizare.</p> <p>Soluţia ar avea rezultate doar pe termen scurt, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.&nbsp;</p> <p>&quot;Mai devreme sau mai t&acirc;rziu, dacă nu &icirc;şi schimbă comportamentul şi nu &icirc;şi schimbă politicile publice, poate să aibă monedă proprie şi să-şi rezolve problema de acum, dar &icirc;n c&acirc;ţiva ani de zile o să ajungă la o problemă similară. Problema Greciei este, &icirc;n momentul de faţă, să-şi schimbe comportamentul şi să &icirc;mbunătăţească sau să crească sănătatea politicilor publice, fără să mai facă cadouri, cum a făcut &icirc;n trecut, cu 14, 15, 17 salarii &icirc;n sectorul bugetar sau c&acirc;te aveau, cu dreptul de a-şi moşteni postul &icirc;n sectorul bugetar, deşi sunt lucruri absolut inimaginabile pentru o ţară normală&quot;, a mai spus Ionuţ Dumitru.</p> <p>O parte al celui de-al doilea &icirc;mprumut de sprijin financiar, aproape 25 de miliarde de euro, este destinată recapitalizării băncilor greceşti.</p> <p>Acestea fac parte din categoria investitorilor privaţi care trebuie să accepte pierderi financiare după ce au finanţat guvernul de la Atena.</p> <p>Băncile din Grecia au o importantă prezenţă pe pieţele bancare din Bulgaria şi Romania, dar şi &icirc;n alte ţări din zona de sud-est a Europei.</p> <p>Aproximativ o cincime din piaţa bancară din Romania este deţinută de instituţii financiare cu capital grecesc.</p>
      • added2012-02-20 15:44:10
      • modified2012-02-20 16:48:18
      • active(true)
      • tagsGrecia, miniştri, finanţe, împrumut, Ionuţ Dumitru
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine382350000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie382460000
      • top50
      • views190
      • comentarii0
      • related38222, 38067, 38045
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 92
      • id38340
      • category_id2
      • nameGuvernul "va respecta angajamentele asumate faţă de FMI"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" title="Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful misiunii FMI &icirc;n Rom&acirc;nia, Jefrey Franks" alt="" src="/files/ungureanu-franks-agerpres-1.jpg" />Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful misiunii FMI &icirc;n Rom&acirc;nia, Jefrey Franks. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful misiunii FMI &icirc;n Rom&acirc;nia, Jefrey Franks" alt="" src="/files/ungureanu-franks-agerpres-2.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryPurtătorul de cuvânt al guvernului spune că miniştrii din cabinetul Ungureanu şi-au însuşit ţintele din Scrisoarea de intenţie cu FMI şi încearcă să îşi clarifice obietivele împreună cu reprezentanţii FMI.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Şeful misiunii FMI &icirc;n Rom&acirc;nia, Jefrey Franks, s-a &icirc;nt&acirc;lnit miercuri cu reprezentanţii noului guvern. <br /> <br /> Oficial, discuţiile vizau situaţia economică a Rom&acirc;niei şi contextul internaţional. <br /> <br /> Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a anunţat că va respecta angajamentele asumate de precedentul cabinet &icirc;n discuţiile cu FMI.&nbsp;&nbsp; <br /> <br /> Conform acordului preventiv, &icirc;ncheiat cu FMI, bugetul Rom&acirc;niei va trebui să &icirc;nregistreze anul acesta un deficit de cel mult 1,9% din PIB. <br /> <br /> Discuţiile oficiale cu FMI sunt programate &icirc;n luna aprilie, &icirc;nsă neoficial actualul guvern trebuie să discute problemele cu care s-ar putea confrunta economia Rom&acirc;niei p&acirc;nă atunci. <br /> <br /> &quot;Miniştrii şi-au &icirc;nsuşit ţintele din Scrisoarea de intenţie cu Fondul şi &icirc;ncearcă la r&acirc;ndul lor să &icirc;şi clarifice toate aceste obiective &icirc;mpreună cu reprezentanţii Fondului. <br /> <br /> &quot;Avem noi miniştri, care &icirc;n acest moment trebuie să negocieze şi să deruleze &icirc;n continuare scrisoarea şi obiectivele Scrisorii de intenţie&quot;, a declarat purtătorul de cuv&acirc;nt al guvernului, Dan Suciu.&nbsp; <br /> <br /> <strong>Guvernul trebuie să facă rost de mai mulţi bani</strong><br /> <br /> Calculele pe care a fost construit bugetul de anul acesta au la bază o prognoză de creşţere economică de 2,1% din PIB. <br /> <br /> Economia Rom&acirc;niei ar putea avea &icirc;nsă de suferit din cauza problemelor cu care se confruntă celelalte economii europene. <br /> <br /> La &icirc;nceputul acestei luni, FMI a redus prognoza de creştere economică a Rom&acirc;niei pentru anul acesta la 1,5-2% din PIB. <br /> <br /> Chiar şi &icirc;n varianta optimistă a prognozei FMI pentru Rom&acirc;nia, creşterea economică de 2% s-ar situa sub creşterea pe baza căreia a fost construit bugetul. <br /> <br /> Există prognoze şi mai pesimiste, ca de exemplu cea a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. <br /> <br /> BERD a redus prognoza pentru Rom&acirc;nia la 1,1% din PIB. <br /> <br /> Scăderea creşterii economice aşteptată pentru anul acesta ar reduce veniturile la buget. <br /> <br /> Fiecare procent &icirc;n minus la creşterea economică se traduce printr-o reducere a veniturilor bugetului cu aproximativ 400 de milioane de euro. <br /> <br /> &Icirc;ntr-o astfel de situaţie, Rom&acirc;nia ar fi nevoită să &icirc;şi reducă cheltuielile bugetare sau să mărească deficitul bugetar, diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. <br /> <br /> Prin mărirea deficitului bugetar, Rom&acirc;nia nu şi-ar mai respecta &icirc;nsă angajamentul la acest capitol din Acordul preventiv cu FMI. <br /> <br /> O altă soluţie ar fi creşterea gradului de colectare a veniturilor la buget. <br /> <br /> Recent, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a cerut autorităţilor reducerea evaziunii fiscale cu aproximativ 1,5% din PIB. <br /> <br /> Construcţia bugetului mai are la bază o ipoteză destul de greu de &icirc;ndeplinit: atragerea a şase miliarde de euro &icirc;n cursul acestui an din Fondurile Europene pentru Agricultură şi cele de Coeziune.</p>
      • added2012-02-22 16:45:22
      • modified2012-02-22 17:43:47
      • active(true)
      • tagsFMI, guvern, Mihai Răzvan Ungureanu, discuţii, acord,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine383370000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie383400000
      • top50
      • views289
      • comentarii0
      • related37776, 37711,
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 93
      • id38356
      • category_id52
      • nameGovernment "will respects commitments undertaken to the IMF"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" title="Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful misiunii FMI &icirc;n Rom&acirc;nia, Jefrey Franks" alt="" src="/files/ungureanu-franks-agerpres-1.jpg" />Prime Minister&nbsp;Mihai&nbsp;Răzvan Ungureanu&nbsp;and the head of&nbsp;IMF mission to Romania,&nbsp;Jeffrey&nbsp;Franks.&nbsp;Photo:&nbsp;Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful misiunii FMI &icirc;n Rom&acirc;nia, Jefrey Franks" src="/files/ungureanu-franks-agerpres-1.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryGovernment spokesman said Ungureanu cabinet ministers have endorsed the targets of the Letter of Intent with the IMF and try to clarify their objectives with the IMF officials
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Head of&nbsp;IMF mission to Romania,&nbsp;Jeffrey&nbsp;Franks, met on Wednesday with&nbsp;representatives of the new&nbsp;government.<br /> <br /> Official&nbsp;talks&nbsp;aimed at&nbsp;Romania's economic&nbsp;situation&nbsp;and international context.<br /> <br /> Ungureanu&nbsp; government&nbsp;announced it would respect&nbsp; commitments&nbsp;of&nbsp;the previous&nbsp;cabinet in&nbsp;talks&nbsp;with the IMF.<br /> <br /> Under the preventive agreement&nbsp;&nbsp;concluded&nbsp; with the IMF, Romania's budget&nbsp;this year&nbsp;will&nbsp;be&nbsp;to record&nbsp;a deficit of&nbsp;more than&nbsp;1.9%&nbsp;of GDP.<br /> <br /> IMF&nbsp;official&nbsp;talks&nbsp;are scheduled&nbsp;in April,&nbsp;but&nbsp;unofficially&nbsp;the current government is &nbsp;to&nbsp;discuss&nbsp;problems they&nbsp;may encounter &nbsp;Romania's economy&nbsp;by then.<br /> <br /> &quot;Ministers&nbsp;have&nbsp;endorsed the&nbsp;goals&nbsp;of the Letter&nbsp;of Intent&nbsp;with the IMF and &nbsp;trying&nbsp;to&nbsp;clarify&nbsp;all these goals&nbsp;&nbsp;with officials&nbsp; of&nbsp;the Fund.<br /> <br /> &quot;We have&nbsp;new ministers,&nbsp;that&nbsp; currently&nbsp;have to&nbsp;negotiate and carry out&nbsp;the&nbsp;letter&nbsp;of intent&nbsp;and its &nbsp;objectives,&quot; said government spokesman, &nbsp;Dan&nbsp;Suciu.</p> <p>Government needs&nbsp;to&nbsp;get&nbsp;more money<br /> <br /> Calculations&nbsp;that&nbsp;was&nbsp;built&nbsp;this year's budget&nbsp;based on a&nbsp;prognosis of economic&nbsp; growth&nbsp;of 2.1%&nbsp;of GDP.<br /> <br /> Romania&rsquo;s&nbsp;&nbsp; economy&nbsp;may&nbsp;still &nbsp;suffer from&nbsp;the problems&nbsp;faced by other&nbsp;European economies.<br /> <br /> Earlier this month, the IMF&nbsp;reduced its&nbsp;prognosis &nbsp;for&nbsp;Romania's economic &nbsp;growth&nbsp;this year&nbsp;to&nbsp;1.5-2%&nbsp;of GDP.</p> <p>Even in&nbsp;an optimistic scenario&nbsp;of IMF prognosis for Romania&nbsp;&nbsp;the&nbsp;&nbsp; economic growth&nbsp;of 2% would&nbsp;be below&nbsp;the increase&nbsp;that&nbsp;was built&nbsp;on&nbsp;budget.</p> <p>There are&nbsp;even more pessimistic&nbsp;prognosis ,&nbsp;such as&nbsp;the European Bank &nbsp;for&nbsp;Reconstruction&nbsp;and Development.<br /> <br /> EBRD&nbsp;reduced its&nbsp;prognosis &nbsp;for Romania&nbsp;to 1.1%&nbsp;of GDP.<br /> <br /> Decreased&nbsp;growth&nbsp;expected&nbsp;this year&nbsp;would reduce&nbsp;government revenues.<br /> <br /> Every percentage point&nbsp;less to&nbsp;economic growth&nbsp;translates into&nbsp;a reduction in&nbsp;budget revenues&nbsp;by about&nbsp;400 million&nbsp;Euros.</p> <p>In&nbsp;such circumstances,&nbsp;Romania&nbsp;would&nbsp;be&nbsp;forced&nbsp;to&nbsp;cut spending&nbsp;or increase the&nbsp;budget&nbsp;deficit,&nbsp;the difference&nbsp;between revenues&nbsp;and expenses.<br /> <br /> By increasing&nbsp;the budget deficit,&nbsp;Romania&nbsp;would&nbsp;not&nbsp;meet the commitment&nbsp;in this regard&nbsp;but&nbsp;the&nbsp;preventive&nbsp;agreement&nbsp;with the IMF.<br /> <br /> Another&nbsp;solution would&nbsp;be to increase&nbsp;the collection of&nbsp;revenues.<br /> <br /> Recently,&nbsp;Prime Minister&nbsp;Mihai&nbsp;Răzvan Ungureanu&nbsp;called on the authorities &nbsp;reducing tax evasion&nbsp;by approximately 1.5%&nbsp;of GDP.<br /> <br /> Construction&nbsp;budget also &nbsp;based on&nbsp;an assumption&nbsp;has&nbsp;quite&nbsp;difficult: to attract &nbsp;six&nbsp;billion&nbsp;this year&nbsp;from the European&nbsp;Agriculture&nbsp; Funds and Cohesion Funds, too.</p>
      • added2012-02-23 07:23:19
      • modified2012-02-23 07:29:19
      • active(true)
      • tagsIMF, Government, Mihai Răzvan Ungureanu, discussion, agreement
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine383610000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie383560000
      • top50
      • views81
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 94
      • id38673
      • category_id4
      • nameScăderea cererii afectează sectorul construcţiilor
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/imboiliare111111111111111111111.jpg" alt="" />Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/imboiliare111111111111111111111.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summarySectorul imobiliar rezidenţial, adică domeniul locuinţelor, traversează o perioadă dificilă, ca întregul sector al construcţiilor, arată analizele Institutului Naţional de Statiscă.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Sectorul construcţiilor continuă să sufere din cauza scăderii cererii.</p> <p>Oamenii de afaceri din domeniul construcţiilor estimează că această criză a ultimilor trei ani va continua şi &icirc;n 2012.</p> <p>Datele sunt confirmate şi de Institutul Naţional de Statistică (INS) care a anunţat vineri că anul trecut a fost cel mai slab, din ultimii cinci, &icirc;n ceea ce priveşte locuinţele date &icirc;n folosinţă.</p> <p>Pe de altă parte, a mai anunţat INS, comerţul cu amănuntul a crescut, &icirc;n ianuarie, cu aproximativ 10%, &icirc;n comparaţie cu aceeaşi lună a anului 2011.&nbsp;</p> <p>Conform datelor publicate de INS, numărul locuinţelor date anul trecut &icirc;n folosinţă a fost de aproape 45.000, cu peste 4.000 mai puţine, faţă de numărul locuinţelor date &icirc;n folosinţă &icirc;n anul 2010.</p> <p><em>Grafic: Numărul de locuinţe date &icirc;n folosinţă &icirc;n intervalul 2007-2011. Sursa datelor: INS. (Click pe poză pentru mărire).</em></p> <p><a href="/files/Grafic-locuinte-date-in-folosinta.png" target="_blank"><img hspace="3" height="310" width="500" vspace="3" border="3" src="/files/Grafic-locuinte-date-in-folosinta.png" alt="" /></a></p> <p>Peste 95% au fost construite din fonduri private, mai bine de jumătate dintre ele, &icirc;n mediul rural.</p> <p>Sectorul imobiliar rezidenţial, adică domeniul locuinţelor, traversează o perioadă dificilă, ca &icirc;ntregul sector al construcţiilor.</p> <p>Conform estimărilor Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii, ARACO, anul 2012 va fi un nou an de criză &icirc;n construcţii, după declinul din ultimii trei ani.</p> <p>Perspectivele nu se anunţă bune, &icirc;n 2012, nici &icirc;n domeniul imobiliar, susţine preşedintele ARACO, Laurenţiu Plosceanu.&nbsp;</p> <p>&quot;&Icirc;n continuare, cumpărătorii aşteaptă preţuri mai rezonabile, dezvoltatorii aşteaptă şi ei să coboare mai puţin, dar &icirc;ncă ne&icirc;ncrederea persistă &icirc;ntre unii şi alii, iar faptul că &icirc;n continuare sistemul banmcar este foarte rezervat &icirc;n a acorda credite, programele cu garanţii de stat prima casă, nu mai ştiu ce nume, n-au devenit cu efecte scontate &icirc;n economie, asta nu face dec&acirc;t să am&acirc;ne şi mai mult blocajul care preexistă de doi ani şi jumătate&quot;, a declarat Laurenţiu Plosceanu.&nbsp;</p> <p><strong>Comerţul cu amănuntul, &icirc;n creştere</strong></p> <p>Comerţul a fost luna trecută mai mare cu aproape 10% faţă de luna ianuarie anului 2011, &icirc;nregistr&acirc;nd creşteri at&acirc;t la bunurile alimentare, c&acirc;t şi la cele nealimentare.</p> <p>O parte a creşterii cifrei de afaceri &icirc;n comerţ se datorează scumpirii carburanţilor.</p> <p>Sumele &icirc;ncasate luna trecută din v&acirc;nzarea carburanţilor au fost cu o treime mai mari dec&acirc;t &icirc;ncasările din ianuarie 2011.</p> <p>Creşterea importantă a cifrei de afaceri &icirc;n comerţ, luna trecută, este o veste bună, pentru un domeniu care a avut &icirc;n 2011 un an greu.</p> <p>Conform unui studiu realizat de grupul Coface, o importantă companie din domeniul asigurărilor de credite, peste jumătate din numărul firmelor intrate &icirc;n faliment sau pentru care a fost declanşată procedura falimentului sau ale organizări judiciare anul trecut se ocupau cu comerţ sau construcţii.</p> <p>&Icirc;n domeniul comerţului, cele mai afectate au fost micile magazine ca urmare a numărului tot mai mare de persoane care preferă să-şi facă cumpărăturile &icirc;n hipermarketurile marilor reţele.</p>
      • added2012-03-02 15:24:33
      • modified2012-03-02 17:59:56
      • active(true)
      • tagsINS, locuinţe, imobiliare, cerere, ARACO
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine386720000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie386730000
      • top50
      • views305
      • comentarii0
      • related36954, 35043, 25003
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 95
      • id38687
      • category_id52
      • nameThe decrease of requests affects the constructions
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/imboiliare111111111111111111111.jpg" />Photo: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/imboiliare111111111111111111111.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryThe real estate residential sector, namely the housing, passes a difficult period, as well as the entire sector of constructions, point the analyses of the National Institute of Statistics.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>The constructions sector continues to suffer due to the decrease of requests.<br /> <br /> Businessmen from constructions domain estimate this crisis in the last three years will continue also in 2012.<br /> <br /> The data are confirmed also by the National Institute of Statistics (INS) which announced Friday that last year was the weakest of&nbsp; the last five years, regarding the home into use.<br /> <br /> On the other hand, also announced INS, the retail&nbsp; has increased, in January, with approximately 10%, compared to the same month of the year 2011.<br /> <br /> According to data published by INS, the number of houses into use from the last year was about 45000, with over 4000 fewer than the number of houses into use from the year 2010.<br /> <br /> <em>Graphic:The number of houses into use between 2007-2011. Data source: INS (Click on the picture for zoom)Your browser may not support display of this image.</em></p> <p><a target="_blank" href="/files/Grafic-locuinte-date-in-folosinta.png"><img hspace="3" height="310" border="3" width="500" vspace="3" alt="" src="/files/Grafic-locuinte-date-in-folosinta.png" /></a></p> <p>Over 95% were built from private funds, over&nbsp; half of them, at the country side.<br /> <br /> Residential real estate sector, namely the housing, passes a difficult period, as well as the entire sector of constructions.<br /> <br /> According to estimations of Entrepreneurs Association of Constructions, ARACO, the year 2012 will be a new year of crisis regarding constructions, after the decline from the last three years.<br /> <br /> The perspectives are not good, in 2012, neither regarding the housing, sustains the president of ARACO, Laurenţiu Plosceanu.<br /> <br /> &ldquo;Furthermore, the buyers are waiting for more reasonable prices; the developers are also waiting to decrease a little, but the distrust between them persists, and the fact that the banking system is still very reserved in loaning, the programs with state guarantees first home, I do not know what name, didn&rsquo;t become with expected effects in economy, this makes nothing but to postpone even more the block that preexists for two years and half&rdquo;, declared Laurenţiu Plosceanu.<br /> <br /> <strong>The retail , increasing</strong><br /> <br /> The commerce was last month bigger with almost 10% than January 2011, recording increases both in alimentary goods and non-alimentary ones.<br /> <br /> A part of the increasing of the business cipher in commerce is due to the increasing of fuel price.<br /> <br /> The amounts of money received last month from the fuel selling were with a third bigger than the amounts from January 2011.<br /> <br /> The important increasing of the business cipher in commerce, last month, is good news for a domain which had a difficult year 2011.<br /> <br /> According to a study realized by the Coface group, an important company from the credit assurance domain, over a half of the number of bankrupted firms or to which has been enabled the bankruptcy procedure or the procedure of judiciary organization from the last year were dealing with commerce or constructions.<br /> <br /> Within the commerce domain, the most affected were the small shops as consequence tot the increasing number of person who prefers to make their shopping in the hypermarkets of the big retail chains.</p> <p><em>Translated by Alexandra-Diana Mircea<br /> MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2012-03-03 12:15:24
      • modified2012-03-03 12:18:52
      • active(true)
      • tagsINS, houses, real estate, request, ARACO
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine386870000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie386870000
      • top50
      • views68
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 96
      • id39110
      • category_id2
      • nameNormele de preparare a cărnii "ar putea fi relaxate"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/carne.jpg" />Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Foto: Agerpres." alt="" src="../../../files/carne.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryProcesatorii români de carne spun că relaxarea acestor norme le-ar permite să fabrice mezeluri mai ieftine care să concureze cu cele aduse de afară fără a pune în pericol sănătatea populaţiei.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Producătorii autohtoni de mezeluri discută pentru modificarea normelor de preparare a cărnii. <br /> <br /> Este vorba de o relaxare a regulilor &icirc;n domeniu după normele europene care să permită ulterior fabricarea de mezeluri ceva mai ieftine care să concureze cu cele aduse de afară fără a pune &icirc;nsă &icirc;n pericol sănătatea populaţiei - susţin producătorii autohtoni.<br /> <br /> Normele de calitate la preparatele din carne sunt mai stricte &icirc;n Rom&acirc;nia dec&acirc;t cele din alte ţări europene. <br /> <br /> Actualele standarde au fost autoimpuse de Asociaţia Rom&acirc;nă a Cărnii &icirc;n urmă cu c&acirc;tiva ani şi au devenit ulterior normă obligatorie. <br /> <br /> Asociaţia Rom&acirc;nă a Cărnii doreşte ca normele pentru producătorii rom&acirc;ni să fie relaxate, &icirc;n sensul de a nu fi mai restrictive dec&acirc;t &icirc;n alte ţări din care se importă preparate din carne. <br /> <br /> &quot;Rom&acirc;nia, ARC şi-a impus nişte standarde aplicabile numai pe teritoriul Rom&acirc;niei, nişte standarde de calitate net superioare faţă de ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n majoritatea ţărilor din Europa. Noi am urmat acele standarde.<br /> <br /> &quot;Ideea &icirc;n clipa &icirc;n care s-au introdus standarde a fost tocmai ideea de protecţie, să putem spune că noi respectăm nişte standarde şi că produsele noastre sunt calitativ mai bune dec&acirc;t celelalte produse, chiar dacă poartă aceeaşi denumire&quot;, afirmă&nbsp;Sorin Minea.<br /> <br /> El a mai precizat că scăderea standardelor pentru a lupta cu comunitatea este o greşeală şi că Rom&acirc;nia trebuie să-şi menţină nişte standarde superioare celor din alte ţări.</p> <p>Discuţiile iniţiate de Asociaţia Rom&acirc;nă a Cărnii sunt justificate prin faptul că producătorii rom&acirc;ni susţin că nu pot concura la preţ cu produse din străinătate care au norme mai puţin restrictive. <br /> <strong><br /> Preţuri mai mici la carne</strong><br /> <br /> Relaxarea normativelor din Rom&acirc;nia ar duce la scăderea preţului preparatelor din carne. <br /> <br /> Ieftinirea se realizează prin adaosul de apă şi proteine vegetale sau animale, spune Sorin Minea. <br /> <br /> &quot;Produsul se ieftineşte &icirc;n final prin apă, dar nu aşa cum spune presa. Nu poţi să injectezi apă &icirc;ntr-un produs mai mult de 10%. Carnea are 60% apă, deci un produs cu 60% apă este un produs &icirc;n care nu s-a băgat, nu s-a scos&quot;, afirmă Sorin Minea.<br /> <br /> El precizează că adaosul maxim de apă poate fi de 10%.</p> <p>&quot;Ce este sub 60% s-a uscat şi peste 60% are un mic adaos, dar poţi să faci un adaos de maxim 10%, care este normal la şunca de pasăre, umiditatea este crescută, se duce spre 70% şi atunci trebuie să introduc altceva &icirc;n produs care să ţină apa, deci ar trebui să &icirc;nveţe romanul săciteasc eticheta pentru că sunt produse care nu sunt toxice, nu sunt dăunătoare sănătăţii, inclusiv proteina de soia, care aţi spus-o dumenavoastră, care ţin apa.</p> <p>&quot;Ele sunt uscate, ţin apa&quot;, a spus Sorin Minea.&nbsp; <br /> <br /> Produse aparent similare, uneori chiar cu aceeaşi denumire sunt v&acirc;ndute la preţuri care pot varia semnificativ datorită compoziţiei, adică a reţetei de fabricaţie.<br /> <br /> &Icirc;n linii mari, cu c&acirc;t este mai ieftin un produs, cu at&acirc;t conţine un procent mai mic de carne. <br /> <br /> Aceasta este &icirc;nlocuită cu apă si proieine, care pot fi extrase din vegetale, soia de obicei, sau pot avea origine animală, precum carnea dezosată mecanic sau şoriciul.</p>
      • added2012-03-15 14:32:25
      • modified2012-03-15 14:53:32
      • active(true)
      • tagscarne, norme, preparate, UE, preţ, scădere
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine391080000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie391100000
      • top50
      • views253
      • comentarii0
      • related37443, 36468, 36013
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 97
      • id39128
      • category_id52
      • nameThe meat preparation rules "might be milder"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/carne.jpg" />Photo: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" title="Foto: Agerpres." alt="" src="../../../files/carne.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryRomanian meat processors say that the relaxation of these rules would allow them to produce cheaper sausage to compete with the ones from abroad without endangering the health of the population.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>The sausage producers discuss about the modification of the rules for the meat preparation.<br /> <br /> It is about a loosening of the rules in the field after the European norms which allow ulterior the sausage manufacture something cheaper to compete with the ones from abroad without, however, endangering the health of the population, support the domestic producers.<br /> <br /> The quality meat norms are stricter in Romania than those in other European countries.<br /> <br /> The current standards were incumbent a few years ago&nbsp; by the Romanian&nbsp; Meat Association( ARC)&nbsp;&nbsp; and later became&nbsp; compulsory&nbsp; norm.<br /> <br /> The Romanian&nbsp;&nbsp; Meat Association ( ARC)&nbsp; wants that the rules for the Romanian producers to be relaxed, in the sense of not being more restrictive than in other countries from which we import meat preparations.<br /> <br /> &ldquo;Romania, The Romanian Meat Association ( ARC)&nbsp; has imposed some standards applicable only on the territory of Romania, some net superior quality standards compared with what happens in the majority of countries in Europe. We followed those standards.<br /> <br /> &ldquo;The idea at the moment in which the standards were introduced was just the idea of protection, we can say that we respect some standards and that our products are qualitatively better than other products, even if they bear the same name&rdquo;, said Sorin Minea.<br /> <br /> He noted that the decline of the standards in order to fight with the community is a mistake and that Romania must maintain some standards higher than those from other countries.<br /> <br /> The discussions initiated by the Romanian Meat&nbsp; Association&nbsp; are justified through the fact that the&nbsp;&nbsp; Romanian producers sustain that they are unable to compete on price with products from abroad who have less restrictive rules.<br /> <br /> <strong>Lower prices on meat</strong><br /> <br /> The&nbsp; norms easing&nbsp; in Romania would lead to lower price of meat.<br /> <br /> The lower price is achieved through the addition of water and vegetable or animal proteins, said Sorin Minea.<br /> <br /> &ldquo;The product is finally prigged by water but not as the press says. You can not inject water in a product more than 10%. The meat is 60 percent water, so a product with 60 percent water is a product that has not been yet, it has not been removed&rdquo; said Sorin Minea.<br /> <br /> He stated that the addition of water may be a maximum of 10%.<br /> <br /> &ldquo;What is less than 60 percent&nbsp; dried and more than 60 percent has a small addition but you can do an addition of up to 10 percent, which is normal to the ham poultry, the humidity is raised, it goes to 70 percent&nbsp; and then I need to fill in something else in the product which retains the water, so the Romanian should learn to read the label because they are non-toxic products, they are not harmful to health, including soy protein, which you said, that retains the water&rdquo;.<br /> <br /> &ldquo;They are dried, they retain the water&quot;, said Sorin Minea.<br /> <br /> Seemingly similar products, sometimes even with the same name are sold at prices which can vary significantly due to its composition, that is the recipe for manufacturing.<br /> <br /> Broadly, the cheaper is the product, the smaller is the&nbsp; meat percentage .</p> <p>This is replaced with water and proteins which may be extracted from vegetable, usually soybeans, or they may have animal provenience such as the mechanical boned meat or crackling.<br /> <br /> <em>Translated by Anamaria Petrache<br /> MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2012-03-15 19:55:05
      • modified2012-03-15 20:04:26
      • active(true)
      • tagsmeat, preparation rules, sausage producers
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine391310000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie391280000
      • top50
      • views122
      • comentarii0
      • related24109
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 98
      • id39278
      • category_id27
      • nameReferendum, "odata cu alegerile locale"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" title="Traian Băsescu" src="../../../files/1%28500%29.jpg" /> Preşedintele Rom&acirc;niei, Traian Băsescu. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img width="90." height="61" alt="" title="Traian Băsescu" src="../../../files/1%28500%29.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryPDL doreşte ca reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un parlament unicameral să fie obiectul unui referendum de modificare a Constituţiei. Parlamentul trebuie să accepte cu o majoritate de două treimi.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>La aproape doi ani şi jumătate de la validarea referendumului privind trecerea la parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, tema a fost readusă &icirc;n discuţie publică. <br /> <br /> Preşedintele Traian Băsescu şi-a declarat din nou disponibilitatea de a renunţa la ultima parte a mandatului de şef de stat, &icirc;n cazul &icirc;n care aceste propuneri vor fi adoptate prin modificarea Constituţiei. <br /> <br /> Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu a fost făcută după ce, luni, conducerea PDL a venit cu propunerea ca modificarea Constituţiei să fie supusă unui referendum, odată cu alegerile locale, programate &icirc;n 10 iunie.<br /> <br /> Decizia de reducere a numărului de parlamentari la cel mult 300 şi, eventual, de desfiinţare a unei Camere a parlamentului ar trebui validată printr-un referendum. <br /> <br /> &Icirc;nainte de organizarea referendumului, ar fi &icirc;nsă nevoie ca actualul parlament să aprobe o astfel de propunere cu o majoritate de două treimi, imposibilă de atins fără ajungerea la un acord &icirc;ntre susţinătorii şi opozanţii ideii. <br /> <br /> &quot;Timpul ar fi suficient, dar ar fi nevoie de un consens sau cel puţin de o majoritate consistentă &icirc;n parlament, care să dorească acest lucru şi care să cadă la &icirc;nvoială cu privire la modificările aduse Constituţiei.<br /> <br /> &quot;&Icirc;n momentul de faţă, această solicitare venită de la guvern şi dată parlamentului spre discuţie de preşedinte există la o comisie specială care trebuie să facă un raport camerelor reunite, cu privire la varianta ce se supune votului&quot;, a declarat Eckstein-Kov&aacute;cs P&eacute;ter, fost consilier prezidenţial.</p> <p><strong>La referendumul consultativ s-a votat &icirc;n favoarea celor două propuneri</strong><br /> <br /> &Icirc;nainte de revizuirea Constituţiei, modificările ar trebui aprobate de parlament, asta cu toate că &icirc;n 2009, &icirc;n paralel cu alegerile prezidenţiale c&acirc;ştigate de Traian Băsescu, electoratul a votat &icirc;n favoarea celor două propuneri, de trecere la parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. <br /> <br /> Spre deosebire de eventualul referendum pentru modificarea Constituţiei, referendumul din 2009 a fost doar unul consultativ.<br /> <br /> &quot;Din punctul meu de vedere, această temă a reducerii parlamentarilor a fost reiterată ori de c&acirc;te ori au avut ocazia, mai ales cu ocazii electorale&quot;, a declarat directorul adjunct al Asociaţiei Pro Democraţia, Septimius P&acirc;rvu.<br /> <br /> Referendumul consultativ din 2009 a fost validat cu o prezenţă la vot de peste 50% din numărul total al persoanelor cu drept de vot.<br /> <br /> &Icirc;n favoarea propunerii de desfiinţare a unei camere a parlamentului au fost peste 77% dintre cei care s-au prezentat la urne, iar propunerea de reducere a numărului de parlamentari a obţinut susţinerea a aproape 90% dintre persoanele care au votat la referendumul consultativ.</p>
      • added2012-03-20 15:19:44
      • modified2012-03-20 16:37:50
      • active(true)
      • tagsreferendum, parlament unicameral, Traian Băsescu, Constituţie
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine392680000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie392780000
      • top50
      • views259
      • comentarii0
      • related34821, 29656, 4259
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 99
      • id39357
      • category_id4
      • nameMajorarea salariilor bugetarilor "trebuie să fie modestă"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/image/REUTERS%20FOTO/Jeffrey-Franks.jpg" alt="" title="Jeffrey Franks." />Şeful misiunii FMI pentru Rom&acirc;nia, Jeffrey Franks.&nbsp; Foto: Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/image/REUTERS%20FOTO/Jeffrey-Franks.jpg" alt="" title="Jeffrey Franks." />
      • titleimg3
      • summary Şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, spune că majorarea salariilor bugetarilor ar trebui să fie modestă, nu de 15 la sută, aşa cum au anunţat politicienii.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Declaraţia şefului delegaţiei FMI &icirc;n Rom&acirc;nia, Jeffrey Franks, a fost făcută &icirc;n contextul aprobării de FMI a celei de-a patra misiuni de evaluare a acordului preventiv. <br /> <br /> Pe baza evaluării, FMI a aprobat eliberarea unei noi tranşe de o jumătate de miliard de euro, conform acordului preventiv, de 3,6 miliarde de euro, semnat anul trecut. <br /> <br /> După instalarea noului guvern, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, tot mai mulţi politicieni au cerut ca salariile bugetarilor să fie majorate cu 15 procente, pentru a reveni la nivelul dinaintea reducerii de la 1 iulie 2010.&nbsp; <br /> <br /> Creşterea veniturilor populaţiei, &icirc;n limita posibilităţilor, a fost una dintre priorităţile anunţate de actualul prim-ministru, Mihai Răzvan Ungureanu. <br /> <br /> Ulterior, &icirc;ntr-un discurs &icirc;n faţa parlamentului, preşedintele Traian Băsescu a &icirc;ndemnat coaliţia guvernamentală să majoreze salariile bugetarilor. <br /> <br /> Conform FMI, pentru a-şi respecta angajamentul unui deficit bugetar redus, autorităţile de la Bucureşti trebuie să controleze cu stricteţe cheltuielile bugetare. <br /> <br /> Ţin&acirc;nd cont de acest lucru - a declarat şeful Delegaţiei FMI, Jeffrey Franks - o eventuală majorare a salariilor &icirc;n sectorul public ar trebui să fie modestă. <br /> <br /> Varianta &icirc;n discuţie, de creştere a salariilor cu 15% de la 1 iunie, este &icirc;n contradicţie cu legea resonsabilităţii fiscale, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.</p> <p>&quot;Conform legii responsabilităţii fiscale, avem nişte limite asupra cheltuielilor cu salariile, şi anume, nu se pot iniţia acte normative care să conducă la creşterea salariilor cu mai puţin de şase luni &icirc;nainte de alegeri; şi a doua constr&acirc;ngere esenţială, odată aprobată o cifră de x lei pentru cheltuielile de personal prin buget, &icirc;n timpul rectificărilor bugetare acea sumă nu poate fi crescută.</p> <p>&quot;Deci, practic, dacă s-ar decide, să zicem, creşterea salariilor, ea se poate face numai cu reducere de număr de personal. Dacă se menţine, aşa cum cere legea, suma totală la cheltuieli de personal, probabil că nu putem creşte salariile cu mai mult de c&acirc;teva puncte procentuale&quot;, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.<br /> <br /> Fondul Monetar Internaţional recomandă autorităţilor să grăbească reforma sistemului de sănătate din Rom&acirc;nia şi să restructureze companiile de stat. <br /> <br /> Preţurile din domeniile energie şi transporturi trebuie liberalizate - susţine FMI - pentru a &icirc;mbunătăţi eficienţa economică şi a &icirc;ncuraja creşterea economiei. <br /> <br /> V&acirc;nzarea pachetelor de acţiuni pe care statul de deţine la diverse companii este &icirc;nt&acirc;rziată faţă de angajamentele asumate de Rom&acirc;nia, &icirc;n cadrul acordului preventiv. <br /> <br /> Anul acesta ar urma &icirc;nsă să fie scoase la v&acirc;nzare acţiuni de la companii importante, precum Oltchim, Transelectrica, Romgaz, Hidrolectrica şi NuclearElectrica.<br /> &nbsp;</p>
      • added2012-03-22 15:53:57
      • modified2012-03-23 15:09:16
      • active(true)
      • tagsFMI, Jeffrey Franks,Mihai Răzvan Ungureanu, Traian Băsescu, majorare, salarii
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine393450000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie393570000
      • top50
      • views271
      • comentarii0
      • related38962, 38980, 38823
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 100
      • id39395
      • category_id2
      • nameCursele de pe aeroportul Băneasa se mută pe Otopeni
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" title="Modernizarea aeroportului Henri Coandă" alt="" src="/files/image/coanda1.png" />Lucrări de implementare a standardelor Schengen, la aeroportul internaţional &quot;Henri Coandă&quot;. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" title="Modernizarea aeroportului Henri Coandă" alt="" src="/files/image/coanda1.png" />
      • titleimg3
      • summaryÎncepând de duminică taxele de operare pentru aeroporul Băneasa vor creşte semnificativ, acesta urmând să fie rezervat curselor aeriene pentru oameni de afaceri şi personalităţi.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>De duminică toate cursele de pe aeroportul Băneasă se mută pe Henri Coandă - Otopeni.</p> <p>Este vorba de cursele low cost (ieftine), care nu vor mai reveni pe Băneasa pentru că acesta va deveni aeroport de lux.</p> <p>Apare &icirc;ntrebarea dacă preţurile acestor curse low cost vor fi la fel de accesibile, de vreme ce Henri Coandă are alte taxe pe care operatori trebuie să le plătească.</p> <p>&Icirc;ncep&acirc;nd de duminică taxele de operare pentru aeroporul Băneasa vor creşte semnificativ, acesta urm&acirc;nd să fie dedicat curselor aeriene pentru oameni de afaceri şi personalităţi.</p> <p>Taxele de operare pe aeroportul Henri Coandă sunt mai mari dect taxele actuale la aeroportul Băneasa cu aproximativ 5 euro pe pasager, &icirc;n jur de 25 de lei, astfel că taxele mai mari vor duce la scumpirea biletelor.</p> <p>La acestea se mai adaugă alte taxe mai mari precum chiria spaţiilor.</p> <p><strong>Curse de noapte pentru operatorii low cost pe Otopeni</strong></p> <p>Pe de altă parte operatori low cost vor putea la Otopeni să &icirc;şi programeze aterizări şi decolări pe timpul nopţii.</p> <p>Din luna octombrie a anului trecut aterizarile şi decolările au fost interzise &icirc;ntre orele 22 si 6, după ce persoanele care locuiesc &icirc;n zonă s-au pl&acirc;ns că sunt deranjate de zborurile de noapte.</p> <p>Aproximativ 5 milioane de pasageri au tranzitat anul trecut aeroportul Otopeni, numărul de curse aeriene zilnice fiind de peste 100.</p> <p>&Icirc;ncep&acirc;nd de duminică la acestea se vor adauga &icirc;n jur de 30 de zboruri low cost care vor fi mutate de pe aeroportul Băneasa, ceea ce va aduce &icirc;ncă 2 milioane de pasageri pe an.</p> <p>&Icirc;n urmă cu un an aeroportul Otopeni a fost modernizat şi a fost mărită capacitatea pentru a face faţă celor aproape 7,5 milioane de pasageri pe an.</p> <p>Estimările Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, operatorul aeroporturilor Băneasa şi Otopeni, indică o creştere a numărului de pasageri care ar urma să ajungă la aproape 12 milioane &icirc;n anul 2015, peste capacitatea actuală a aeroportului Otopeni.</p> <p>Pentru a putea face faţă creşterii tranzitului de pasageri se discută posibilitatea deschideri unui nou aeroport &icirc;n apropierea oraşului Urziceni la aproximativ 60 de km de Bucureşti.</p> <p>Viitorul aeroport de l&acirc;ngă Urziceni ar urma să fie realizat prin parteneriat public-privat.</p>
      • added2012-03-23 15:03:27
      • modified2012-03-23 15:40:25
      • active(true)
      • tagsBăneasa, Otopeni, curse, avioane, aeroport
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine394000000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie393950000
      • top50
      • views269
      • comentarii0
      • related27328, 22444, 2575
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 101
      • id39413
      • category_id52
      • nameFlights moving from Baneasa Airport to Otopeni
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/image/coanda1.png" alt="" title="Modernizarea aeroportului Henri Coandă" />Implementation works to Schengen standards at the international airport&quot;Henri Coanda&quot;. Photo: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/image/coanda1.png" alt="" title="Modernizarea aeroportului Henri Coandă" />
      • titleimg3
      • summaryStarting Sunday Baneasa airport operating fees will increase, it will be reserved for business and personalities airlines.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Since Sunday all flights&nbsp; move from&nbsp; Baneasa Airport to Henri Coanda - Otopeni. It is for the low cost (cheap), will not return to Baneasa airport because it will become&nbsp; a luxury airport.<br /> <br /> The question arises whether the prices of low cost flights will be as accessible, as&nbsp; Henri Coanda airport&nbsp; has other charges that operators have to pay.<br /> <br /> Starting Sunday Baneasa airport operating fees will increase, it will be reserved&nbsp; airlines&nbsp; for business people and personalities.<br /> <br /> Operating fees from Henri Coanda airport are higher than current fees at Baneasa airport about 5 Euros per passenger, about 25 lei, so that higher taxes will lead to more expensive tickets.<br /> <br /> To these are added other higher taxes and rent space, too.<br /> <br /> <strong>Night flights&nbsp; for low -cost operators on Otopeni</strong><br /> <br /> On the other hand&nbsp; on Otopeni,&nbsp; low- cost operators will be able to schedule landings and takeoffs at night.<br /> <br /> Since October last year landing and departure were banned between 22 pm and 6 after&nbsp; people who live in the area have complained that they are disturbed by night flights.<br /> <br /> Approximately 5 million passengers transited&nbsp; last year the airport, the number of daily air flights to over 100.<br /> <br /> Starting Sunday they will add around 30 low cost flights that&nbsp; will be moved from Baneasa Airport, which will add 2 million passengers per year.<br /> <br /> A year ago Otopeni airport was modernized and the capacity was increased to cope with the nearly 7.5 million passengers per year.<br /> <br /> Estimations of Bucharest National Company Bucharest Airports(CNAB)&nbsp; operator of Baneasa and Otopeni airports, indicating an increase in the number of passengers expected to reach nearly 12 million in 2015, over current capacity of Otopeni airport.<br /> <br /> The henceforth airport near Urziceni&nbsp;&nbsp; would be achieved through public-private partnership.<br /> <br /> <em>Translated by Denisse-Meda Bucura<br /> MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2012-03-24 10:40:18
      • modified2012-03-24 10:43:36
      • active(true)
      • tagsairport, flights
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine394120000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie394250000
      • top50
      • views102
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 102
      • id40048
      • category_id2
      • nameANAF, restructurată "cu ajutorul Băncii Mondiale"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/bogdan dragoi.jpg" title="Ministrul de finanţe, Bogdan Drăgoi" alt="" />Ministrul de finanţe, Bogdan Drăgoi. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/bogdan dragoi.jpg" title="Ministrul de finanţe, Bogdan Drăgoi" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryConform ministrului finanţelor, Bogdan Drăgoi, restructurarea va avea scopul de îmbunătăţire a gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat. În România gradul de colectare este de sub 32% din PIB.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Ministrul finanţelor, Bogdan Drăgoi, a anunţat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, (ANAF), va fi restructurată cu ajutorul Băncii Mondiale. <br /> <br /> Reorganizarea se va face după o evaluare a activităţii ANAF şi va fi parte a unui acord de &icirc;mprumut de tip preventiv de 1 miliard de euro pe care Rom&acirc;nia intenţionează să-l &icirc;ncheie cu Banca Mondială. <br /> <br /> Conform ministrului finanţelor, Bogdan Drăgoi, reorganizarea va avea scopul de &icirc;mbunătăţire a gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat. <br /> <br /> Rom&acirc;nia are unul dintre cele mai mici grade de colectare. <br /> <br /> Media veniturilor la bugetul de stat &icirc;n ţările europene este de 40-45% din Produsul Intern Brut &icirc;n timp ce &icirc;n Rom&acirc;nia gradul de colectare este de sub 32% din PIB.<br /> <br /> &quot;Fundamentala cauză o reprezintă evaziunea fiscală şi frauda fiscală, pentru că sunt două componente, se vorbeşte mai mult de evaziune, de fraudă fiscală nu se vorbeşte şi o a doua cauză, nefiscalizarea unor domenii foarte importante ale economiei, cum ar fi agricultura. <br /> <br /> &quot;Dacă s-ar introduce fiscalizarea pe domeniul agricol, atunci am putea să depăsim acest nivel de 31-32% venituri din PIB şi am putea, probabil, să urcăm rapid la 35-36-37%&quot;, a declarat comentatorul economic, Ionel Blănculescu.<br /> <br /> Reorganizarea ANAF, a declarat ministrul finanţelor Bogdan Drăgoi, va viza at&acirc;t structura instituţiei, c&acirc;t şi sistemele informatice pentru a fi redusă birocraţia şi suprapunerile de sarcini. <br /> <br /> Conform unei estimari conservatoare a Consiliului Fiscal, nivelul evaziunii fiscale din Rom&acirc;nia este de aproximativ 10% din Produsul Intern Brut. <br /> <br /> &quot;Dacă Consiliul Fiscal considera 10% nivelul evaziunii, adică &icirc;n jur de aproape 13 miliarde de euro, din analizele mele, de economie subterană, am ajuns la un nivel de aproximativ 14 miliarde de euro, deci undeva peste acest nivel dat de consiliu, deci undeva &icirc;n jur de, spun, 14 miliarde de euro ar fi valoarea evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale&quot;, a declarat Ionel Blănculescu.<br /> <br /> La c&acirc;teva zile după ce a fost numit şef al guvernului, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a cerut ANAF ca &icirc;n termen de două luni să aducă suplimentar la bugetul de stat 1,5% din PIB, aproximativ 2 miliarde de euro prin controale mai eficiente &icirc;n domeniul combaterii evaziunii fiscale. <br /> <br /> Termenul de 60 de zile fixat atunci de premier expiră la &icirc;nceputul săptăm&acirc;nii viitoare.</p>
      • added2012-04-12 14:41:50
      • modified2012-04-12 20:48:31
      • active(true)
      • tagsANAF, Banca Mondială, Bogdan Drăgoi, evaziune fiscală, fraudă fiscală
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine400590000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie400510000
      • top50
      • views231
      • comentarii0
      • related38914, 31685, 28423
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 103
      • id40114
      • category_id52
      • nameANAF reorganized "by the World Bank"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/bogdan dragoi.jpg" title="Ministrul de finanţe, Bogdan Drăgoi" alt="" />Bogdan Drăgoi. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/bogdan dragoi.jpg" title="Ministrul de finanţe, Bogdan Drăgoi" />
      • titleimg3
      • summaryAccording to Finance Minister Bogdan Dragoi, restructuring should aim to improve the level collection of revenues to the state budget. In Romania the level of collection is less than 32% of GDP.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Finance Minister&nbsp;Bogdan&nbsp;Dragoi, announced&nbsp;that the National Agency&nbsp;for Fiscal Administration&nbsp;(NAFA),&nbsp;will&nbsp;be&nbsp;restructured&nbsp;with&nbsp;the help of&nbsp; World Bank.<br /> <br /> The reorganization&nbsp;will be made after&nbsp;an assessment of&nbsp; ANAF&rsquo;s activity&nbsp;and it&nbsp; &nbsp;will be&nbsp;part of a&nbsp;precautionary&nbsp;loan&nbsp;agreement&nbsp;of&nbsp; 1 billion Euros&nbsp; that&nbsp;Romania intends&nbsp;to conclude&nbsp;with&nbsp; World Bank.<br /> <br /> According to&nbsp;Finance Minister&nbsp;Bogdan&nbsp;Dragoi,&nbsp;reorganization should aim&nbsp;to improve&nbsp;the&nbsp; level collection of&nbsp;revenues&nbsp;to the state budget.<br /> <br /> Romania&nbsp;has one&nbsp;of the lowest&nbsp;levels of&nbsp;collection.<br /> <br /> Average&nbsp;income&nbsp;to the state budget&nbsp;in European countries&nbsp;is 40-45 per cent &nbsp; of GDP&nbsp;while in&nbsp;Romania&nbsp;the collection level&nbsp; &nbsp;is&nbsp;below 32%&nbsp;of GDP.<br /> <br /> &quot;Fundamental&nbsp;issue&nbsp; &nbsp;is the&nbsp;tax evasion&nbsp;and&nbsp;&nbsp; fiscal fraud, because&nbsp;there are two&nbsp;components,&nbsp;they speak&nbsp;more than&nbsp;evasion,&nbsp;about tax fraud&nbsp;is not spoken about , and&nbsp;a second&nbsp;issue ,&nbsp;non-taxation of very &nbsp;important&nbsp;areas&nbsp;of&nbsp; economy &nbsp;such as&nbsp;agriculture.<br /> <br /> &quot;If&nbsp;taxation &nbsp;was&nbsp; introduced&nbsp;in&nbsp;agriculture,&nbsp;then we could&nbsp;overcome this level of&nbsp;31-32%&nbsp;of GDP&nbsp;income&nbsp;and&nbsp;we could probably&nbsp;go up&nbsp; quickly&nbsp;to&nbsp;35-36-37%,&quot; said&nbsp;economic&nbsp;commentator, Ionel&nbsp; Blănculescu.<br /> <br /> ANAF &nbsp;reorganization,&nbsp;said&nbsp;Finance Minister&nbsp;Bogdan&nbsp;Dragoi &nbsp;will&nbsp;cover both&nbsp;the institution structure&nbsp;and&nbsp;IT systems&nbsp;in order to&nbsp;be reduced bureaucracy and &nbsp;&nbsp;tasks overlaps. <br /> &nbsp;<br /> According to&nbsp;a conservative estimate&nbsp; &nbsp;of&nbsp;Tax Council&nbsp;,&nbsp;the&nbsp;tax evasionin Romania&nbsp;is about 10 per cent &nbsp;of GDP.</p> <p>&quot;If&nbsp;&nbsp;Tax &nbsp;Council&nbsp;considers 10 percent &nbsp;evasion level ,&nbsp; around&nbsp; 13&nbsp;billion Euros,&nbsp;from&nbsp;my&nbsp;analysis,&nbsp;the&nbsp;underground economy,&nbsp;we&nbsp;reached&nbsp;a level of&nbsp;about 14&nbsp;billion&nbsp;Euros, so&nbsp;it is&nbsp; exceeded &nbsp;this level&nbsp;given by&nbsp;the council, so&nbsp;somewhere around,&nbsp;I can say,&nbsp;14 billion&nbsp;Euros&nbsp; would be tax evasion&nbsp;and fiscal&nbsp; fraud, &quot;said&nbsp;Ionel&nbsp;Blănculescu.<br /> <br /> A few days&nbsp;after being&nbsp;appointed head of&nbsp;government,&nbsp;Prime Minister Ungureanu &nbsp;asked&nbsp; ANAF&nbsp; within&nbsp;two months&nbsp;to&nbsp;bring additionally to the &nbsp;budget&nbsp;1.5 per cent &nbsp;of GDP,&nbsp;about 2&nbsp;billions Euros &nbsp;by &nbsp;more effective controls&nbsp;in&nbsp;combating&nbsp;tax evasion.<br /> <br /> The&nbsp; 60&nbsp;days&nbsp; period that &nbsp;the&nbsp;prime minister&nbsp;set&nbsp;expires&nbsp;early next week.<br /> <br /> <br /> <em><br /> Translated by <br /> Denisse-Meda Bucura<br /> MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2012-04-14 10:45:41
      • modified2012-04-14 10:50:28
      • active(true)
      • tagsBogdan Drăgoi, ANAF, World Bank
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine401190000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie401140000
      • top50
      • views69
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 104
      • id40204
      • category_id6
      • nameNoul sediu al Bibliotecii Naţionale se deschide gradual
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/biblioteca111111111.jpg" alt="" />Noul sediu al Bibliotecii Naţionale. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/biblioteca111111111.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryConstrucţia noului sediu al Bibliotecii Naţionale a durat vreo două decenii şi a costat peste o sută de milioane de euro. Biblioteca va fi complet funcţională abia către finele anului.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Noul sediu al Bibliotecii Naţionale se deschide publicului de luni.</p> <p>Construcţia a durat vreo două decenii şi a costat peste o sută de milioane de euro.</p> <p>Deschiderea pentru public are loc de Ziua Bibliotecarului, &icirc;nsă biblioteca va fi complet funcţională abia către finele anului, pentru că aducerea celor aproximativ 12 milioane de obiecte necesită timp.</p> <p>Noul sediu are 13 săli de lectură, fiecare specializată pe un domeniu, a explicat şefa Serviciului Depozite, Petruţa Voicu.</p> <p>&quot;&Icirc;n prima fază, cititorii vor avea acces la doar c&acirc;teva dintre aceste săli. Biblioteca se deschide pentru public, dar se deschide gradual, se deschide deocamdată doar cu şapte săli de lectură şi ca număr de volume care sunt accesibile utilizatorilor deocamdată 300.000&quot;, a precizat Petruţa Voicu.&nbsp;</p> <p>Şefa Serviciului Depozite menţionează că &icirc;n zona cataloagelor pentru public, fie că este cel tradiţional, fie că este cel electronic, există personal de specialitate care asigură &icirc;ndrumarea utilizatorilor &icirc;n regăsirea documentelor care &icirc;i interesează pe oameni la momentul respectiv.<br /> <br /> <strong>Catalogul tradiţional conţine publicaţiile intrate p&acirc;nă &icirc;n anul 1995</strong></p> <p>Oamenii pot consulta la sala de lectură doar pe cele care sunt strict pe subiectul care &icirc;i interesează.</p> <p>&quot;Acum există posibilitatea ca pe un domeniu să aveţi nu doar 100 de publicaţii, să aveţi 50.000 de publicaţii. <br /> <br /> &quot;E &icirc;n funcţie de exact ceea ce vă intersează din domeniul respectiv. Se poate face o restr&acirc;ngere &icirc;n căutare, astfel &icirc;nc&acirc;t personalul nostru vă poate ajuta să găsiţi cartea c&acirc;t mai exact pe domeniu care vă interesează&quot;, mai spune Petruţa Voicu.&nbsp;</p> <p>&Icirc;n catalogul tradiţional se regăsesc publicaţiile intrate &icirc;n Biblioteca Naţională p&acirc;nă &icirc;n anul 1995, iar din anul 1995 se poate consulta catalogul online şi baza de date a bibliotecii, potrivit şefei Serviciului Depozite.</p> <p>O persoană poate ajunge să consulte o carte mai veche &icirc;n maxim cinci, zece minute de c&acirc;nd ajunge &icirc;n sala de lectură.</p> <p>&quot;Cartea poate fi adusă prin intermediul custodelui la sala de lectură, asta &icirc;n condiţiile &icirc;n care depozitele sunt foarte aproape de sălile de lectură şi dacă acea publicaţie nu se află, de fapt, &icirc;n acces direct la raft, pentru că sălile de lectură sunt organizate pe domenii şi există şi un fond &icirc;n acces direct. <br /> <br /> &quot;Dacă acea carte nu se găseşte &icirc;n fondul de acces direct, atunci prin intermediul custodelui, se aduce de la depozit&quot;, susţine Petruţa Voicu.</p>
      • added2012-04-18 14:27:34
      • modified2012-04-18 16:19:24
      • active(true)
      • tagsBiblioteca Naţională, sediu, cărţi, custode, sediu,
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine401980000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie402040000
      • top50
      • views255
      • comentarii0
      • related36464, 36003, 26453
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 105
      • id40520
      • category_id4
      • nameRomânia, "interesată să atragă investiţii din China"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/xinhua.jpg" />Premierul Rom&acirc;niei, Mihai Răzvan Ungureanu (st) alături de premierul chinez, Wen Jiabao (dr). Foto: Xinhua.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/xinhua.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryPremierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că România vrea să atragă investiţii chineze în domeniul energiei regenerabile şi a tehnologiilor avansate.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>China va &icirc;ncuraja investitorii să discute cu autorităţile din Rom&acirc;nia pe tema unor proiecte importante &icirc;n domeniul infrastructurii, a anunţat, joi, premierul chinez, Wen Jiabao, la un forum economic care a avut loc &icirc;n Polonia şi la care a participat şi premierul Mihai Răzvan Ungureanu.</p> <p>Alte domenii de interes pentru Beijing &icirc;n Romania ar fi agricultura şi turismul.</p> <p>Premierul Wen Jiabao a declarat că investiţiile &icirc;n Europa Centrală şi de Est vor fi finanţate dintr-un fond special de 10 miliarde de dolari.&nbsp;&nbsp;</p> <p>Primul ministru Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că Rom&acirc;nia vrea să atragă investiţii chineze &icirc;n domeniul energiei regenerabile şi a tehnologiilor avansate.</p> <p>Autorităţile de la Bucureşti consideră că Rom&acirc;nia ar fi avantajată de ieşirea la Marea Neagră şi de posibilităţile de transport fluvial pe Dunăre.</p> <p>Dacă, la nivel declarativ, relaţiile economice dintre Rom&acirc;nia şi China au potenţial de dezvoltare, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să facă mai multe proiecte concrete pentru a le valorifica, susţine comentatorul economic, Liviu Voinea.</p> <p>&quot;Noi respingem, &icirc;n general, companiile chineze şi aş spune şi cele ruseşti, din motive mai degrabă ideologice. Abordarea cu China trebuie să fie foarte pragmatică, şi eu cred că sunt, &icirc;ntr-adevăr, foarte multe de făcut. Niciun investitor, nu neapărat China, nu face acte de caritate. <br /> <br /> &quot;Bagă banii &icirc;n ceva ca să dea de lucru companiilor lor şi ca să facă un profit. Eu cred că &icirc;ncă ne lipseşte această abordare foarte pragmatică. Or, repet, pe relaţia cu China este nevoie de abordare extrem de pragmatică. Nu e timpul pierdut, dar e destul de t&acirc;rziu&quot;, a declarat Liviu Voinea.</p> <p><strong>Chinezii investesc 400 de milioane de dolari &icirc;n Rom&acirc;nia</strong></p> <p>La &icirc;nceputul acestei luni, ambasadorul Chinei la Bucureşti, Huo Yuzhen, declara că investiţiile chineze &icirc;n Rom&acirc;nia sunt de 400 de milioane de dolari.</p> <p>Suma reprezintă mai puţin de 1% din totalul investiţiilor străine din Rom&acirc;nia, de aproximativ 50 de miliarde de dolari.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&quot;Cred că relaţia cu China a fost serios subestimată, &icirc;n aceşti ani. Pe de altă parte, nu văd exact motivul de entuziasm. Nu mai bine noi, &icirc;nainte să ne entuziasmăm de fonduri potenţiale cu dob&acirc;ndă, nu mai bine noi luăm banii care &icirc;ncă ne stau la dispoziţie gratis de la Uniunea Europeană?&quot;, a mai spus Liviu Voinea.</p> <p>Anul trecut, schimburile comerciale dintre China şi Rom&acirc;nia au fost de aproape 4,5 miliarde de dolari, mai puţin de un sfert, &icirc;n comparaţie cu schimburile comerciale dintre Polonia şi China.</p> <p>Beijingul deţine cea mai mare rezervă valutară din lume, de peste trei mii de miliarde de dolari.</p> <p>Creşterea economică a Chinei este foarte dependentă de exporturi şi, după declanşarea crizei economice din Statele Unite şi Europa de Vest, Beijingul a devenit tot mai interesat de investiţii &icirc;n zone cu potenţial important de dezvoltare, precum Africa, America de Sud sau Europa de Est.</p>
      • added2012-04-27 15:56:55
      • modified2012-04-27 16:57:27
      • active(true)
      • tagsChina, investiţie, România, Europa de Est, criză, turism, Wen Jiabao, Mihai Răzvan Ungureanu
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine405120000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie405200000
      • top50
      • views239
      • comentarii0
      • related39022, 35534, 30596
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 106
      • id40686
      • category_id2
      • nameMaşini ecologice pentru instituţiile statului
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/ponta(3).jpg" alt="" />Victor Ponta. Foto: Agerpres
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/ponta(3).jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryVictor Ponta speră că prin convingerea instituţiilor să cumpere maşini hibrid va îmbunătăţi calitatea aerului în Bucureşti, însă specialiştii cred că o astfel de măsură ar contribui prea puţin la curăţarea mediului.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat că, &icirc;n cazul &icirc;n care guvernul va fi &icirc;nvestit &icirc;n funcţie, intenţionează să adopte o decizie prin care instituţiile publice să cumpere doar maşini care protejează mediul. <br /> <br /> Premierul desemnat a mai spus că doreşte ca maşina sa oficială să fie una hibrid. <br /> <br /> Victor Ponta speră că prin convingerea instituţiilor să cumpere maşini mai puţin poluante va &icirc;mbunătăţi calitatea aerului &icirc;n Bucureşti. <br /> <br /> Specialiştii sunt &icirc;nsă de părere că o astfel de măsură ar contribui prea puţin la curăţarea mediului &icirc;n capitală. <br /> <br /> &Icirc;n calitate de preşedinte al PSD, Victor Ponta are la dispoziţie din partea partidului o maşină hibrid Toyota Prius. <br /> <br /> Este cel mai popular model de maşină hibrid din lume, p&acirc;nă acum fiind v&acirc;ndute peste 2,5 milioane de bucăţi. <br /> <br /> Maşinile hibrid au un motor clasic, dar se pot deplasa şi cu ajutorul unui motor electric alimentat de un acumulator. <br /> <br /> &quot;Ca să funcţioneze hibrid, &icirc;n principiu, &icirc;n primul r&acirc;nd trebuie să fie viteze relativ mici, deci viteze urbane, p&acirc;nă &icirc;n 50-60 Km/oră maximum, pentru că la viteze mari deja motorul pe benzină &icirc;n general preia el singur sarcina de propulsie a maşinii, adică &icirc;n aglomeraţii, c&acirc;nd se merge bară la bară, c&acirc;nd se merge cu viteză p&acirc;nă &icirc;n 40 Km/oră, dar pe o rază foarte mică&quot;, a declarat redactorul şef al revistei &quot;Auto Pro&quot;, Daniel Costea.</p> <p><strong>Reducerea poluării</strong><br /> <br /> Maşinile hibrid sunt percepute ca nişte maşini cumpărate de persoane interesate de protecţia mediului. <br /> <br /> Consumul de benzină este &icirc;n jur de cinci litri la suta de kilometri. <br /> <br /> Acumulatorul care alimentează motorul electric asigură deplasarea pe o distanţă de c&acirc;ţiva kilometri, &icirc;nsă doar &icirc;n regim de deplasare foarte lent. <br /> <br /> La aceleaşi performanţe, maşinile hibrid sunt &icirc;nsă mai scumpe dec&acirc;t o maşină obişnuită. <br /> <br /> Preţul modelelor de Toyota Prius este &icirc;ntre 27.000 şi 34.000 de euro, la care se adaugă &icirc;nsă costurile &icirc;mbunătăţirilor opţionale.</p> <p>Pentru a economisi diferenţa de preţ faţă de o maşină clasică prin consumul mai redus de carburanţi, o maşină hibrid trebuie să circule peste 300.000 Km. <br /> <br /> Principalul motiv pentru care sunt cumpărate astfel de maşini e poluarea redusă &icirc;n comparaţie cu maşinile clasice.</p> <p><strong>Maşinile hibrid nu ar avea &quot;un impact semnificativ asupra calităţii aerului&quot;</strong><br /> <br /> C&acirc;teva sute, mii sau chiar zeci de mii de maşini hibrid cumpărate de instituţiile statului nu ar avea &icirc;nsă un impact semnificativ asupra calităţii aerului, consideră redactorul şef al revistei &quot;Auto Pro&quot;, Daniel Costea.</p> <p>&quot;Din păcate, nu ar &icirc;nsemna mare lucru, pentru că numărul ar fi destul de mic la c&acirc;te maşini sunt &icirc;n Bucureşti şi la c&acirc;te maşini foarte poluante circulă &icirc;n Bucureşti. <br /> <br /> &quot;Este de salutat tot ce se &icirc;nt&acirc;mplă, dacă se va &icirc;nt&acirc;mpla aşa, numai că trebuie foarte mult timp coroborat cu alte metode de reducere a poluării, pentru că nu numai maşinile poluează. <br /> <br /> &quot;Sunt şi activităţi industriale care &icirc;ncă se desfăşoară &icirc;n Bucureşti, deci sunt mai mulţi factori care contribuie&quot;, a declarat Daniel Costea.<br /> <br /> Numărul mare de maşini din Bucureşti a obligat autorităţile să treacă la numerele de &icirc;nmatriculare cu trei cifre. <br /> <br /> Conform datelor prezentate &icirc;n 2009 de Serviciul de &Icirc;nmatriculări Bucureşti, &icirc;n Capitală erau &icirc;nregistrate aproape 1.300.000 de maşini. <br /> <br /> La acestea se adaugă maşinile &icirc;nmatriculate &icirc;n alte judeţe, dar ale căror proprietari locuiesc &icirc;n Bucureşti. <br /> <br /> La nivel naţional, numărul de autoturisme &icirc;nmatriculate, fără a lua &icirc;n calcul microbuzele, autobuzele sau camioanele, este de aproximativ cinci milioane.</p>
      • added2012-05-03 16:11:20
      • modified2012-05-03 16:50:13
      • active(true)
      • tagsVictor Ponta, maşină hibrid, poluare, guvern
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine406670000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie406870000
      • top50
      • views115
      • comentarii0
      • related40525, 40646, 27905
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 107
      • id40698
      • category_id52
      • nameGreen cars for state institutions
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/ponta(3).jpg" title="Victor Ponta" alt="" />Victor Ponta. Photo: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/ponta(3).jpg" title="Victor Ponta" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryVictor Ponta hopes by persuading institutions to buy hybrid cars will improve air quality in Bucharest, but experts believe that such a measure would contribute little to clean the environment.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<div>Prime Minister- designate Victor Ponta announced that if the government is sworn in , he intends to take a decision for to public institutions buy only environmentally friendly cars.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Prime Minister- designate wants that his official car to be a hybrid one.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Victor Ponta hopes by persuading institutions to buy less polluting cars will&nbsp;</div> <div>improve air quality in Bucharest.</div> <div>&nbsp;</div> <div>But experts believe that such a measure would contribute little to clean the environment in the capital.</div> <div>&nbsp;</div> <div>As &nbsp;president of Social Democratic Party(PSD) , Victor Ponta has been provided from the party a Toyota Prius hybrid car.</div> <div>&nbsp;</div> <div>It is the most popular hybrid car model in the world, by now being sold over 2,5 million items.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Hybrid cars have a classic engine, but &nbsp;they can also run with an electric motor powered by a battery.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&ldquo; As operates like a hybrid, in principle, first, it has to be run relatively at slow speeds, so urban speeds up to 50-60 km/ h maximum, because at railway speed the gasoline engine already takes by itself the car load drive, meaning in heavy traffic, when it runs bumper to bumper, when it runs with a speed up to 40 km/h, but in a very small range, said editor-in-chief of &ldquo; Auto Pro&rdquo; magazine, Daniel Costea.</div> <div>&nbsp;</div> <div> <div><strong>Reducing pollution&nbsp;</strong></div> <div>&nbsp;</div> <div>Hybrid cars are perceived as some cars bought by people interested in environmental protection.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Gasoline consumption is about five litres per hundred kilometers.</div> <div>&nbsp;</div> <div>The battery that powers the electric motor provides the displacement on a several kilometers distance , but only on a very slow movement.</div> <div>&nbsp;</div> <div>But at the same performance features, hybrid cars are more expensive than an average car.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Toyota Prius models price is between 27,000 and 34,000 Euros, but &nbsp;plus optional cost improvements.</div> <div>&nbsp;</div> <div>To save the price &nbsp; difference to a classic car by less fuel consumption, a hybrid car has to run over 300,000 km.</div> <div>&nbsp;</div> <div>The main reason for such cars are purchased is reduced pollution in comparison with conventional cars.</div> <div>&nbsp;</div> <div> <div><strong>Hybrid cars will not have &ldquo; a significant &nbsp;impact on air quality&rdquo;</strong></div> <div>&nbsp;</div> <div>Hundreds, thousands or even tens &nbsp;thousands of hybrid cars purchased by state institutions however would not have a significant impact on air quality, considers editor-in-chief of &ldquo; Auto Pro&rdquo; magazine, Daniel Costea.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&ldquo; Unfortunately, it would not mean much, because it would be &nbsp;pretty small numbers, considering how many cars are in Bucharest and how many highly polluting cars are in Bucharest, too&rdquo;.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&ldquo; It is commendable what happens if you do so, but we need &nbsp;long time &nbsp;in conjunction with other methods of reducing pollution , not only for polluting cars&rdquo;.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&ldquo; There are industrial activities that &nbsp;still take place in Bucharest , so there are many contributing factors, &ldquo; said Daniel Costea.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&nbsp;</div> <div>The huge number of cars forced the authorities to proceed to three digits &nbsp;number plates.</div> <div>&nbsp;</div> <div>According to the data submitted in 2009 by the Bucharest Registrations Department , in the capital there were registered almost 1,3 million cars.</div> <div>&nbsp;</div> <div>To these are added cars registered in other counties, but whose owners live in Bucharest.</div> <div>&nbsp;</div> <div>At national level, the number of registered cars without taking into account minibuses, buses or trucks is about five million.</div> <div>&nbsp;</div> <div> <div><em><strong>Translated by Denisse-Meda Bucura</strong></em></div> <div><em><strong>MTTLC, Bucharest University</strong></em></div> </div> </div> </div>
      • added2012-05-04 07:46:49
      • modified2012-05-04 07:49:51
      • active(true)
      • tags
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine406980000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie406980000
      • top50
      • views52
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 108
      • id40916
      • category_id27
      • nameStart oficial în campania pentru alegerile locale
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/afise.jpg" />Start oficial &icirc;n campania pentru alegerile locale. Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/afise.jpg" />
      • titleimg3
      • summaryCampania pentru alegerile locale din 10 iunie a început oficial vineri, chiar dacă multe partide şi candidaţi încearcă deja de zile bune să atragă atenţia votanţilor cu ofertele lor electorale.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Alegerile locale din 10 iunie se vor desfăşura &icirc;ntr-un un singur tur de scrutin, iar &icirc;n joc sunt funcţiile de primar, preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri locali din 41 de judeţe, plus Bucureştiul, peste 300 de oraşe şi mai multe de 2.500 de comune. <br /> <br /> Aproximativ un milion de tineri, ajunşi la v&acirc;rsta majoratului &icirc;n ciclul electoral care se &icirc;nchieie, vor vota pentru prima oară, &icirc;ntr-un scrutin local.&nbsp; <br /> <br /> Actorii principali ai alegerilor locale sunt consideraţi candidaţii importanţi la funcţia de primar de comună, oraş sau municipiu. <br /> <br /> Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Adrian Moraru, explică acest lucru prin faptul că electoratul aşteaptă de la primar să rezolve orice problemă de interes local, salubritate, reţea de apă, drumuri, transport, iluminat public sau siguranţă publică.&nbsp; <br /> <br /> &quot;Pe lege, &icirc;n mod normal, toate aceste lucruri nu sunt aprobate de primar, ci sunt aprobate &icirc;n Consiliul local; deci, p&acirc;nă la urmă, puterea cea mai mare ar putea să o aibă consilierii locali, &icirc;nsă la noi, tradiţional, liderul filialei locale este cel care candidează la funcţia de primar şi nu la funcţia de consilier local sau liderul majorităţii din consiliul local, şi atunci din această suprapunere politică peste zona de responsabilităţi administrative, &icirc;n general, &icirc;n Rom&acirc;nia, totul se aşteaptă de la primari&quot; spune Directorul executiv al Insttutului de Politici Publice, Adrian Moraru.&nbsp; <br /> <br /> Pentru prima dată, primarii vor fi aleşi dintr-un singur tur. <br /> <br /> Sistemul de vot a fost deja aplicat la precedentele alegeri pentru funcţia de preşedinte de consiliu judeţean.<br /> <br /> &quot;Preşedinţii consiliilor judeţene s-au personalizat prin nişte instituţii impersonale, aşa cum trebuie să fie instituţiile. Au devenit instituţii personale. Este un pas &icirc;napoi, făcut de Rom&acirc;nia, &icirc;n ultimii patru ani de zile, nu &icirc;nainte, ca urmare aceştia au fost interesaţi de imaginea lor şi de acel tip de politici care &icirc;i favorizează şi mai puţin de politicile publice şi, da, au făcut tot efortul să fie cunoscuţi, asta nu &icirc;nseamnă că s-a &icirc;mbunătăţit calitatea administraţiei, ci doar că preşedinţii consiliilor judeţene s-au transformat &icirc;n forţe politice&quot;, Cristian P&acirc;rvulescu, preşedintele Pro Democraţia.&nbsp; <br /> <br /> Pentru funcţiile de consilier local sau judeţean, se candidează &icirc;n continuare ca independent sau pe lista unui partid. <br /> <br /> Mandatele de consilier se &icirc;mpart proporţional cu numărul de voturi obţinut de fiecare partid. <br /> <br /> Ordinea repartizării mandatelor de consilier local sau judeţean este &icirc;n funcţie de ordinea candidaţilor pe listă.</p>
      • added2012-05-11 14:36:40
      • modified2012-05-11 18:13:01
      • active(true)
      • tagsAlegeri locale 2012, locale, judeţe, Adrian Moraru, Cristian Pârvulescu
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine409320000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie409160000
      • top50
      • views231
      • comentarii0
      • related40873, 40750
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 109
      • id40937
      • category_id52
      • nameOfficially start for local elections campaign
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/afise.jpg" alt="" />
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/afise.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryLocal election campaign has officially begun on Friday, June 10, even though many parties and candidates are already trying for days to draw attention to voters with their election offers.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Local elections will be held on June 10 in a single round and at stake are mayors, presidents of county councils and local councilors in 41 counties, plus Bucharest, over 300 cities and more than 2,500 villages.<br /> <br /> Approximately one million of young people of majority in the electoral cycle that is ending will vote for the first time in a local election.<br /> <br /> The main actors of the local elections are considered major candidates for mayor of village, town or city.<br /> <br /> The Executive Director of the Institute for Public Policy, Adrian Moraru, explains this by the fact that the electorate expects the mayor to resolve any issues of local interest, sanitation, water networks, roads, transportation, public lighting and public safety.<br /> <br /> &quot;In law, normally these things are not approved by the mayor, but the City Council approves them; so, eventually, the highest power most likely belongs to the local councilors, but in our country, traditionally, the branch leader is the one who candidates for mayor and not for the local councilor or the leader of the majority of local council, and then from this political overlay over the administrative responsibilities, in general, in Romania, all are expected from mayors &quot;says the Director of the Institute for Public Policy, Adrian Moraru.<br /> <br /> For the first time, mayors will be elected in one round.<br /> <br /> The voting system has been applied in previous elections for county board president.<br /> <br /> &quot;The presidents of county councils have personalized through some impersonal institutions, as institutions should be. They have become private institutions. It is a step back, made by Romania in the last four years, not forward , as they were interested in their image and that type of policy that favors rather than public policy and, yes, they made every effort to be known, that does not mean that administration quality has improved, but only the fact that the presidents of county councils were turned into political forces, &quot;Cristian P&acirc;rvulescu, the president of Pro-Democracy.<br /> <br /> For the functions of local or county councilor, is further running as independent or on the party list.<br /> <br /> Counselor mandates are divided proportionally to the votes obtained by each party.<br /> <br /> The order mandates distribution of local or county councilor depends on the order of candidates on the list.<br /> <br /> <em>Translated by Alexandra-Diana Mircea<br /> MTTLC, Bucharest University</em></p>
      • added2012-05-12 12:27:53
      • modified2012-05-12 12:30:52
      • active(true)
      • tags2012 local election, local, county, Adrian Moraru, Cristian Pârvulescu
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine409380000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie409370000
      • top50
      • views45
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 110
      • id40977
      • category_id52
      • nameOfficial Start of Local Elections Campaign
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/afise.jpg" alt="" />
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/afise.jpg" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryThe campaign for the local elections of June 10th was officially launched on Friday, although many parties have been trying for days to draw voters’ attention to their electoral offers.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>The local elections of June 10th will consist of one voting round and the positions at stake are those of mayor, president of the County Council and local councilmen of 41 counties, of the city of Bucharest, over 300 towns and more than 2,500 communes.</p> <p>Approximately one million young people who have reached majority during the present electoral cycle will vote for the first time in a local voting.</p> <p>The main part in local campaigns presumably&nbsp; belongs to the candidates for mayor of a commune, town or municipality.</p> <p>Adrian Moraru, the executive of the Institute of Public Policy, says that the reason for this is that voters expect mayors to solve any issues of local interest concerning sanitation, water-supplies, roads, transportation, public lighting or public safety.</p> <p>&ldquo;According to the law, all these are not normally approved by the mayor, but by the Local Council; so, in the end, the greatest power belongs to local councilmen, but the tradition in Romania is for local branch leaders to run for mayor and not for a position of local councilman or leader of the council majority; and the result of this overlapping of politics and administrative responsibilities is that, in Romania, all expectations are generally directed towards mayors.&rdquo; Adrian Moraru, the executive of the Institute of Public Policy says.</p> <p>For the first time, mayors will be elected in one voting round.</p> <p>This voting system has already been applied in preceding elections for presidents of County Councils.</p> <p>&ldquo;The presidents of County Councils have created a personality for themselves in the context of impersonal institutions, as institutions ought to be. They have become personal institutions. It has been a step back instead of forward for Romania in the last few years; consequently, they have focused more on their own image and on the kind of policies which favor them and less on public policies and, yes, they have made efforts to make themselves popular, which does not mean that the quality of administration has improved, but rather that the presidents of County Councils have become political forces&rdquo;, Cristian P&acirc;rvulescu, the presidents of Pro Democraţia, says.</p> <p>The candidates for local or county councilman positions are either independent or nominated by a party.</p> <p>Local or county councilman mandates are divided according to the number of votes that each party has obtained.</p> <p>The order in which local or county councilman mandates are assigned is in accordance with the order of the candidates&rsquo; names on the list.<br /> <br /> <em>Translated by: Roxana-Andreea Dragu<br /> MA Student, MTTLC, Bucharest University </em></p>
      • added2012-05-14 15:07:27
      • modified2012-05-14 15:31:20
      • active(true)
      • tagsLocal elections 2012, local, counties, Adrian Moraru, Cristian Pârvulescu
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine409880000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie409770000
      • top50
      • views39
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 111
      • id41141
      • category_id2
      • namePoşta Română "va fi restructurată"
      • titlevideo
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/image/romaniaimpreuna/posta%20romana%201.png" />Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/image/romaniaimpreuna/posta%20romana%201.png" />
      • titleimg3
      • summaryReorganizarea Poştei este unul dintre angajamentele guvernului în cadrul acordului de tip preventiv încheiat cu FMI, care prevede reducerea numărului de oficii, de angajaţi şi atragerea de investitori.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Restructurarea Poştei Rom&acirc;ne revine &icirc;n actualitate după anunţul ministrului comunicaţiilor referitor la un plan concret de reoganizare a activităţii şi de reducere a schemei de personal.</p> <p>&quot;Fără disponibilizări instituţia ar intra &icirc;n faliment dacă planul care prevede destituirea a o sută de directori din ţară şi disponibilizarea altor o mie de angajaţi va fi aprobată vineri de Consiliul de Administraţie, s-ar putea trece direct la disponibilizări din moment ce sindicatele anunţă că nu se opun acestui proces&quot;, potrivit lui ministrului comunicaţiilor Dan Nica.</p> <p>Reorganizarea Poştei este unul dintre angajamentele guvernului &icirc;n cadrul acordului de tip preventiv &icirc;ncheiat cu FMI.</p> <p>Angajamentul prevede reducerea numărului de oficii poştale, reducerea numărului de angajaţi şi atragerea unui investitor strategic pentru capitalizarea companiei.</p> <p>Federaţia Sindicatelor din Poştă susţine reorganizarea companiei şi disponibilizarea de personal, &icirc;nsă consideră că numărul de persoane concediate ar fi prea mare.&nbsp;&nbsp;</p> <p>&quot;Deci nu suntem &icirc;mpotriva redimensionării personalului, &icirc;n sensul reducerii numărului de posturi, a celor infiinţate artificial, a celor unde activitatea care se execută se dublează, a celor de conducere ne-necesare care au fost &icirc;nfiinţate prin hotăr&acirc;ri de guvern la un moment dat. &Icirc;n 2009, c&acirc;nd a venit puterea politică a momentului, a considerat că Poşta este o instituţie descentralizată a statului şi a dat prin hotăr&acirc;re de guvern că se numesc conducători politici &icirc;n toate zonele.</p> <p>&quot;Aici pur şi simplu au venit şi s-au băgat &icirc;ntr-o structură tehnică, c&acirc;te unul la fiecare judeţ, care probabil că şi-a mai adus şi el c&acirc;te unul. Se poate discuta de un număr de posturi care nu au fost p&acirc;nă &icirc;n 2009 şi la care se poate renunţa&quot;, spune secretarul general al Federaţiei Sindicatelor din Poştă, Ionel Oţelea.&nbsp;</p> <p><strong>Poşta are peste treizeci de mii de angajaţi</strong></p> <p>Conform ministrului comunicaţiilor, Dan Nica, aproximativ o mie dintre aceştia vor fi concediaţi după ce Consiliul de Administraţie al Poştei va aproba planul de restructurare.</p> <p>Procesul de disponibilizare ar urma să dureze aproximativ două luni, consideră secretarul general al Federaţiei Sindicatelor din Poştă, Ionel Oţelea.&nbsp;</p> <p>&quot;&Icirc;n momentul &icirc;n care se aprobă organigrama şi se constată un excedent de personal &icirc;ntr-o anume zonă de activitate, conform contractului se anunţă organizaţia sindicală cu privire la numărul persoanelor expuse riscului concedierii şi se aplică prevederile din contractul de muncă. Probabil cam &icirc;n două luni, cam aşa, pentru că există un preaviz de 20 de zile lucrătoare, care &icirc;nseamnă treizeci de zile calendaristice, un schimb de corespondenţă, /.../ la ITM a unor situaţii, deci cel puţin două luni&quot;, a declarat Ionel Oţelea.&nbsp;&nbsp;</p> <p>Anul acesta, Poşta Rom&acirc;nă ar urma să desfiinţeze peste o sută de oficii poştale, după ce anul trecut au fost desfiinţate alte o mie două sute de oficii.</p> <p>Zilele trecute, &icirc;ntr-un interviu pentru portalul de ştiri HotNews, noul director general al Poştei, Ion Smeianu, a declarat că datoria totală a companiei este de două sute zece milioane de lei, echivalentul a aproape cincizeci de milioane de euro.</p> <p>Directorul general a mai spus că poşta are nevoie urgentă de restructurare, pentru a evita intrarea &icirc;n insolveţă.</p> <p>Planul de restructurare prevede, pe l&acirc;ngă disponibilizarea de personal, şi extinderea v&acirc;nzării de asigurări &icirc;n oficiile poştale şi oferirea de servicii bancare.</p>
      • added2012-05-18 15:04:45
      • modified2012-05-18 16:09:47
      • active(true)
      • tagsPoşta, reorganizare, FMI, Dan Nica
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(true)
      • ordine411380000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie411410000
      • top50
      • views161
      • comentarii0
      • related31217, 30276, 30267
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • 112
      • id41165
      • category_id52
      • nameRomanian Post "will be restructured"
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/image/romaniaimpreuna/posta%20romana%201.png" /> Photo:&nbsp;Agerpres Archive.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Romanian Post" src="/files/image/romaniaimpreuna/posta%20romana%201.png" />
      • titleimg3
      • summaryPost reorganization is one of the Government's commitments under the precautionary agreement concluded with the IMF, which provides for reduction the number of offices, employees and attracting investors.
      • cvideo(false)
      • caudio(false)
      • text<p>Restructuring of the Romanian Post returns in actuality after the announcement of the Communications Minister on a concrete plan of reorganizing activity and reducing the establishment plan.</p> <p>&quot;No layoffs the institution would go bankrupt if the plan which provides for dismissal of a hundred executives in the country and the disposal of the other one thousand employees will be approved Friday by the Administration Board , it may go directly to layoffs since unions announces that they have no objection to this process&quot;, according to Communications Minister Dan Nica .</p> <p>Post Reorganization is one of the Government's commitments under the precautionary agreement concluded with the IMF.</p> <p>Commitment provides for the reduction of the number of post offices, reducing the number of employees and attract a strategic investor for the capitalization of the company.</p> <p>Federation of Post trade unions support the company reorganization and the staff disposal , but considers that the number of people laid off would be too high.</p> <p>&quot;So we are not against the staff resizing , in order to reduce the number of posts, of those created artificially, of those where the activity is running is doubled, of those leading, unnecessary that had been set up by decision of the Government at a time. In 2009 when it came the political power of the moment, considered that the Romanian Post is a decentralized institution of the State and by order of the Government that are appointed political leaders in all areas.</p> <p>&quot;Here simply came and got into a technical structure, one in each county, that probably has brought with him another one. You can discuss a number of posts which have not been until 2009 and which may be dispensed with, &quot;says the General Secretary of the Federation of Postal Unions , Ionel Oţelea.</p> <p><strong>Romanian Post has over thirty thousand employees</strong></p> <p>According to Minister of Communications, Dan Nica, about 1,000 of them will be fired after the Administrative Board will approve the restructuring plan.</p> <p>Disposal process would take about two months, as the Secretary-General of the Federation of Postal Unions , Ionel Oţelea.</p> <p>&quot;At the time of approving the organizational structure and shows a redundancy in a particular area of activity, according to the agreement it shall announce the trade union regarding the number of people at risk of dismissal and shall apply the provisions of the employment contract . Probably about in two months l, because there is not a prior notice of 20 working days, which means 30 calendar days, an exchange of correspondence,/.../at ITM of some situations, so at least two months, &quot;said Ionel Oţelea.</p> <p>This year, the Romanian Post is expected to disband over a hundred post offices, after last year were dismantled one thousand two hundred offices.</p> <p>The other day, in an interview for the news portal HotNews, the new general manager of Romanian Post , Ion Smeianu, said that the company's total debt is two hundred and ten million lei, the equivalent of about fifty million Euros.</p> <p>The general manager also noted that Romanian Post has an urgent need for restructuring, in order to prevent the entry into insolvency.</p> <p>The restructuring plan provides for, in addition to dismissing staff and expanding the insurance sale in the post offices and the provision of banking services.</p> <p>&nbsp;</p> <p><em>Translated by <br /> Denisse-Meda Bucura<br /> MTTLC, Bucharest University<br /> </em></p>
      • added2012-05-20 10:15:20
      • modified2012-05-20 10:20:21
      • active(true)
      • tagsRomanian Post, restructure, Dan Nica, IMF
      • author_id457
      • pagtype_id2
      • toppage(false)
      • ordine411650000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie411650000
      • top50
      • views57
      • comentarii0
      • related41115
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
• pagini
  • 0
    • Rrapage
      • namePoşta Română "va fi restructurată"
      • id41141
      • added2012-05-18 15:04:45
      • summaryReorganizarea Poştei este unul dintre angajamentele guvernului în cadrul acordului de tip preventiv încheiat cu FMI, care prevede reducerea numărului de oficii, de angajaţi şi atragerea de investitori.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/image/romaniaimpreuna/posta%20romana%201.png" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id150
        • tagFmi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id996940
          • rrapage_id41141
          • tag_id150
      • 1
        • id278
        • tagDan Nica
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id996941
          • rrapage_id41141
          • tag_id278
      • 2
        • id7029
        • tagPota
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id996938
          • rrapage_id41141
          • tag_id7029
      • 3
        • id23346
        • tagReorganizare
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id996939
          • rrapage_id41141
          • tag_id23346
  • 1
    • Rrapage
      • nameStart oficial în campania pentru alegerile locale
      • id40916
      • added2012-05-11 14:36:40
      • summaryCampania pentru alegerile locale din 10 iunie a început oficial vineri, chiar dacă multe partide şi candidaţi încearcă deja de zile bune să atragă atenţia votanţilor cu ofertele lor electorale.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/afise.jpg" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id5837
        • tagLocale
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id992576
          • rrapage_id40916
          • tag_id5837
      • 1
        • id9613
        • tagJudee
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id992577
          • rrapage_id40916
          • tag_id9613
      • 2
        • id16337
        • tagAdrian Moraru
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id992578
          • rrapage_id40916
          • tag_id16337
      • 3
        • id28872
        • tagCristian Prvulescu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id992579
          • rrapage_id40916
          • tag_id28872
      • 4
        • id34280
        • tagAlegeri Locale 2012
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id992575
          • rrapage_id40916
          • tag_id34280
  • 2
    • Rrapage
      • nameMaşini ecologice pentru instituţiile statului
      • id40686
      • added2012-05-03 16:11:20
      • summaryVictor Ponta speră că prin convingerea instituţiilor să cumpere maşini hibrid va îmbunătăţi calitatea aerului în Bucureşti, însă specialiştii cred că o astfel de măsură ar contribui prea puţin la curăţarea mediului.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/ponta(3).jpg" alt="" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id540
        • tagGuvern
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id986790
          • rrapage_id40686
          • tag_id540
      • 1
        • id4188
        • tagPoluare
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id986789
          • rrapage_id40686
          • tag_id4188
      • 2
        • id7022
        • tagVictor Ponta
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id986787
          • rrapage_id40686
          • tag_id7022
      • 3
        • id34349
        • tagMain Hibrid
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id986788
          • rrapage_id40686
          • tag_id34349
  • 3
    • Rrapage
      • nameRomânia, "interesată să atragă investiţii din China"
      • id40520
      • added2012-04-27 15:56:55
      • summaryPremierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că România vrea să atragă investiţii chineze în domeniul energiei regenerabile şi a tehnologiilor avansate.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/xinhua.jpg" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id209
        • tagChina
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981750
          • rrapage_id40520
          • tag_id209
      • 1
        • id230
        • tagTurism
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981755
          • rrapage_id40520
          • tag_id230
      • 2
        • id1424
        • tagCriz
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981754
          • rrapage_id40520
          • tag_id1424
      • 3
        • id1510
        • tagRomnia
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981752
          • rrapage_id40520
          • tag_id1510
      • 4
        • id3840
        • tagEuropa De Est
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981753
          • rrapage_id40520
          • tag_id3840
      • 5
        • id7512
        • tagInvestiie
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981751
          • rrapage_id40520
          • tag_id7512
      • 6
        • id12375
        • tagWen Jiabao
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981756
          • rrapage_id40520
          • tag_id12375
      • 7
        • id24660
        • tagMihai Rzvan Ungureanu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981757
          • rrapage_id40520
          • tag_id24660
  • 4
    • Rrapage
      • nameNoul sediu al Bibliotecii Naţionale se deschide gradual
      • id40204
      • added2012-04-18 14:27:34
      • summaryConstrucţia noului sediu al Bibliotecii Naţionale a durat vreo două decenii şi a costat peste o sută de milioane de euro. Biblioteca va fi complet funcţională abia către finele anului.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/biblioteca111111111.jpg" alt="" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id2806
        • tagCri
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id974997
          • rrapage_id40204
          • tag_id2806
      • 1
        • id3684
        • tagSediu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id974996
          • rrapage_id40204
          • tag_id3684
      • 2
        • id3684
        • tagSediu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id974999
          • rrapage_id40204
          • tag_id3684
      • 3
        • id34057
        • tagBiblioteca Naional
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id974995
          • rrapage_id40204
          • tag_id34057
      • 4
        • id34058
        • tagCustode
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id974998
          • rrapage_id40204
          • tag_id34058
  • 5
    • Rrapage
      • nameANAF, restructurată "cu ajutorul Băncii Mondiale"
      • id40048
      • added2012-04-12 14:41:50
      • summaryConform ministrului finanţelor, Bogdan Drăgoi, restructurarea va avea scopul de îmbunătăţire a gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat. În România gradul de colectare este de sub 32% din PIB.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/bogdan dragoi.jpg" title="Ministrul de finanţe, Bogdan Drăgoi" alt="" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id639
        • tagAnaf
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id971620
          • rrapage_id40048
          • tag_id639
      • 1
        • id902
        • tagBanca Mondial
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id971621
          • rrapage_id40048
          • tag_id902
      • 2
        • id10067
        • tagEvaziune Fiscal
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id971623
          • rrapage_id40048
          • tag_id10067
      • 3
        • id11697
        • tagFraud Fiscal
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id971624
          • rrapage_id40048
          • tag_id11697
      • 4
        • id12307
        • tagBogdan Drgoi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id971622
          • rrapage_id40048
          • tag_id12307
  • 6
    • Rrapage
      • nameCursele de pe aeroportul Băneasa se mută pe Otopeni
      • id39395
      • added2012-03-23 15:03:27
      • summaryÎncepând de duminică taxele de operare pentru aeroporul Băneasa vor creşte semnificativ, acesta urmând să fie rezervat curselor aeriene pentru oameni de afaceri şi personalităţi.
      • titleimg2<img width="90" height="61" title="Modernizarea aeroportului Henri Coandă" alt="" src="/files/image/coanda1.png" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id917
        • tagBneasa
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955802
          • rrapage_id39395
          • tag_id917
      • 1
        • id1104
        • tagAvioane
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955805
          • rrapage_id39395
          • tag_id1104
      • 2
        • id1986
        • tagOtopeni
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955803
          • rrapage_id39395
          • tag_id1986
      • 3
        • id2573
        • tagAeroport
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955806
          • rrapage_id39395
          • tag_id2573
      • 4
        • id3241
        • tagCurse
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955804
          • rrapage_id39395
          • tag_id3241
  • 7
    • Rrapage
      • nameMajorarea salariilor bugetarilor "trebuie să fie modestă"
      • id39357
      • added2012-03-22 15:53:57
      • summary Şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, spune că majorarea salariilor bugetarilor ar trebui să fie modestă, nu de 15 la sută, aşa cum au anunţat politicienii.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/image/REUTERS%20FOTO/Jeffrey-Franks.jpg" alt="" title="Jeffrey Franks." />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id150
        • tagFmi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955767
          • rrapage_id39357
          • tag_id150
      • 1
        • id510
        • tagSalarii
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955772
          • rrapage_id39357
          • tag_id510
      • 2
        • id545
        • tagMajorare
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955771
          • rrapage_id39357
          • tag_id545
      • 3
        • id828
        • tagTraian Bsescu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955770
          • rrapage_id39357
          • tag_id828
      • 4
        • id2030
        • tagJeffrey Franks
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955768
          • rrapage_id39357
          • tag_id2030
      • 5
        • id24660
        • tagMihai Rzvan Ungureanu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id955769
          • rrapage_id39357
          • tag_id24660
  • 8
    • Rrapage
      • nameReferendum, "odata cu alegerile locale"
      • id39278
      • added2012-03-20 15:19:44
      • summaryPDL doreşte ca reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la un parlament unicameral să fie obiectul unui referendum de modificare a Constituţiei. Parlamentul trebuie să accepte cu o majoritate de două treimi.
      • titleimg2<img width="90." height="61" alt="" title="Traian Băsescu" src="../../../files/1%28500%29.jpg" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id828
        • tagTraian Bsescu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id952897
          • rrapage_id39278
          • tag_id828
      • 1
        • id4308
        • tagConstituie
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id952898
          • rrapage_id39278
          • tag_id4308
      • 2
        • id4516
        • tagReferendum
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id952895
          • rrapage_id39278
          • tag_id4516
      • 3
        • id5349
        • tagParlament Unicameral
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id952896
          • rrapage_id39278
          • tag_id5349
  • 9
    • Rrapage
      • nameNormele de preparare a cărnii "ar putea fi relaxate"
      • id39110
      • added2012-03-15 14:32:25
      • summaryProcesatorii români de carne spun că relaxarea acestor norme le-ar permite să fabrice mezeluri mai ieftine care să concureze cu cele aduse de afară fără a pune în pericol sănătatea populaţiei.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Foto: Agerpres." alt="" src="../../../files/carne.jpg" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id612
        • tagUe
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id948874
          • rrapage_id39110
          • tag_id612
      • 1
        • id1857
        • tagScdere
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id948876
          • rrapage_id39110
          • tag_id1857
      • 2
        • id2425
        • tagPre
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id948875
          • rrapage_id39110
          • tag_id2425
      • 3
        • id3583
        • tagNorme
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id948872
          • rrapage_id39110
          • tag_id3583
      • 4
        • id9710
        • tagCarne
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id948871
          • rrapage_id39110
          • tag_id9710
      • 5
        • id10950
        • tagPreparate
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id948873
          • rrapage_id39110
          • tag_id10950
  • 10
    • Rrapage
      • nameScăderea cererii afectează sectorul construcţiilor
      • id38673
      • added2012-03-02 15:24:33
      • summarySectorul imobiliar rezidenţial, adică domeniul locuinţelor, traversează o perioadă dificilă, ca întregul sector al construcţiilor, arată analizele Institutului Naţional de Statiscă.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/imboiliare111111111111111111111.jpg" alt="" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id142
        • tagImobiliare
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id937190
          • rrapage_id38673
          • tag_id142
      • 1
        • id588
        • tagIns
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id937188
          • rrapage_id38673
          • tag_id588
      • 2
        • id2990
        • tagLocuine
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id937189
          • rrapage_id38673
          • tag_id2990
      • 3
        • id13386
        • tagCerere
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id937191
          • rrapage_id38673
          • tag_id13386
      • 4
        • id32900
        • tagAraco
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id937192
          • rrapage_id38673
          • tag_id32900
  • 11
    • Rrapage
      • nameGuvernul "va respecta angajamentele asumate faţă de FMI"
      • id38340
      • added2012-02-22 16:45:22
      • summaryPurtătorul de cuvânt al guvernului spune că miniştrii din cabinetul Ungureanu şi-au însuşit ţintele din Scrisoarea de intenţie cu FMI şi încearcă să îşi clarifice obietivele împreună cu reprezentanţii FMI.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful misiunii FMI &icirc;n Rom&acirc;nia, Jefrey Franks" alt="" src="/files/ungureanu-franks-agerpres-2.jpg" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id150
        • tagFmi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id929415
          • rrapage_id38340
          • tag_id150
      • 1
        • id281
        • tagAcord
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id929419
          • rrapage_id38340
          • tag_id281
      • 2
        • id540
        • tagGuvern
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id929416
          • rrapage_id38340
          • tag_id540
      • 3
        • id750
        • tagDiscuii
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id929418
          • rrapage_id38340
          • tag_id750
      • 4
        • id24660
        • tagMihai Rzvan Ungureanu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id929417
          • rrapage_id38340
          • tag_id24660
  • 12
    • Rrapage
      • nameGrecia "ar putea primi al doilea ajutor financiar"
      • id38246
      • added2012-02-20 15:44:10
      • summaryŢările zonei euro au depus şi depun eforturi semnificative pentru a evita falimentul necontrolat al Greciei. Datoria totală a Greciei este de aproximativ 340 de miliarde de euro,
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Proteste &icirc;n Atena" alt="" src="/files/greece1(2).png" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id647
        • tagGrecia
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id927526
          • rrapage_id38246
          • tag_id647
      • 1
        • id1926
        • tagMprumut
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id927529
          • rrapage_id38246
          • tag_id1926
      • 2
        • id3609
        • tagMinitri
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id927527
          • rrapage_id38246
          • tag_id3609
      • 3
        • id3620
        • tagFinane
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id927528
          • rrapage_id38246
          • tag_id3620
      • 4
        • id10780
        • tagIonu Dumitru
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id927530
          • rrapage_id38246
          • tag_id10780
  • 13
    • Rrapage
      • nameGerul scumpeşte întreţinerea
      • id38173
      • added2012-02-17 18:45:38
      • summaryCosturile cu încălzirea pe timpul sezonului rece din acest an, în sistemul centralizat, va fi mai mare datorită temperaturilor extrem de scăzute şi pe o perioadă mai lungă de timp decât de obicei.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/1(563).jpg" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id1150
        • tagBani
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id925661
          • rrapage_id38173
          • tag_id1150
      • 1
        • id1497
        • tagTemperaturi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id925664
          • rrapage_id38173
          • tag_id1497
      • 2
        • id2931
        • tagFacturi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id925659
          • rrapage_id38173
          • tag_id2931
      • 3
        • id3434
        • tagCosturi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id925660
          • rrapage_id38173
          • tag_id3434
      • 4
        • id4270
        • tagCldur
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id925657
          • rrapage_id38173
          • tag_id4270
      • 5
        • id4272
        • tagTermoficare
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id925658
          • rrapage_id38173
          • tag_id4272
      • 6
        • id32542
        • tagRadu Opania
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id925662
          • rrapage_id38173
          • tag_id32542
      • 7
        • id32543
        • tagPreedintele Federaiei Asociaiilor De Proprietari
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id925663
          • rrapage_id38173
          • tag_id32543
  • 14
    • Rrapage
      • nameEuropenii "ar putea munci mai mult"
      • id37833
      • added2012-02-08 14:39:25
      • summaryŢările europene se pregătesc pentru efectele a două fenomene demografice cu urmări negative: scăderea populaţiei şi îmbătrânirea acesteia.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Europenii ar putea fi nevoiţi să muncească p&acirc;nă la 70 de ani" alt="" src="/files/poza-persoana-in-varsta-reuters-2.png" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id288
        • tagMarea Britanie
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id916542
          • rrapage_id37833
          • tag_id288
      • 1
        • id1276
        • tagSuedia
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id916543
          • rrapage_id37833
          • tag_id1276
      • 2
        • id3839
        • tagNorvegia
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id916545
          • rrapage_id37833
          • tag_id3839
      • 3
        • id4728
        • tagMunc
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id916544
          • rrapage_id37833
          • tag_id4728
      • 4
        • id5073
        • tagPensionare
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id916541
          • rrapage_id37833
          • tag_id5073
      • 5
        • id15846
        • tagMarian Preda
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id916547
          • rrapage_id37833
          • tag_id15846
      • 6
        • id32320
        • tagSoeran De Via
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id916546
          • rrapage_id37833
          • tag_id32320
  • 15
    • Rrapage
      • nameCreditele, mai greu de obţinut
      • id37543
      • added2012-01-31 14:20:29
      • summary La creditele de consum scade suma care poate fi obţinută ca urmare a reducerii perioadei maxime de acordare a creditului la cinci ani şi calcularea unor scenarii de risc.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/image/Romania%20Devreme/22092010_banci_280_190.jpg" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id141
        • tagCredite
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id908503
          • rrapage_id37543
          • tag_id141
      • 1
        • id880
        • tagBnr
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id908502
          • rrapage_id37543
          • tag_id880
      • 2
        • id14395
        • tagReglementri
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id908504
          • rrapage_id37543
          • tag_id14395
  • 16
    • Rrapage
      • nameComisia Europeană este preocupată de confortul găinilor
      • id37402
      • added2012-01-26 15:32:45
      • summaryCE va informa oficial 13 state europene, printre care şi România, că riscă sancţiuni în cazul în care nu este respectată interdicţia de a vinde către consumatori ouă de la găini crescute în cuşti nemodernizate.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/gaina-oua-agerpres-2.png" />
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id1235
        • tagComisia European
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id903288
          • rrapage_id37402
          • tag_id1235
      • 1
        • id5651
        • tagPsri
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id903289
          • rrapage_id37402
          • tag_id5651
      • 2
        • id8738
        • tagOu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id903287
          • rrapage_id37402
          • tag_id8738
      • 3
        • id21491
        • tagGini
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id903290
          • rrapage_id37402
          • tag_id21491
      • 4
        • id32080
        • tagIlie Van
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id903291
          • rrapage_id37402
          • tag_id32080
• parteneri
  • 0
    • Promoitem
      • id143
      • promo_id12
      • pozitie1
      • desturlhttp://www.observatorcultural.ro/
      • image143_observatorcultural.png
    • Promo
      • id12
      • nameParteneri
      • descriptionParteneri
      • width110
      • height80
  • 1
    • Promoitem
      • id144
      • promo_id12
      • pozitie2
      • desturlhttp://www.bostina.com/
      • image144_logos.png
    • Promo
      • id12
      • nameParteneri
      • descriptionParteneri
      • width110
      • height80
  • 2
    • Promoitem
      • id145
      • promo_id12
      • pozitie3
      • desturlhttp://www.integrameonline.ro/
      • image145_integrameonlinero.png
    • Promo
      • id12
      • nameParteneri
      • descriptionParteneri
      • width110
      • height80
  • 3
    • Promoitem
      • id146
      • promo_id12
      • pozitie4
      • desturlhttp://www.spunepescurt.ro/
      • image146_spunepescurt.png
    • Promo
      • id12
      • nameParteneri
      • descriptionParteneri
      • width110
      • height80
  • 4
    • Promoitem
      • id147
      • promo_id12
      • pozitie5
      • desturlhttp://www.frsah.ro/
      • image147_frsah.png
    • Promo
      • id12
      • nameParteneri
      • descriptionParteneri
      • width110
      • height80
  • 5
    • Promoitem
      • id149
      • promo_id12
      • pozitie7
      • desturlhttp://www.ziare.com
      • image149_ziare.png
    • Promo
      • id12
      • nameParteneri
      • descriptionParteneri
      • width110
      • height80
• reclame
  • 1
    • 0
      • Promoitem
        • id75
        • promo_id11
        • pozitie2
        • desturlhttp://www.romania-actualitati.ro/rrapages/view/3743
        • image75_FINAL banner concursuri nou..gif
      • Promo
        • id11
        • nameSpatiu publicitar dreapta 1
        • descriptionspatiu in dreapta intre Acum si Top
        • width233
        • height90
    • 1
      • Promoitem
        • id176
        • promo_id11
        • pozitie3
        • desturlhttp://www.galasocietatiicivile.ro/
        • image176_GSC 2012_233x90_1.jpg
      • Promo
        • id11
        • nameSpatiu publicitar dreapta 1
        • descriptionspatiu in dreapta intre Acum si Top
        • width233
        • height90
  • 2
    • 0
      • Promoitem
        • id167
        • promo_id3
        • pozitie2
        • desturlhttp://www.romania-actualitati.ro/rrapages/displaygallery/919#top_galerie
        • image167_banner-imagini-2011.png
      • Promo
        • id3
        • nameSpatiu publicitar din dreapta paginii
        • descriptionSptaiu de reclama intern din dreapta
        • width255
        • height250
  • 0
    • 0
      • Promoitem
        • id171
        • promo_id1
        • pozitie1
        • desturlhttp://www.romania-actualitati.ro/Portal/Premiile%20Muzicale%20Radio%20Rom%C3%A2nia%20Actualit%C4%83%C5%A3i
        • image171_banner-premii-muzicale.jpg
      • Promo
        • id1
        • nameSpatiu Publicitar Sus
        • descriptionSpatiu de publicitate din partea de sus a paginii
        • width468
        • height60
    • 1
      • Promoitem
        • id157
        • promo_id1
        • pozitie3
        • desturlhttp://www.romania-actualitati.ro/folk_fara_varsta-21241
        • image157_109_banner folk ciprian.bmp
      • Promo
        • id1
        • nameSpatiu Publicitar Sus
        • descriptionSpatiu de publicitate din partea de sus a paginii
        • width468
        • height60
• programh
  • 0
    • Programitem
      • id8975423
      • programzile_id1003
      • extid1775931
      • hour18:00:00
      • endt18:30:00
      • duration00:30:00
      • program_type(null)
      • titleRadiojurnalul de seară
      • short_desc(null)
      • long_descRealizator Constanţa Comănici
      • image1(null)
      • image2(null)
      • recommend0
    • Programzile
      • id1003
      • zi2012-05-24
      • zilongJoi
  • 1
    • Programitem
      • id8975424
      • programzile_id1003
      • extid1775941
      • hour18:30:00
      • endt19:00:00
      • duration00:30:00
      • program_type(null)
      • titleALEGERI LOCALE 2012 TRIBUNA ELECTORALĂ
      • short_desc(null)
      • long_descRealizator - Mirela Băzăvan
      • image1(null)
      • image2(null)
      • recommend0
    • Programzile
      • id1003
      • zi2012-05-24
      • zilongJoi
• emisiune_curenta
  • Grila
    • zi4
    • emisiuneRADIOJURNALUL DE SEARĂ
    • start18:00:00
    • end18:30:00
• ultimeleemisiuni
  • 0
    • Rrapage
      • id41311
      • category_id10
      • nameColţul Copiilor
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/bianca 280.jpg" alt="" />
      • titleimg2<img width="90" height="90" src="/files/bianca 90.jpg" alt="" />
      • titleimg3<img width="233" height="90" src="/files/bianca 233.jpg" alt="" />
      • summaryGimnastica de dimineaţă.
      • cvideo(false)
      • caudio(true)
      • text<p>Nu neglijaţi somnul, dar nici gimnastica, mai ales pe cea de dimineaţă, aşa că...aflăm imediat c&acirc;teva exerciţii de la Bianca.</p><script src="http://media.3netmedia.ro/player/player.php?file=53292&p=&player=2"></script>
      • added2012-05-24 14:14:34
      • modified2012-05-24 14:17:31
      • active(true)
      • tags
      • author_id144
      • pagtype_id3
      • toppage(true)
      • ordine413160000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie413110000
      • top50
      • views19
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • Author
      • id144
      • nameIoana-Claudia Iordache
      • added2009-09-10 10:26:00
      • picture(null)
      • picture_on(null)
    • Pagtype
      • id3
      • nameAlte Pagini
      • added2008-12-30 18:12:00
    • Category
      • id10
      • nameMatinal
      • cattype_id3
      • parent_id8
      • haschildren(false)
      • ordine13000
      • active(true)
      • apare(true)
      • arhiva(false)
    • Videogallery
      • id0
      • nameNici o galerie
      • active(true)
      • ext
      • added2009-09-30 17:06:49
      • home(true)
      • ordine0
      • t_stamp2012-05-17 12:49:55
      • summary(null)
      • views237
    • Comment(empty)
    • Tag(empty)
    • catnameMatinal
    • catid10
  • 1
    • Rrapage
      • id41308
      • category_id17
      • nameDin tainele unei pasiuni
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/image/romaniaimpreuna/zmeee%201.png" />
      • titleimg2<img alt="" src="/files/image/romaniaimpreuna/zmeee%202.png" />
      • titleimg3<img alt="" src="/files/image/romaniaimpreuna/zmeee%203.png" />
      • summaryInterviu cu un constructor de zmee
      • cvideo(false)
      • caudio(true)
      • text<p>Chinezilor li se atribuie multe dintre invențiile lumii. De la h&acirc;rtie, p&acirc;nă la busolă sau praf de pușca, chinezii au schimbat cursul lumii datorită inventivității lor. Tot chinezii au inventat și zmeele. Mai &icirc;nt&acirc;i &icirc;n scop militar, apoi de amuzament.</p> <p><strong>Ana Maria Olteanu</strong> a realizat un interviu cu un constructor de zmee:<br /> &nbsp;</p><script src="http://media.3netmedia.ro/player/player.php?file=53291&p=&player=2"></script>
      • added2012-05-24 13:59:25
      • modified2012-05-24 14:05:22
      • active(true)
      • tagszmeu, zmee.
      • author_id156
      • pagtype_id3
      • toppage(true)
      • ordine413100000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie413080000
      • top50
      • views14
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • Author
      • id156
      • nameAna Maria Olteanu
      • added2009-09-15 12:23:00
      • picture(null)
      • picture_on(null)
    • Pagtype
      • id3
      • nameAlte Pagini
      • added2008-12-30 18:12:00
    • Category
      • id17
      • nameRomânia, împreună
      • cattype_id3
      • parent_id8
      • haschildren(false)
      • ordine15000
      • active(true)
      • apare(true)
      • arhiva(false)
    • Videogallery
      • id0
      • nameNici o galerie
      • active(true)
      • ext
      • added2009-09-30 17:06:49
      • home(true)
      • ordine0
      • t_stamp2012-05-17 12:49:55
      • summary(null)
      • views237
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id34783
        • tagZmeu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000565
          • rrapage_id41308
          • tag_id34783
      • 1
        • id34784
        • tagZmee
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000566
          • rrapage_id41308
          • tag_id34784
    • catnameRomânia, împreună
    • catid17
  • 2
    • Rrapage
      • id41324
      • category_id11
      • nameEroii sunt printre noi...
      • titlevideo
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/poze 004.jpg" alt="" />Vasile Arsene la 101 ani (foto: Ștefan Daraban)
      • titleimg2<img width="90" height="90" src="/files/poze 003.jpg" alt="" />
      • titleimg3<img width="233" height="90" src="/files/poze 001.jpg" alt="" />
      • summaryLa 101 ani, Vasile Arsene povestește cum a luptat, cum a căzut prizonier și cum a scăpat de moarte în război.
      • cvideo(false)
      • caudio(true)
      • text<p style="text-align: justify;">Ei nu au v&acirc;rstă. Nici Vasile Arsene din Grumăzeşti, judeţul Neamt, care-şi striga &icirc;n gura mare v&acirc;rsta de 101 ani, cărora le mai adăuga c&acirc;teva luni, nici el nu are v&acirc;rstă. </p> <p style="text-align: justify;">Privindu-l, nu i-o dă nimeni. Nimeni nu zice că a trecut suta. Poartă mustăţi din tinereţe. Podoaba şi-a dorit-o pentru a fi considerat mai matur, mai serios şi pentru a fi cineva. E drept, nu &icirc;ntotdeauna mustaţa i-a purtat noroc. &Icirc;n prizionerat, de pildă, &icirc;n satul &icirc;n preajma căruia era, se mai faceau trieri printre militarii prizionieri pentru a fi duşi la muncă &icirc;n diverse locuri. Cică, cei aleşi trebuiau să fie &icirc;n putere, &icirc;n stare să ducă la bun sf&acirc;rşit muncile la care urmau să fie angajaţi. Numai că, de fiecare dată, atunci c&acirc;nd ajungeau la el, &icirc;l săreau, spun&acirc;ndu-i-se că ar fi cam &icirc;n v&acirc;rstă şi că n-ar face faţă eforturilor la care urma să fie supus. &Icirc;n realitate era de aceeaşi etate cu toţi ceilalţi. E un mic detaliu, la prima vedere ne&icirc;nsemnat, dar hazliu la modul &icirc;n care moş Vasile Arsene &icirc;l povesteşte, atunci c&acirc;nd vine vorba de viaţa lui de războinic şi de prizionerat.</p> <p style="text-align: justify;">De aici, de fapt statura lui de erou. A trăit o &icirc;nt&acirc;mplare cum la puţini le este dat să o trăiască şi bine-ar fi nici să nu fie puşi &icirc;n situaţia celei prin care a trecut caporalul Arsene.</p> <p style="text-align: justify;">Era &icirc;n 1942, &icirc;n tranşee, c&acirc;nd un glonte inamic i-a străpuns căciula. A simţit fierbinţeala cartuşului şi a auzit şuieratul lui, şi, din instinct a dus m&acirc;na la cap. A pipăit gaura de intrare a glonţului şi locul de ieşire, rufuit, cu pielea ruptă, ferfeliţă. Şi-a dat seama că nu-i curge s&acirc;nge de nicăieri şi că numai bunul Dumnezeu i-a fost pavăză şi ocrotitor. Numai Cel de Sus, avea să spuna şi căpitanul său, atunci c&acirc;nd a aflat vestea. El&nbsp; l-a&nbsp; păzit pe caporal, &icirc;n minunea aceea care dacă nu ar fi fost, caporalul sigur era &icirc;n lumea umbrelor.</p> <p style="text-align: justify;">Astăzi, acolo, la Grumăzeşti, bătr&acirc;nul de 101 ani,&nbsp; e mai mult dec&acirc;t un sfătos şi un pilduitor &icirc;n ale vieţii.</p> <p style="text-align: justify;">Este tatăl, bunicul şi străbunicul generaţiilor care vin. Este exemplul de muncă şi modestie, dar şi de bărbăţie. Nu-i uşor să porţi pe umeri at&acirc;tia ani şi at&acirc;tea fapte mari care au legatura cu istoria.</p> <p style="text-align: justify;">Las c&acirc;mp liber imaginaţiei celor care parcurg aceste r&acirc;nduri pentru a-şi forma propria părere despre un om, trecut de o sută de ani,&nbsp; pe care nu-l doare nimic şi care nu are nevoie de doctor; un om cum nu mulţi sunt, umblat prin tranşeele războiului, cu glonţul trec&acirc;ndu-i prin v&acirc;rful capului, cu amintiri care nu au cum să fie uitate; un om care s-a &icirc;ntors, cum n-a mai crezut, &icirc;n libertate, &icirc;n ţara lui şi-n satul lui natal.</p> <p style="text-align: justify;">S-a &icirc;nsurat, şi-a făcut casa mare, cu mulţi copii care, astăzi, &icirc;i sunt reazem la batr&acirc;neţe. A făcut şi o f&acirc;nt&acirc;na, a sădit mulţi copaci &icirc;n grădină, inclusiv via din ograda casei, tot el a plantat-o, via care, zice el, &icirc;i dă vinul dătător de putere. Cu măsură, &icirc;nsa, consumat, cum cu măsură i-a fost &icirc;ntreaga viaţă.</p> <p style="text-align: justify;">De aceea, fără tăgadă, &icirc;mi zic că eroii nu sunt doar cei care nu mai au v&acirc;rstă, &icirc;nscrişi pe altarul pomenirilor&nbsp; evocărilor, ci şi unii oameni de l&acirc;ngă noi. Oameni care au masura &icirc;n&nbsp; toate. Unul dintre ei este, sigur, Vasile Arsene din Grumăzeşti, Neamţ. &Icirc;i spunem La mulţi ani! <br /> <script src="http://media.3netmedia.ro/player/player.php?file=53304&p=&player=3"></script>
      • added2012-05-24 17:03:01
      • modified2012-05-24 17:05:58
      • active(true)
      • tagsVasile Arsene, eroi, ziua eroilor, Grumăzești
      • author_id163
      • pagtype_id3
      • toppage(true)
      • ordine413240000
      • videogallery_id0
      • ordinecategorie413260000
      • top50
      • views13
      • comentarii0
      • related
      • comentabil(false)
      • poll_id0
      • fact1
      • fact2
      • fact1type(false)
      • fact2type(false)
      • fact1pos(false)
      • fact2pos(false)
      • is_breakingnews(false)
    • Author
      • id163
      • nameŞtefan Daraban, Iaşi
      • added2009-09-16 13:00:00
      • picture(null)
      • picture_on(null)
    • Pagtype
      • id3
      • nameAlte Pagini
      • added2008-12-30 18:12:00
    • Category
      • id11
      • nameObiectiv, România
      • cattype_id3
      • parent_id8
      • haschildren(false)
      • ordine19000
      • active(true)
      • apare(true)
      • arhiva(false)
    • Videogallery
      • id0
      • nameNici o galerie
      • active(true)
      • ext
      • added2009-09-30 17:06:49
      • home(true)
      • ordine0
      • t_stamp2012-05-17 12:49:55
      • summary(null)
      • views237
    • Comment(empty)
    • Tag(empty)
    • catnameObiectiv, România
    • catid11
• ziledisplay
  • 0
    • ziJoi
    • index4
  • 1
    • ziVineri
    • index5
  • 2
    • ziSâmbătă
    • index6
  • 3
    • ziDuminică
    • index7
  • 4
    • ziLuni
    • index1
  • 5
    • ziMarți
    • index2
  • 6
    • ziMiercuri
    • index3
• lunidisplay
  • 0Ianuarie
  • 1Februarie
  • 2Martie
  • 3Aprilie
  • 4Mai
  • 5Iunie
  • 6Iulie
  • 7August
  • 8Septembrie
  • 9Octombrie
  • 10Noiembrie
  • 11Decembrie
• top30
  • 0
    • Topitem
      • id3369
      • top_id117
      • nameJason Derulo
      • piesaBreathing
      • pozitie1
      • evolutiestatic
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
  • 1
    • Topitem
      • id3368
      • top_id117
      • nameHolograf
      • piesaCat de departe
      • pozitie2
      • evolutieup
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
  • 2
    • Topitem
      • id3367
      • top_id117
      • nameDelia
      • piesaOmaDeo
      • pozitie3
      • evolutieup
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
  • 3
    • Topitem
      • id3366
      • top_id117
      • nameDya
      • piesaDon’t know
      • pozitie4
      • evolutiedown
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
  • 4
    • Topitem
      • id3365
      • top_id117
      • nameStefan Stan feat.Alex
      • piesaYou give me love
      • pozitie5
      • evolutiestatic
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
  • 5
    • Topitem
      • id3364
      • top_id117
      • nameDavid Gueta ft.Sia
      • piesaTitanium
      • pozitie6
      • evolutieup
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
  • 6
    • Topitem
      • id3363
      • top_id117
      • nameGotye (ft.Kimbra)
      • piesaSomebody that I used to know
      • pozitie7
      • evolutieup
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
  • 7
    • Topitem
      • id3362
      • top_id117
      • nameAndra
      • piesaWhat about us
      • pozitie8
      • evolutieup
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
  • 8
    • Topitem
      • id3361
      • top_id117
      • nameRuby
      • piesaMiracle of love
      • pozitie9
      • evolutiestatic
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
  • 9
    • Topitem
      • id3360
      • top_id117
      • nameRJ feat.Pitbull
      • piesaU know it ain’t love
      • pozitie10
      • evolutiedown
    • Top
      • id117
      • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
      • data2012-05-19
      • active(true)
• top30numemic
  • Top
    • id117
    • name19 mai 2012. Puteti vota la adresa: top30@radioromania.ro si prin SMS la 0763 880 333, mesaj cu tarif normal. Ne gasiti si pe facebook: "Top 30 Radio Romania Actualitati".
    • data2012-05-19
    • active(true)
• podcast
  • Podcast
    • id1944
    • nameEditia din 23.05.2012
    • idmedia53295
    • description<p>Din sumar:</p> <p>4,4587 lei pentru un euro este cursul anunţat astăzi de Banca Naţională, practic, un nou minim istoric pentru moneda naţională.</p> <p>Printre principalele preocupări la nivel internaţional şi &icirc;n mod deosebit &icirc;n Europa este şomajul &icirc;n r&acirc;ndul tinerilor, pentru reducerea căruia se aşteaptă soluţii inclusiv de la summitul din această seară de la Bruxelles.</p> <p>&nbsp;</p>
    • added2012-05-24 15:21:00
    • active(true)
    • ends0000-00-00 00:00:00
    • type0
    • playlist_id2
    • titleimg
  • Playlist
    • id2
    • nameJurnalul de Prânz
    • added2032-01-01 00:00:00
    • active(true)
    • is_podcast(true)
• vfiles
  • 0
    • Videofile
      • id259
      • id_newmedia50448
      • added2012-03-09 12:03:00
      • modified2012-03-09 12:06:06
      • deleted(false)
      • titleInundaţii în Australia
      • descriere<p>Inundaţii &icirc;n Australia</p>
      • linkuriRRAOnline
      • views97
      • playlist_id1
  • 1
    • Videofile
      • id258
      • id_newmedia46622
      • added2011-11-27 12:33:00
      • modified2011-11-27 12:36:15
      • deleted(false)
      • titleDeschiderea Târgului Gaudeamus
      • descriere<p>Miercuri a avut loc deschiderea ediţiei a 18-a a T&acirc;rgului Internaţional Gaudeamus - Carte de &Icirc;nvăţătură, organizat de Radio Rom&acirc;nia.</p>
      • linkuriRadio3Net
      • views304
      • playlist_id1
  • 2
    • Videofile
      • id257
      • id_newmedia46010
      • added2011-11-03 09:13:00
      • modified2011-11-03 09:15:32
      • deleted(false)
      • title"Presiuni sporite" asupra Greciei
      • descriere<p>Liderii europeni au sporit marţi, presiunea asupra Greciei, nemulţumiţi de anunţul surpriză al premierului elen privind organizarea unui referendum pe tema planului de salvare.</p>
      • linkuriRRAOnline
      • views164
      • playlist_id1
  • 3
    • Videofile
      • id256
      • id_newmedia45932
      • added2011-10-31 09:39:00
      • modified2011-10-31 09:41:29
      • deleted(false)
      • titleVremea severă a lăsat 4 milioane de americani fără curent electric
      • descriere<p>&Icirc;n pofida eforturilor, aproximativ 4 milioane de americani continuă să nu aibă curent electric, după căderile masive de zăpadă din ultimele zile.</p>
      • linkuriRRAOnline
      • views104
      • playlist_id1
  • 4
    • Videofile
      • id255
      • id_newmedia45437
      • added2011-10-11 20:08:00
      • modified2011-10-11 20:10:02
      • deleted(false)
      • titleProteste în urma condamnării Iuliei Timoşenko
      • descriere<p>Un tribunal din Kiev a condamnat-o pe Iulia Timoşenko, la şapte ani de &icirc;nchisoare, &icirc;ntr-un proces &icirc;n care era acuzată de abuz de putere.</p>
      • linkuriRRAOnline
      • views91
      • playlist_id1
  • 5
    • Videofile
      • id254
      • id_newmedia45344
      • added2011-10-06 20:21:00
      • modified2011-10-06 20:22:53
      • deleted(false)
      • titleFlori şi lumânări la sediul Apple din California
      • descriere<p>Steve Jobs, fost director general şi cofondator al Apple, a decedat miercuri la v&acirc;rsta de 56 de ani, &icirc;n urma unor grave probleme de sănătate.</p>
      • linkuriRRAOnline
      • views44
      • playlist_id1
  • 6
    • Videofile
      • id253
      • id_newmedia45340
      • added2011-10-06 19:31:00
      • modified2011-10-06 19:32:20
      • deleted(false)
      • titleTomas Tranströmer, surprins de câştigarea premiului Nobel
      • descriere<p>Poetul suedez Tomas Transtr&ouml;mer a primit premiul Nobel 2011 pentru literatură, datorită imaginilor condensate şi translucide oferă un acces proaspăt la realitate, după cum au explicat reprezentanţii comitetului Nobel.</p>
      • linkuriRRAOnline
      • views20
      • playlist_id1
  • 7
    • Videofile
      • id252
      • id_newmedia45124
      • added2011-09-27 09:45:00
      • modified2011-09-27 09:49:53
      • deleted(false)
      • titlePrimul zbor al Boeingului 787 Dreamliner
      • descriere<p>După trei ani de am&acirc;nări şi costuri de miliarde de dolari, compania Boeing a livrat primul 787 Dreamliner grupului japonez All Nippon Airways. Vezi &icirc;n ştire o galerie foto cu noul avion.</p>
      • linkuriRRAOnline
      • views104
      • playlist_id1
  • 8
    • Videofile
      • id251
      • id_newmedia45017
      • added2011-09-22 09:22:00
      • modified2011-09-22 09:22:37
      • deleted(false)
      • titleExecutat după deliberări record
      • descriere<p>&Icirc;n statul american Georgia a fost executat Troy Davis, condamnat la moarte &icirc;ntr-un caz care a atras atenţia internaţională, după formularea unor &icirc;ndoieli &icirc;n ce priveşte modul &icirc;n care ar fi fost instrumentat cazul.</p>
      • linkuriRRAOnline
      • views73
      • playlist_id1
  • 9
    • Videofile
      • id250
      • id_newmedia45000
      • added2011-09-21 16:12:00
      • modified2011-09-21 16:13:30
      • deleted(false)
      • titleZeci de cadavre abandonate, găsite într-un oraş mexican
      • descriere<p>Cadavrele a cel puţin 35 de persoane au fost găsite abandonate pe o şosea dintr-un oraş din estul Mexicului. Persoanele găsite sunt suspectate de legături cu grupări criminale organizate, informează AFP.</p>
      • linkuriRRAOnline
      • views34
      • playlist_id1
• rates_today
  • Rate
    • id664
    • day2012-05-24
  • Rateitem
    • 0
      • id25261
      • rate_id664
      • value0.9676
      • currencyAED
    • 1
      • id25262
      • rate_id664
      • value3.4685
      • currencyAUD
    • 2
      • id25263
      • rate_id664
      • value2.2836
      • currencyBGN
    • 3
      • id25264
      • rate_id664
      • value1.75
      • currencyBRL
    • 4
      • id25265
      • rate_id664
      • value3.4661
      • currencyCAD
    • 5
      • id25266
      • rate_id664
      • value3.7195
      • currencyCHF
    • 6
      • id25267
      • rate_id664
      • value0.5601
      • currencyCNY
    • 7
      • id25268
      • rate_id664
      • value0.1758
      • currencyCZK
    • 8
      • id25269
      • rate_id664
      • value0.601
      • currencyDKK
    • 9
      • id25270
      • rate_id664
      • value0.5887
      • currencyEGP
    • 10
      • id25271
      • rate_id664
      • value4.4662
      • currencyEUR
    • 11
      • id25272
      • rate_id664
      • value5.5765
      • currencyGBP
    • 12
      • id25273
      • rate_id664
      • value1.4905
      • currencyHUF
    • 13
      • id25274
      • rate_id664
      • value0.0635
      • currencyINR
    • 14
      • id25275
      • rate_id664
      • value4.4749
      • currencyJPY
    • 15
      • id25276
      • rate_id664
      • value0.3007
      • currencyKRW
    • 16
      • id25277
      • rate_id664
      • value0.2971
      • currencyMDL
    • 17
      • id25278
      • rate_id664
      • value0.2546
      • currencyMXN
    • 18
      • id25279
      • rate_id664
      • value0.5926
      • currencyNOK
    • 19
      • id25280
      • rate_id664
      • value2.6748
      • currencyNZD
    • 20
      • id25281
      • rate_id664
      • value1.0277
      • currencyPLN
    • 21
      • id25282
      • rate_id664
      • value0.0385
      • currencyRSD
    • 22
      • id25283
      • rate_id664
      • value0.1122
      • currencyRUB
    • 23
      • id25284
      • rate_id664
      • value0.4963
      • currencySEK
    • 24
      • id25285
      • rate_id664
      • value1.9238
      • currencyTRY
    • 25
      • id25286
      • rate_id664
      • value0.4406
      • currencyUAH
    • 26
      • id25287
      • rate_id664
      • value3.5538
      • currencyUSD
    • 27
      • id25288
      • rate_id664
      • value177.948
      • currencyXAU
    • 28
      • id25289
      • rate_id664
      • value5.395
      • currencyXDR
    • 29
      • id25290
      • rate_id664
      • value0.4245
      • currencyZAR
• meniu
  • Stiri
    • 0
      • numeRomânia
      • categ_id2
    • 1
      • numeÎn lume
      • categ_id3
    • 2
      • numePolitică
      • categ_id27
    • 3
      • numeEconomie
      • categ_id4
    • 4
      • numeSport
      • categ_id5
    • 5
      • numeCultură
      • categ_id6
    • 6
      • numeŞtiinţă & Tehnologie
      • categ_id28
    • 7
      • numeLife & Style
      • categ_id7
    • 8
      • numeEnglish
      • categ_id52
  • Emisiuni
    • 0
      • numeRomânia, devreme
      • categ_id31
    • 1
      • numeMatinal
      • categ_id10
    • 2
      • numeRomânia, împreună
      • categ_id17
    • 3
      • numeLa minut
      • categ_id35
    • 4
      • numeObiectiv, România
      • categ_id11
    • 5
      • numeActualitatea credinţei
      • categ_id26
    • 6
      • numeSemnături celebre
      • categ_id13
    • 7
      • numeEuroatlantica
      • categ_id41
    • 8
      • numeDimineaţa acasă
      • categ_id40
    • 9
      • numeMatinal de Weekend
      • categ_id15
    • 10
      • numeFolk fără vârstă
      • categ_id59
    • 11
      • numeCare mai de care
      • categ_id12
    • 12
      • numeLumea noastră
      • categ_id36
    • 13
      • numePsihologul muzical
      • categ_id30
    • 14
      • numeJazz & blues à la carte
      • categ_id37
    • 15
      • numeMuzica anilor tăi
      • categ_id38
    • 16
      • numeMuzica pe meridiane
      • categ_id32
    • 17
      • numeMaraton de duminică
      • categ_id33
    • 18
      • numeNoaptea Şlagărului Românesc
      • categ_id58
    • 19
      • numeIstorica
      • categ_id55
    • 20
      • numeFără legătură!
      • categ_id65
    • 21
      • numeCa pe roate
      • categ_id66
  • Arhivaemisiuni
    • 0
      • numeD'ale casei
      • categ_id34
    • 1
      • nume100% Country
      • categ_id29
    • 2
      • numeSpaţiul Public
      • categ_id64
  • Cauta
    • 0
      • numeReportaje
      • categ_id19
    • 1
      • numeDezbateri
      • categ_id20
    • 2
      • numeInterviuri
      • categ_id21
    • 3
      • numeDocumentare
      • categ_id22
    • 4
      • numeAnalize
      • categ_id24
  • Rubrici
    • 0
      • numeRevista Presei
      • categ_id57
    • 1
      • numeSinteza săptămânii
      • categ_id60
    • 2
      • numeObiectiv: Limba română
      • categ_id54
    • 3
      • numeNoapte bună, copii!
      • categ_id51
    • 4
      • numeO vorbă bună
      • categ_id61
• topemisiunilunahome
  • 0
    • Rrapage
      • nameAl doilea guvern român demis prin moţiune de cenzură(UPDATE)
      • id40506
      • added2012-04-27 09:29:18
      • modified2012-04-27 18:14:36
      • views557
      • summaryLIVE UPDATES: Preşedintele României, Traian Băsescu, invită partidele la consultări. De la ora 17.00 este invitat PSD, la 17.30 PNL, la ora 18.00 PC, ultimii fiind invitaţi reprezentanţii PDL.
      • titleimg<img width="280" height="190" src="/files/MRU.jpg" alt="" />Premierul Mihai Răzvan Ungureanu ia cuv&acirc;ntul la tribuna Parlamentului. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" src="/files/MRU.jpg" alt="" />
      • titlevideo
      • related40494, 40372, 40213
      • caudio(true)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameSorin Solomon
      • id297
    • Category
      • namePolitică
      • id27
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id330
        • tagPsd
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981929
          • rrapage_id40506
          • tag_id330
      • 1
        • id373
        • tagPdl
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981930
          • rrapage_id40506
          • tag_id373
      • 2
        • id539
        • tagParlament
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981932
          • rrapage_id40506
          • tag_id539
      • 3
        • id540
        • tagGuvern
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981931
          • rrapage_id40506
          • tag_id540
      • 4
        • id4347
        • tagMoiune
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981927
          • rrapage_id40506
          • tag_id4347
      • 5
        • id4357
        • tagCenzur
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id981928
          • rrapage_id40506
          • tag_id4357
  • 1
    • Rrapage
      • nameDrumul căilor ferate
      • id40541
      • added2012-04-28 15:49:59
      • modified2012-04-29 12:58:55
      • views465
      • summaryNiciunul dintre trenurile de epocă aflate în administrarea Societăţii Feroviare de Turism nu este înscris pe lista obiectelor de patrimoniu.
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/1Oravita-Anina-1.jpg" alt="" />Foto: Simona Şerbănescu.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/1Oravita-Anina-2.jpg" alt="" />
      • titlevideo
      • related39998, 39835, 30612
      • caudio(true)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id1056
      • active(true)
    • Author
      • nameSimona Şerbănescu
      • id199
    • Category
      • nameDocumentare
      • id22
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id605
        • tagHotel
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id982685
          • rrapage_id40541
          • tag_id605
      • 1
        • id683
        • tagMihai Necolaiciuc
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id982686
          • rrapage_id40541
          • tag_id683
      • 2
        • id882
        • tagTren
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id982681
          • rrapage_id40541
          • tag_id882
      • 3
        • id1439
        • tagPatrimoniu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id982682
          • rrapage_id40541
          • tag_id1439
      • 4
        • id12359
        • tagExclusiv Radio
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id982680
          • rrapage_id40541
          • tag_id12359
      • 5
        • id20566
        • tagEpoc
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id982683
          • rrapage_id40541
          • tag_id20566
      • 6
        • id34270
        • tagSocietate Feroviar De Turism
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id982684
          • rrapage_id40541
          • tag_id34270
  • 2
    • Rrapage
      • nameOprescu şi Iordănescu, candidaţi la Capitală
      • id40547
      • added2012-04-29 12:55:04
      • modified2012-05-01 15:31:34
      • views464
      • summaryTabelul candidaturilor anunţate la primăriile de sector şi la primăria Bucureşti.
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" title="Anghel Iordănescu şi-a depus candidatura la primăria Capitalei" src="/files/iordanescu-agerpres-1.jpg" />Anghel Iordănescu şi-a depus candidatura la primăria Capitalei. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Anghel Iordănescu şi-a depus candidatura la primăria Capitalei" src="/files/iordanescu-agerpres-2.jpg" />
      • titlevideo
      • related39661, 40536, 39895
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • namePaul Poteraşi
      • id11
    • Category
      • namePolitică
      • id27
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id232
        • tagSorin Oprescu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id984114
          • rrapage_id40547
          • tag_id232
      • 1
        • id3322
        • tagPrimrie
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id984115
          • rrapage_id40547
          • tag_id3322
      • 2
        • id9074
        • tagBem
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id984120
          • rrapage_id40547
          • tag_id9074
      • 3
        • id16277
        • tagTiri Bucureti
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id984113
          • rrapage_id40547
          • tag_id16277
      • 4
        • id23696
        • tagConstantin Cojocaru
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id984118
          • rrapage_id40547
          • tag_id23696
      • 5
        • id34280
        • tagAlegeri Locale 2012
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id984112
          • rrapage_id40547
          • tag_id34280
      • 6
        • id34281
        • tagAnghel Iordnescu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id984116
          • rrapage_id40547
          • tag_id34281
      • 7
        • id34282
        • tagIrinel Adrian Columbeanu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id984117
          • rrapage_id40547
          • tag_id34282
      • 8
        • id34283
        • tagAlexandru Vladu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id984119
          • rrapage_id40547
          • tag_id34283
  • 3
    • Rrapage
      • name18 persoane candidează la primăria Bucureşti
      • id40604
      • added2012-05-02 09:47:14
      • modified2012-05-13 21:55:45
      • views429
      • summaryBiroul Electoral Municipal anunţă că pentru Consiliul General Bucureşti au depus liste complete nouă formaţiuni politice.
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/stampila-vot-electorala+mana 280.png" alt="" />Foto: Arhivă.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/stampila-vot-electorala+mana 280.png" />
      • titlevideo
      • related40365, 40577
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameFlorin Matei
      • id309
    • Category
      • namePolitică
      • id27
    • Comment
      • 0
        • id7419
        • headline
        • textNu cunosc despre ceilalti candidati dar la sectorul 6 sunt unii despre care nu am auzit nimic niciodata ... deci de ce am vrea un primar care nu a facut nimic si nu are niciun plan? Poteras e cel mai ok.
        • user_id0
        • numeroxana n
        • emailroxana.nedelcu@ymail.com
        • active(true)
        • added2012-05-02 20:54:51
        • modified2012-05-02 20:57:54
        • rrapage_id40604
        • ipaddr
        • parent(null)
    • Tag
      • 0
        • id875
        • tagBucureti
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id993312
          • rrapage_id40604
          • tag_id875
      • 1
        • id3322
        • tagPrimrie
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id993313
          • rrapage_id40604
          • tag_id3322
      • 2
        • id12367
        • tagExclusiv Online
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id993311
          • rrapage_id40604
          • tag_id12367
      • 3
        • id34280
        • tagAlegeri Locale 2012
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id993310
          • rrapage_id40604
          • tag_id34280
  • 4
    • Rrapage
      • namePremierul desemnat Victor Ponta a anunţat lista miniştrilor
      • id40571
      • added2012-05-01 10:26:33
      • modified2012-05-02 11:19:47
      • views414
      • summaryLista e dominată de reprezentanţii PNL, care au şapte propuneri, urmaţi de cei PSD, cu patru nominalizări, şi PC cu o propunere. Restul de cinci propuneri sunt ale unor persoane aparent neafiliate politic.
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/ponta1(1).png" />&nbsp; Premierul desemnat, Victor Ponta. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Victor Ponta" src="/files/ponta2(1).png" />
      • titlevideo
      • related40557, 40533
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameRăzvan Stancu
      • id344
    • Category
      • namePolitică
      • id27
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id150
        • tagFmi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985384
          • rrapage_id40571
          • tag_id150
      • 1
        • id278
        • tagDan Nica
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985399
          • rrapage_id40571
          • tag_id278
      • 2
        • id311
        • tagCe
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985383
          • rrapage_id40571
          • tag_id311
      • 3
        • id1745
        • tagVictor Alistar
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985405
          • rrapage_id40571
          • tag_id1745
      • 4
        • id1832
        • tagLeonard Orban
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985400
          • rrapage_id40571
          • tag_id1832
      • 5
        • id7022
        • tagVictor Ponta
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985381
          • rrapage_id40571
          • tag_id7022
      • 6
        • id7554
        • tagBm
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985382
          • rrapage_id40571
          • tag_id7554
      • 7
        • id7632
        • tagTitus Corlean
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985387
          • rrapage_id40571
          • tag_id7632
      • 8
        • id11469
        • tagDaniel Constantin
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985391
          • rrapage_id40571
          • tag_id11469
      • 9
        • id19571
        • tagMircea Dua
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985404
          • rrapage_id40571
          • tag_id19571
      • 10
        • id22116
        • tagMircea Diaconu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985398
          • rrapage_id40571
          • tag_id22116
      • 11
        • id22197
        • tagCorneliu Dobrioiu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985390
          • rrapage_id40571
          • tag_id22197
      • 12
        • id22753
        • tagFlorin Georgescu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985385
          • rrapage_id40571
          • tag_id22753
      • 13
        • id23229
        • tagAndrei Marga
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985386
          • rrapage_id40571
          • tag_id23229
      • 14
        • id24852
        • tagMariana Cmpeanu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985392
          • rrapage_id40571
          • tag_id24852
      • 15
        • id28975
        • tagVictor Paul Dobre
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985401
          • rrapage_id40571
          • tag_id28975
      • 16
        • id29940
        • tagRovana Plumb
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985397
          • rrapage_id40571
          • tag_id29940
      • 17
        • id31828
        • tagVasile Cepoi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985395
          • rrapage_id40571
          • tag_id31828
      • 18
        • id34190
        • tagLucian Isar
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985403
          • rrapage_id40571
          • tag_id34190
      • 19
        • id34313
        • tagDaniel Chioiu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985388
          • rrapage_id40571
          • tag_id34313
      • 20
        • id34314
        • tagIoan Rus
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985389
          • rrapage_id40571
          • tag_id34314
      • 21
        • id34315
        • tagCorina Dumitrescu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985393
          • rrapage_id40571
          • tag_id34315
      • 22
        • id34316
        • tagOvidiu Silaghi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985394
          • rrapage_id40571
          • tag_id34316
      • 23
        • id34317
        • tagEduard Hellvig
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985396
          • rrapage_id40571
          • tag_id34317
      • 24
        • id34318
        • tagLiviu Marin Pop
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id985402
          • rrapage_id40571
          • tag_id34318
• topemisiunisaptamanahome
  • 0
    • Rrapage
      • name"Cursuri de formare profesională ineficiente" cu bani europeni
      • id41195
      • added2012-05-21 13:50:05
      • modified2012-05-21 14:48:12
      • views320
      • summaryMinistrul afacerilor europene Leonard Orban spune că multe din programele de formare profesională nu instruiesc participanţii în meserii care au căutare pe piaţa muncii.
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/image/DRAGU/POLITICA/EXTERN/comisie-europeana.jpg" />Foto: Parlamentul European.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" src="/files/image/DRAGU/POLITICA/EXTERN/comisie-europeana2.jpg" />
      • titlevideo
      • related41191, 38304
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameDiana Domenico
      • id77
    • Category
      • nameRomânia
      • id2
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id2174
        • tagFonduri Europene
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id998651
          • rrapage_id41195
          • tag_id2174
      • 1
        • id1150
        • tagBani
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id998650
          • rrapage_id41195
          • tag_id1150
      • 2
        • id1832
        • tagLeonard Orban
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id998652
          • rrapage_id41195
          • tag_id1832
  • 1
    • Rrapage
      • nameNoaptea Muzeelor, la cea de-a opta ediţie
      • id41123
      • added2012-05-18 11:58:26
      • modified2012-05-19 16:56:59
      • views273
      • summaryAproximativ 100 de muzee îşi deschid porţile în România în noaptea de 19 mai pentru toţi cei pasionaţi de tehnică, aviaţie sau artă, în cadrul celei de-a opta ediţii a "Nopţii Muzeelor".
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/noaptea-muzeelor-agerpres-1.png" alt="" /> Muzeul Naţional de Istorie a Rom&acirc;niei a fost vizitat &icirc;n 2011 de zeci de mii de bucureşteni. Foto: Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/noaptea-muzeelor-agerpres-2.png" alt="" />
      • titlevideo
      • related28951, 28944, 28944
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameBeatrice Brăileanu
      • id502
    • Category
      • nameCultură
      • id6
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id15047
        • tagNoaptea Muzeelor
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997651
          • rrapage_id41123
          • tag_id15047
      • 1
        • id16277
        • tagTiri Bucureti
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997647
          • rrapage_id41123
          • tag_id16277
      • 2
        • id34680
        • tagRmnr
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997650
          • rrapage_id41123
          • tag_id34680
      • 3
        • id505
        • tagMuzee
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997648
          • rrapage_id41123
          • tag_id505
      • 4
        • id34679
        • tagInstituii Culturale
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997649
          • rrapage_id41123
          • tag_id34679
  • 2
    • Rrapage
      • nameVreme instabilă în weekend
      • id41128
      • added2012-05-18 13:36:47
      • modified2012-05-18 20:14:15
      • views262
      • summaryÎncepând de sâmbătă dimineaţă şi până duminică seara, în sud-estul şi estul ţării sunt aşteptate averse şi descărcări electrice, informează meteorologii.
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/ploi.jpg" />Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Foto: Arhivă Agerpres." src="/files/ploi.jpg" />
      • titlevideo
      • related41089, 40941, 40426
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameCristina Ghioca
      • id410
    • Category
      • nameRomânia
      • id2
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id14729
        • tagDescrcri Electrice
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997198
          • rrapage_id41128
          • tag_id14729
      • 1
        • id3630
        • tagVnt
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997199
          • rrapage_id41128
          • tag_id3630
      • 2
        • id2261
        • tagPloi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997195
          • rrapage_id41128
          • tag_id2261
      • 3
        • id1839
        • tagWeekend
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997200
          • rrapage_id41128
          • tag_id1839
      • 4
        • id1810
        • tagAvertizare
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997197
          • rrapage_id41128
          • tag_id1810
      • 5
        • id708
        • tagAverse
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997196
          • rrapage_id41128
          • tag_id708
  • 3
    • Rrapage
      • nameDonna Summer, supranumită "regina muzicii disco" a murit
      • id41107
      • added2012-05-17 19:30:34
      • modified2012-05-17 20:07:49
      • views217
      • summaryDonna Summer, de cinci ori laureată a Premiilor Grammy, care a dominat topurile muzicale americane în anii 1970, a decedat la 63 de ani. Artista suferea de cancer.
      • titleimg<img width="280" height="190" alt="" src="/files/donna-summer1.png" /> Donna Summer &icirc;n concert. Foto:&nbsp;Reuters Arhivă.
      • titleimg2<img width="90" height="61" alt="" title="Donna Summer &icirc;n concert" src="/files/donna-summer2.png" />
      • titlevideo
      • related41042, 39864, 38196
      • caudio(false)
      • cvideo(true)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameRăzvan Stancu
      • id344
    • Category
      • nameCultură
      • id6
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id9897
        • tagGrammy
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id996335
          • rrapage_id41107
          • tag_id9897
      • 1
        • id34666
        • tagDisco
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id996334
          • rrapage_id41107
          • tag_id34666
      • 2
        • id34668
        • tagDonna Summer
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id996333
          • rrapage_id41107
          • tag_id34668
      • 3
        • id1971
        • tagDeces
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id996336
          • rrapage_id41107
          • tag_id1971
  • 4
    • Rrapage
      • nameScutul antirachetă, "funcţional din 2015"
      • id41146
      • added2012-05-18 16:57:21
      • modified2012-05-18 20:33:53
      • views212
      • summaryDeclararea capacităţii interimare de apărare antirachetă a NATO este un subiect major de pe agenda summitului de la Chicago şi este puternic promovat de SUA şi de România, spune preşedintele Traian Băsescu.
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/traian1.png" /> Preşedintele Traian Băsescu. Foto:&nbsp;presidency.ro
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" title="Preşedintele Traian Băsescu" src="/files/traian2.png" />
      • titlevideo
      • related40578, 35814
      • caudio(false)
      • cvideo(true)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameRăzvan Stancu
      • id344
    • Category
      • nameRomânia
      • id2
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id18
        • tagSua
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997210
          • rrapage_id41146
          • tag_id18
      • 1
        • id828
        • tagTraian Bsescu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997205
          • rrapage_id41146
          • tag_id828
      • 2
        • id4919
        • tagChicago
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997209
          • rrapage_id41146
          • tag_id4919
      • 3
        • id1076
        • tagRachet
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997207
          • rrapage_id41146
          • tag_id1076
      • 4
        • id3325
        • tagScut
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997206
          • rrapage_id41146
          • tag_id3325
      • 5
        • id419
        • tagNato
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id997208
          • rrapage_id41146
          • tag_id419
• topemisiuni24home
  • 0
    • Rrapage
      • nameSalarii mici, muncă multă pentru unii angajaţi germani
      • id41287
      • added2012-05-23 19:16:10
      • modified2012-05-23 20:49:43
      • views75
      • summaryPotrivit unui studiu de specialitate, 900 de mii de lucrători din Germania lucrează săptămânal 50 de ore pentru a-şi asigura existenţa, sănătatea lor fiind periclitată serios de perioada prea lungă petrecută la muncă.
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/spania-piata-muncii-reuters-1.png" alt="" />Foto: Arhivă Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" alt="" src="/files/spania-piata-muncii-reuters-1.png" />
      • titlevideo
      • related41104, 40561, 40747
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameOvidiu Suciu, Berlin
      • id76
    • Category
      • nameÎn lume
      • id3
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id7728
        • tagPiaa Muncii
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000282
          • rrapage_id41287
          • tag_id7728
      • 1
        • id1074
        • tagSalariai
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000284
          • rrapage_id41287
          • tag_id1074
      • 2
        • id8581
        • tagAjutor Social
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000283
          • rrapage_id41287
          • tag_id8581
      • 3
        • id923
        • tagGermania
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000281
          • rrapage_id41287
          • tag_id923
  • 1
    • Rrapage
      • nameCod portocaliu de ploi în estul şi sud-estul ţării
      • id41302
      • added2012-05-24 09:47:08
      • modified2012-05-24 13:23:47
      • views72
      • summaryBucureştiul şi 11 judeţe se află până vineri sub incidenţa unui cod meteo de ploi şi vijelii. Cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp şi izolat 40...50 l/mp.
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" src="/files/ploi-arhiva-agerpres-1.png" /> Foto: Arhivă Agerpres.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/ploi-arhiva-agerpres-1.png" alt="" />
      • titlevideo
      • related41279, 41226, 41170
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameCristina Ghioca
      • id410
    • Category
      • nameRomânia
      • id2
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id16272
        • tagTiri Sudvest
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000531
          • rrapage_id41302
          • tag_id16272
      • 1
        • id2261
        • tagPloi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000536
          • rrapage_id41302
          • tag_id2261
      • 2
        • id780
        • tagInundaii
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000535
          • rrapage_id41302
          • tag_id780
      • 3
        • id717
        • tagMehedini
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000532
          • rrapage_id41302
          • tag_id717
      • 4
        • id15063
        • tagHidrologi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000533
          • rrapage_id41302
          • tag_id15063
      • 5
        • id34773
        • tagCoutea
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000534
          • rrapage_id41302
          • tag_id34773
      • 6
        • id2480
        • tagCod
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000537
          • rrapage_id41302
          • tag_id2480
  • 2
    • Rrapage
      • nameSituaţia romilor, discutată la Strasbourg
      • id41289
      • added2012-05-23 19:48:32
      • modified2012-05-23 20:03:02
      • views65
      • summaryStudiile arată că în continuare unul din trei romi nu are un loc de muncă, 20% dintre romi nu au asigurare de sănătate, iar 90% trăiesc sub pragul de sărăcie.
      • titleimg<img height="190" width="280" src="/files/romi-franta-reuters-1.png" alt="" />Foto: Arhivă Reuters.
      • titleimg2<img height="61" width="90" src="/files/romi-franta-reuters-1.png" alt="" />
      • titlevideo
      • related40077, 40061. 34306
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameIolanda Bădiliţă
      • id164
    • Category
      • nameÎn lume
      • id3
    • Comment
      • 0
        • id7621
        • headline
        • textLăsați-i să se descurce. Dacă nu sunt în stare s-o facă, lăsați-i în pace.
        • user_id0
        • numeViktor
        • emailmarkovv09@gmail.com
        • active(true)
        • added2012-05-23 20:44:51
        • modified2012-05-23 20:47:48
        • rrapage_id41289
        • ipaddr
        • parent(null)
    • Tag
      • 0
        • id2884
        • tagRomi
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000211
          • rrapage_id41289
          • tag_id2884
      • 1
        • id4960
        • tagSrcie
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000212
          • rrapage_id41289
          • tag_id4960
      • 2
        • id1879
        • tagUniunea European
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000213
          • rrapage_id41289
          • tag_id1879
      • 3
        • id1445
        • tagStrasbourg
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000214
          • rrapage_id41289
          • tag_id1445
  • 3
    • Rrapage
      • nameLiderii europeni doresc ca Grecia "să rămână în zona euro"
      • id41290
      • added2012-05-23 19:54:26
      • modified2012-05-23 20:34:56
      • views63
      • summaryLiderii din cele 27 de state membre UE se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta despre situaţia Greciei, despre posibilele măsuri pentru stimularea creşterii economice şi despre situaţia şomajului din Europa.
      • titleimg<img height="190" width="280" alt="" title="Jose Manuel Durao Barroso" src="/files/Jose-Manuel-Durao-Barroso.jpg" />Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Foto: Parlamentul European.
      • titleimg2<img height="61" width="90" title="Jose Manuel Durao Barroso" alt="" src="/files/Jose-Manuel-Durao-Barroso.jpg" />
      • titlevideo
      • related41067, 35280, 34370
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameCarmen Valică, Bruxelles
      • id491
    • Category
      • nameÎn lume
      • id3
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id1047
        • tagOmaj
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000279
          • rrapage_id41290
          • tag_id1047
      • 1
        • id239
        • tagBruxelles
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000276
          • rrapage_id41290
          • tag_id239
      • 2
        • id6416
        • tagCretere Economic
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000278
          • rrapage_id41290
          • tag_id6416
      • 3
        • id647
        • tagGrecia
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000277
          • rrapage_id41290
          • tag_id647
      • 4
        • id1235
        • tagComisia European
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000275
          • rrapage_id41290
          • tag_id1235
      • 5
        • id2614
        • tagMsuri
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000280
          • rrapage_id41290
          • tag_id2614
  • 4
    • Rrapage
      • nameDinamo câştigă Cupa României
      • id41295
      • added2012-05-24 07:45:42
      • modified2012-05-24 08:15:39
      • views62
      • summaryDupă victoria cu 1-0 din finala Cupei României la fotbal, Dinamo a egalat la trofee echipa Rapid, ambele formaţii având câte 13 cupe ale României. nicol gol al partidei a fost înscris în minutul 58 de fundaşul Adrian Scarlatache.
      • titleimg<img src="/files/1(735).jpg" width="280" height="190" title="Dinamo Bucureşti" alt="" />C&acirc;ştigătoarea Cupei Rom&acirc;niei, sezonul 2011-2012, echipa Dinamo Bucureşti. Foto: Reuters.
      • titleimg2<img src="/files/1(735).jpg" width="90" height="61" title="Dinamo Bucureşti" alt="" />
      • titlevideo
      • related41264, 41094
      • caudio(false)
      • cvideo(false)
      • videogallery_id0
      • active(true)
    • Author
      • nameIonuţ Dragu
      • id15
    • Category
      • nameSport
      • id5
    • Comment(empty)
    • Tag
      • 0
        • id673
        • tagRapid
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000358
          • rrapage_id41295
          • tag_id673
      • 1
        • id8
        • tagDinamo
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000357
          • rrapage_id41295
          • tag_id8
      • 2
        • id6621
        • tagCupa Romniei
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000356
          • rrapage_id41295
          • tag_id6621
      • 3
        • id34768
        • tagDjakaridja Kone
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000363
          • rrapage_id41295
          • tag_id34768
      • 4
        • id1521
        • tagRzvan Lucescu
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000362
          • rrapage_id41295
          • tag_id1521
      • 5
        • id1186
        • tagDumitru Dragomir
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000364
          • rrapage_id41295
          • tag_id1186
      • 6
        • id9
        • tagFotbal
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000360
          • rrapage_id41295
          • tag_id9
      • 7
        • id19192
        • tagCup
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000359
          • rrapage_id41295
          • tag_id19192
      • 8
        • id5272
        • tagReacii
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000361
          • rrapage_id41295
          • tag_id5272
      • 9
        • id33676
        • tagCristian Borcea
        • longname(null)
        • RrapagesTag
          • id1000365
          • rrapage_id41295
          • tag_id33676
• blog
  • 0
    • Blog
      • id6
      • nameMişcarea de Sănătate
      • linkhttp://miscareadesanatate.romania-actualitati.ro/?feed=rss2
      • active1
      • poza<p><img width="100" height="70" alt="" src="/files/miscarea.jpg" /></p>
      • descriere<p>O campanie pentru mi?care, sport ?i s?n?tate ini?iat? pe termen nelimitat de Radio Rom&acirc;nia Actualit??i.</p>
    • rss
      • Rss
        • version2.0
        • Channel
          • titleMişcarea de Sănătate
          • Link
            • hrefhttp://miscareadesanatate.romania-actualitati.ro/?feed=rss2
            • relself
            • typeapplication/rss+xml
          • linkhttp://miscareadesanatate.romania-actualitati.ro
          • descriptionO campanie Radio România Actualităţi
          • lastBuildDateMon, 21 May 2012 18:24:51 +0000
          • generatorhttp://wordpress.org/?v=2.8.6
          • languageen
          • updatePeriodhourly
          • updateFrequency1
          • Item
            • 0
              • titleMişcarea de Sănătate, la primul maraton al Braşovului
              • linkhttp://miscareadesanatate.romania-actualitati.ro/?p=307
              • pubDateSun, 20 May 2012 18:10:49 +0000
              • creatoradministrator
              • categoryActivităţi în aer liber
              • guid
                • valuehttp://miscareadesanatate.romania-actualitati.ro/?p=307
                • isPermaLinkfalse
              • descriptionAproape 300 de concurenţi au participat sâmbătă, 19 mai, la primul maraton al Braşovului, organizat de Asociaţia Clubul Studenţesc pentru Protecţia Naturii şi Turism. Concursul de alergare montană Braşov Marathon 2012 a avut la prima ediţie 21 de km pe un traseu cuprinzând centrul istoric al Braşovului, poalele Tâmpei, treptele lui Gabony, Şaua Tâmpei, Poiana [...]
              • encoded
              • commentRsshttp://miscareadesanatate.romania-actualitati.ro/?feed=rss2&p=307
              • Comments
                • 0http://miscareadesanatate.romania-actualitati.ro/?p=307#comments
                • 10
  • 1
    • Blog
      • id5
      • nameRomânia pe bicicletă
      • linkhttp://pebicicleta.romania-actualitati.ro/?feed=rss2
      • active1
      • poza<p><img width="100" height="70" alt="" src="/files/bicicleta.JPG" /></p>
      • descriere<p><span style="font-family: Arial; font-size: small;">Radio Rom&acirc;nia Actualit??i, prin programul &bdquo;Obiectiv Rom&acirc;nia&rdquo;, va sprijini mi?carea ciclist? ?i pia?a autohton? a produc?torilor ?i distribuitorilor de profil, pentru a demonstra c? mersul pe bicicleta este necesar, dar ?i accesibil rom&acirc;nilor! </span></p>
    • rss
      • Rss
        • version2.0
        • Channel
          • titleRomânia Pedalează
          • Link
            • hrefhttp://pebicicleta.romania-actualitati.ro/?feed=rss2
            • relself
            • typeapplication/rss+xml
          • linkhttp://pebicicleta.romania-actualitati.ro
          • descriptionCa să nu te urci pe pereţi în trafic... te urci... pe bicicletă!
          • lastBuildDateThu, 17 May 2012 12:37:46 +0000
          • languageen
          • updatePeriodhourly
          • updateFrequency1
          • Item
            • 0
              • titlePrima Evadare – un brand al ciclismului românesc.
              • linkhttp://pebicicleta.romania-actualitati.ro/?p=3079
              • pubDateThu, 17 May 2012 10:41:22 +0000
              • creatoradministrator
              • guid
                • valuehttp://pebicicleta.romania-actualitati.ro/?p=3079
                • isPermaLinkfalse
              • descriptionde Daniel Ruse, coordonator &#8220;România Pedalează&#8221; Pedalatul nu ține cont de vârstă și de gen și nici de kilogramele fiecăruia, înălțime, culoarea pielii sau a părului. Pedalatul este o stare de spirit și asta au dovedit bicicliștii înscriși la Prima Evadare, care nu și-au dorit neapărat un loc pe podium, ci doar să încheie cursa. Și [...]
              • commentRsshttp://pebicicleta.romania-actualitati.ro/?feed=rss2&p=3079
              • Category
                • 0(1) Campania "România Pedalează"
                • 1(4) Competiţii
                • 2(5) On2wheels Biketeam
              • Comments
                • 0http://pebicicleta.romania-actualitati.ro/?p=3079#comments
                • 10
              • encoded
  • 2
    • Blog
      • id3
      • nameÎn jurul lumii
      • linkhttp://injurullumii.romania-actualitati.ro/?feed=rss2
      • active1
      • poza<p><img width="100" height="70" alt="" src="/files/uca(1).jpg" /></p>
      • descriere<p><span>La 70 de ani, exploratoarea Uca Marinescu a pornit &icirc;ntr-o nou? c?l?torie &icirc;n jurul lumii. Aici pute?i citi jurnalul acestei &icirc;ntreprinderi la finalul c?reia &icirc;n cinci luni, Uca Marinescu a str?b?tut tot at&acirc;tea continente.<br /> </span></p>
    • rss
      • Rss
        • version2.0
        • Channel
          • titleÎn Jurul Lumii
          • Link
            • hrefhttp://injurullumii.romania-actualitati.ro/?feed=rss2
            • relself
            • typeapplication/rss+xml
          • linkhttp://injurullumii.romania-actualitati.ro
          • descriptioncu Uca Marinescu
          • lastBuildDateWed, 10 Aug 2011 18:42:58 +0000
          • generatorhttp://wordpress.org/?v=2.9.2
          • languageen
          • updatePeriodhourly
          • updateFrequency1
          • Item
            • 0
              • titleUca Marinescu printre shamani
              • linkhttp://injurullumii.romania-actualitati.ro/?p=531
              • pubDateWed, 10 Aug 2011 11:06:19 +0000
              • creatoradministrator
              • categoryUncategorized
              • guid
                • valuehttp://injurullumii.romania-actualitati.ro/?p=531
                • isPermaLinkfalse
              • description În călătoria sa din vara 2011 pe urmele şi printre shamanii din Mongolia, Uca Marinescu are parte de surprize dintre cele mai neaşteptate. Dupa ce i-a cunoscut pe câţiva dintre urmaşii lui Ginghis Han-la rândul sau shaman &#8211; şi a întins palmele pentru a atinge globurile de energie [...]
              • encoded
              • commentRsshttp://injurullumii.romania-actualitati.ro/?feed=rss2&p=531
              • Comments
                • 0http://injurullumii.romania-actualitati.ro/?p=531#comments
                • 10
  • 3
    • Blog
      • id2
      • nameCalea spre sănătate
      • linkhttp://caleaspresanatate.romania-actualitati.ro/?feed=rss2
      • active1
      • poza<p><img height="70" width="100" src="/files/rachitan.jpg" alt="" /></p>
      • descriere<p>&ldquo;Via?? ?i s?n?tate&rdquo; este un loc de &icirc;nt&acirc;lnire pentru cei care vor s? discute cu un om de ?tiin?? despre&nbsp; marile &icirc;ntreb?ri ale existen?ei noastre.</p>
    • rss
      • Rss
        • version2.0
        • Channel
          • titleViaţă şi sănătate
          • Link
            • hrefhttp://caleaspresanatate.romania-actualitati.ro/?feed=rss2
            • relself
            • typeapplication/rss+xml
          • linkhttp://caleaspresanatate.romania-actualitati.ro
          • description(empty)
          • lastBuildDateWed, 27 Oct 2010 08:34:49 +0000
          • generatorhttp://wordpress.org/?v=2.9.2
          • languageen
          • updatePeriodhourly
          • updateFrequency1
          • Item
            • 0
              • titleCristian Răchitan invitat la Semnături celebre
              • linkhttp://caleaspresanatate.romania-actualitati.ro/?p=206
              • pubDateWed, 27 Oct 2010 08:34:49 +0000
              • creatorrra
              • categoryEşti ceea ce faci
              • guid
                • valuehttp://caleaspresanatate.romania-actualitati.ro/?p=206
                • isPermaLinkfalse
              • descriptionCristian Răchitan este unul dintre acei medici care călătoresc prin lume spre a face bine suferinzilor. Voluntar şi dezinteresat, atent la tot ce se petrece în lume, analizează viaţa românilor şi vine mereu în ţară pentru a face bine. Realizator Denise Theodoru. Audio: Interviu cu doctorul Cristian Răchitan
              • commentRsshttp://caleaspresanatate.romania-actualitati.ro/?feed=rss2&p=206
              • Comments
                • 0http://caleaspresanatate.romania-actualitati.ro/?p=206#comments
                • 10
  • 4
    • Blog
      • id7
      • nameVezi ce asculţi
      • linkhttp://www.veziceasculti.ro/feed/rss/
      • active1
      • poza<p><img width="100" height="70" alt="" src="/files/image/blog.png" /></p>
      • descriere<p>Blogul prin care publicul are acces la o selec?ie atractiv? a reportajelor difuzate de Radio Rom&acirc;nia Actualit??i, la articolele format text, la fotografii ?i con?inut video.</p> <p>&nbsp;</p> <p>Ascult?torul poate comenta subiectul al?turi de reporter, prin platformele interactive oferite de blog ?i de emisiunea &quot;Obiectiv, Rom&acirc;nia!&rdquo;</p>
    • rss
      • Rss
        • version0.92
        • Channel
          • titleReporter Special
          • linkhttp://www.veziceasculti.ro
          • descriptionRadio România Actualităţi îţi arată ce asculţi !
          • lastBuildDateMon, 15 Aug 2011 15:18:40 +0000
          • docshttp://backend.userland.com/rss092
          • languageen
          • Item
            • 0
              • titleNe-am întors!
              • descriptionProiectul Reporter Special se întoarce în această vară cu o nouă incursiune în căutarea României de la firul ierbii. După un periplu prin orașele mici, dar cu probleme mari, încercăm să aflăm cum se vede România din satele uitate de lume, din locurile în care politicienii ajung doar în campania electorală, din comunitățile izolate sau
              • linkhttp://www.veziceasculti.ro/2011/06/28/ne-am-intors/
            • 1
              • title175 DE SECUNDE LA…
              • descriptionReporter Special ajunge în oraşele mici! Parafrazând titlul nuvelei lui Geo Bogza, care în 1938 a lansat reportajul literar românesc, stând „175 de minute la Mizil”, corespondenţii RRA vor încerca să radiografieze viaţa orăşelelor din România. De fiecare dată, jurnaliştii vor juca câte un rol: locuitor al urbei, cetăţean care alege să se mute în
              • linkhttp://www.veziceasculti.ro/2011/03/24/175-de-secunde-la/
            • 2
              • titleÎn căutarea șansei
              • descriptionProiectul Reporter Special revine la Radio România Actualităţi cu o nouă serie de documentare, sub genericul „În căutarea şansei”. Primul reportaj, realizat de Ioan Suciu, i-a adus în atenţie pe cei care au ales să trăiască în estul Ungariei – să lucreze sau să facă afaceri acolo, să-şi cumpere case, să se relaxeze, să-şi ducă
              • linkhttp://www.veziceasculti.ro/2011/01/12/in-cautarea-sansei/
            • 3
              • titlePământul care se scufundă
              • descriptionPĂMÂNTUL CARE SE SCUFUNDĂ. Exploatările de sare &#8211; binecuvântare și povară Un crater a apărut din senin în centrul unui oraş, înghiţând cu totul un supermarket – este ştirea care a ţinut capul de afiş al actualităţii la sfârşitul lui 2010 şi la care cu toţii am ciulit urechile şi am deschis mari ochii. Ocna
              • linkhttp://www.veziceasculti.ro/2010/12/28/orase-care-se-scufunda/
            • 4
              • titleÎn urma apelor – cinci luni de la inundații
              • descriptionLa cinci luni de la inundațiile din iulie, mulți dintre sinistrați locuiesc încă la rude sau în taberele de sinistrați. În Botoșani, de exemplu, nicio casă din cele 490 care trebuiau refăcute din temelii nu a fost finalizată, din cauza lipsei materialului lemnos necesar. Mai mult, pe fondul crizei economice și financiare, firmele lucrează pe
              • linkhttp://www.veziceasculti.ro/2010/11/21/in-urma-apelor-cinci-luni-de-la-inundatii/
            • 5
              • titleÎn urma apelor. Pe Siret la Vale.
              • descriptionGALAŢI [jurnal de reporter, fotografii, video] ŞENDRENI [jurnal de reporter, fotografii] SCHINENI [jurnal de reporter, video] BACĂU [jurnal de reporter, fotografii] NEAMŢ [jurnal de reporter, fotografii] PĂTRĂUŢI [jurnal de reporter, fotografii] DOROHOI [jurnal de reporter, fotografii, video] Spre zecile de localităţi calamitate din nord-estul ţării îşi îndreaptă privirea, în aceste zile, o ţară întreagă. Într-acolo
              • linkhttp://www.veziceasculti.ro/2010/07/03/pe-siret-la-vale-in-urma-apelor/
• rss_politicaro
  • Rss
    • version2.0
    • Channel
      • titlePolitica Românească Online - Cele mai recente articole
      • linkhttp://www.politicaromaneasca.ro/
      • descriptionPolitica Românească Online
      • languagero
      • Item
        • 0
          • titleIsar anunţă o masură "stranie": introducerea unui "impozit zero"
          • titleimg(empty)
          • titleimg2<p><img alt="" src="/files/image/poze_stiri/mici/Lucianisarmic.jpg" style="width: 105px; height: 75px;" /></p>
          • titleimg3(empty)
          • linkhttp://www.politicaromaneasca.ro/pages/view/9508
          • guid
            • valuehttp://www.politicaromaneasca.ro/pages/view/9508
            • isPermaLinktrue
          • descriptionMinistrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar, a declarat că Guvernul lucrează la un program ce prevede introducerea unui "impozit zero" pentru diferenţa între profitul obţinut într-o anumită perioadă şi cel declarat într-un interval anterior.
          • pubDateThu, 24 May 2012 15:17:27 +0300
        • 1
          • titleDin luna iulie intră în vigoare reţeta electronică
          • titleimg(empty)
          • titleimg2<p><img alt="" src="/files/image/poze_stiri/mici/reteta-electronica-mic.jpg" style="width: 105px; height: 75px;" /></p>
          • titleimg3(empty)
          • linkhttp://www.politicaromaneasca.ro/pages/view/9507
          • guid
            • valuehttp://www.politicaromaneasca.ro/pages/view/9507
            • isPermaLinktrue
          • descriptionReţeta medicală electronică devine obligatorie din luna iulie, dar timp de şase luni va funcţiona în paralel cu cea pe hârtie.
          • pubDateThu, 24 May 2012 14:42:07 +0300
        • 2
          • titleSummit-ul de la Bruxelles la momentul concluziilor
          • titleimg(empty)
          • titleimg2<p><img alt="" src="/files/image/poze_stiri/mici/summit-UE-mic.jpg" style="width: 105px; height: 75px;" /></p>
          • titleimg3(empty)
          • linkhttp://www.politicaromaneasca.ro/pages/view/9505
          • guid
            • valuehttp://www.politicaromaneasca.ro/pages/view/9505
            • isPermaLinktrue
          • descriptionGrecia rămâne în zona euro, iar ţările UE s-ar putea împrumuta de pe pieţe prin intermediul unor euro-bonduri.
          • pubDateThu, 24 May 2012 14:03:56 +0300
• rss_radio3net
  • 0
    • R3page
      • id430
      • category_id1
      • nameConcertul Jessie J de la Orange Summer Party din Mamaia a fost confirmat
      • titleimg<img src="/app/webroot/files/image/Articole/jessie_j.jpg" width="475" height="203" alt="" />
      • titleimg2<img src="http://www.radio3net.ro/files/image/Articole/jessie_j_90.jpg" width="90" height="90" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryOrange România a confirmata astăzi prezenţa britanicei Jessie J la cea de-a şaptea ediţie a Orange Summer Party
      • text<p><strong>Orange Rom&acirc;nia</strong> a confirmata astăzi prezenţa britanicei <strong>Jessie J</strong> la cea de-a şaptea ediţie a <strong>Orange Summer Party de pe plaja H2O din Mamaia</strong>. Evenimentul la care intrarea este liberă va avea loc pe <strong>28 iulie 2012</strong> şi &icirc;l va aduce pe scenă şi pe <strong>Example</strong>.</p> <div>&nbsp;</div> <div><strong>&ldquo;Do It Like a Dude&rdquo;</strong> primul său single, lansat &icirc;n 2010, a st&acirc;rnit curiozitatea &icirc;ntregii industrii muzicale, iar &ldquo;<strong>Price Tag</strong>&rdquo; a devenit rapid una dintre cele mai ascultate piese de pe planetă. &ldquo;Who You Are&ldquo;, albumul său de debut a apărut &icirc;n 2011 şi nu a făcut dec&acirc;t să confirme talentul tinerei artiste londoneze. Materialul discografic a fost &icirc;ncununat cu trei discuri de platină &icirc;n Marea Britanie şi s-a v&acirc;ndut &icirc;n peste 2 milioane şi jumătate de exemplare. &Icirc;n primăvara acestui an Jessie J a devenit prima solistă din Marea Britanie care are nu mai puţin de 6 melodii de pe acelaşi album ce au jos &icirc;n Top 10.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Tot pe <strong>28 iulie 2012 pe scena Orange Summer Party va urca şi Example</strong>, un alt obişnuit al topurilor muzicale britanice. Cu trei albume la activ, Example a reuşit să se evidenţieze prin sound-ul său muzical special: o combinaţie de muzică electronică cu rap, dubstep şi chiar drum &lsquo;n&rsquo; bass. Albumul &ldquo;Playing in the Shadows&rdquo; a fost lansat &icirc;n toamna anului trecut a ajuns pe primul loc &icirc;n UK Album Charts, iar &ldquo;Change The Way You Kissed Me&rdquo; şi &ldquo;Stay Awake&rdquo; au ocupat primele locuri &icirc;n topul single-urilor.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Peste <strong>150.000 de oameni </strong>au asistat p&acirc;nă acum la show-urile Orange Summer Party. Pe scena de la Mamaia au urcat la ultimele şase ediţii: <strong>Sophie Ellis-Bextor, Akon, Sugababes, Duffy, I Am Kloot, Cut Copy, MIKA şi Jamiroquai.<br /> <br /> <br /> </strong>Sursa: <a href="http://www.iconcert.ro/concert-jessie-j-orange-summer-party-mamaia-confirmat.html" target="_blank">iConcert.ro</a><strong><br type="_moz" /> </strong></div>
      • added2012-05-24 16:31:08
      • modified2012-05-24 16:34:05
      • active1
      • tagsjessie j, orange summer party, h20 mamaia,
      • author_id3
      • pagtype_id1
      • toppage0
      • ordine4300000
      • ordinecategorie4300000
      • views1
      • comentarii0
      • related
    • Author
      • id3
      • nameAdi Gheorghe
      • added2009-07-22 11:29:00
    • Pagtype
      • id1
      • nameAlte pagini
      • added2009-09-11 10:05:53
    • Category
      • id1
      • titleimg2
      • smalldescCategorie Master "Alte pagini"
      • description
      • nameCategorie Master "Alte pagini"
      • titleimg
      • cattype_id1
      • parent_id0
      • active1
      • haschildren0
      • author_id1
    • Tag(empty)
  • 1
    • R3page
      • id429
      • category_id1
      • namePoets of The Fall şi Deathstars confirmate la ARTmania Festival 2012
      • titleimg<img src="/app/webroot/files/image/Articole/poets_of_the_fall.jpg" width="475" height="203" alt="" />
      • titleimg2&nbsp;<img src="http://www.radio3net.ro/files/image/Articole/poets_of_the_fall_90.jpg" width="90" height="90" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryPoets of The Fall şi Deathstars vor concerta pentru prima dată în România la ARTmania Festival 2012
      • text<p><strong>Poets of The Fall şi Deathstars</strong> vor concerta pentru prima dată &icirc;n Rom&acirc;nia la <strong>ARTmania Festival 2012</strong>. Noile trupe se vor alătura celorlalte trupe deja confirmate la cea de-a şaptea ediţie a festivalului de la Sibiu: <strong>Die Toten Hosen, Epica, Delain şi Trail of Tears.</strong><br /> <br /> <strong>Poets of The Fall</strong> are un portofoliu impresionant de premii &icirc;n Finlanda. Cele 4 albume lansate din 2005 p&acirc;nă &icirc;n 2010 au avut un succes remarcabil, ultimele două &icirc;nregistr&acirc;nd v&acirc;nzări de peste 10.000 unităţi, fiecare &icirc;n primele zile de la lansare. Finlandezii sunt o prezenţă puternica pe scena europeană, fiind activi &icirc;n toate ariile culturale, de la muzică la film şi chiar &icirc;n jocurile video: Alan Wake, Max Payne 2 sau Death Rally. Poets of The Fall va c&acirc;nta &ldquo;Carnival of Rust&rdquo; şi &ldquo;Late Goodbye&rdquo; pentru cei prezenţi s&acirc;mbătă, 11 august, la ARTmania Festival.<br /> <br /> <strong>Deathstars</strong> este un nume greu &icirc;n topurile mondiale ale genurilor industrial şi gothic metal, binecunoscută pentru numeroasele apariţii live şi pentru atitudinea lor controversată. Obişnuită cu mulţimile de spectatori din turneul Rammstein, formaţia suedeza va c&acirc;nta la ARTmania vineri, 10 august 2012. Energia muzicii lor va cuceri publicul rom&acirc;n cu hiturile lor, &ldquo;Blitzkrieg&rdquo;, &ldquo;Death Dies.<br /> <br /> Ajuns la cea de-a şaptea ediţie, festivalul <strong>ARTmania va avea loc la Sibiu &icirc;n perioada 6-12 august 2012</strong> şi va oferi iubitorilor de artă un program cultural variat ce va include concerte, expoziţii, workshop-uri şi alte evenimente speciale dedicate artelor frumoase. Concertele din Piaţa Mare vor avea loc &icirc;n zilele de vineri şi s&acirc;mbătă, 10 și 11 august 2012.</p> <div>&nbsp;</div> <div>Biletele şi abonamentele pentru <strong>ARTmania Festival Sibiu 2012</strong> pot fi achiziţionate din reţeua Eventim şi online de pe www.eventim.ro.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Preţul unui abonament este de 130 lei, iar al unui bilet de 90 lei, &icirc;ncep&acirc;nd din luna iulie şi p&acirc;nă &icirc;n ultima zi a festivalului un abonament va costa 150 de lei, iar un bilet pe zi va costa 100 de lei pentru principalele evenimente din festival.<br /> <br /> <br /> <br /> Sursa: <a href="http://www.iconcert.ro/poets-of-the-fall-deathstars-artmania-festival-2012.html" target="_blank">iConcert.ro</a></div>
      • added2012-05-24 16:27:08
      • modified2012-05-24 16:30:05
      • active1
      • tagspoets of the fall, deathstars, armania 2012, sibiu, 2012,
      • author_id3
      • pagtype_id1
      • toppage0
      • ordine4290000
      • ordinecategorie4290000
      • views3
      • comentarii0
      • related
    • Author
      • id3
      • nameAdi Gheorghe
      • added2009-07-22 11:29:00
    • Pagtype
      • id1
      • nameAlte pagini
      • added2009-09-11 10:05:53
    • Category
      • id1
      • titleimg2
      • smalldescCategorie Master "Alte pagini"
      • description
      • nameCategorie Master "Alte pagini"
      • titleimg
      • cattype_id1
      • parent_id0
      • active1
      • haschildren0
      • author_id1
    • Tag(empty)
  • 2
    • R3page
      • id428
      • category_id1
      • nameScena Groove On revine la B’ESTFEST 2012
      • titleimg<img src="/app/webroot/files/image/Articole/bestfest_2012.jpg" width="475" height="203" alt="" />
      • titleimg2<img src="http://www.radio3net.ro/files/image/Articole/bestfest_2012_90.jpg" width="90" height="90" alt="" />
      • titleimg3
      • summaryScena Groove On care anul trecut a fost unul dintre principale puncte de atracţie ale B’ESTFEST Park de la Tunari
      • text<p>Scena Groove On care anul trecut a fost unul dintre principale puncte de atracţie ale <strong>B&rsquo;ESTFEST Park de la Tunari </strong>revine şi la ediţia de anul acesta a <strong>B&rsquo;ESTFEST Summer Camp. Zicu, UFe, JO.E şi Rotopercutor</strong> sunt doar o parte din cei ce vor poposi pe această scenă &icirc;ntre <strong>6 şi 8 iulie 2012.</strong><br /> <br /> Ca şi la ediţia din 2011, scena <strong>Groove On</strong> va fi amplasată &icirc;n centrul zonei <strong>Bazzar </strong>şi &icirc;şi va păstra conceptul de anul trecut. Anul acesta spaţiul va fi mai amplu dec&acirc;t anul trecut şi va deveni locul &icirc;n care creativitatea şi veselia &icirc;şi vor da &icirc;nt&acirc;lnire pe parcursul celor trei zile de festival. Ritmurile de jazz, funk, broken-beat, reggae, idm, breakbeat, DNB, electro şi hip hop vor fi cele care vor pune stăp&acirc;nire pe &ldquo;scena octogonală&rdquo;, iar show-urile live vor fi cu siguranţă puncte de referinţă &icirc;n programul celor care vor participa la festival.</p> <div>&nbsp;</div> <div>Ediţia a şasea a festivalului va avea loc ca şi anul trecut <strong>pe malul lacului Pasărea din comuna Tunari</strong>, aflată &icirc;n nordul Bucureştiului. Pe scena festivalului organizat de <strong>Emagic</strong> vor urca printre alţii <strong>Garbage, Pulp, Royksopp, Milow, Caro Emerald, Skindred, Trolley Snatcha sau Modestep</strong>. <br /> <br /> Biletele şi abonamentele pentru festival pot fi achiziţionate la preţul de 125 lei şi respectiv 265 lei din magazinele Diverta şi online de pe <a href="http://www.myticket.ro." target="_blank">www.myticket.ro.</a><br /> <br /> <br /> <br /> Sursa: <a href="http://www.iconcert.ro/scena-groove-on-bestfest-2012.html" target="_blank">iConcert.ro</a></div>
      • added2012-05-24 16:22:20
      • modified2012-05-24 16:25:42
      • active1
      • tagsbestfest, tunari, zicu, ufe, rotopercutor, pulp, garbage, milow, royksopp, skindread, modestep,
      • author_id3
      • pagtype_id1
      • toppage0
      • ordine4280000
      • ordinecategorie4280000
      • views3
      • comentarii0
      • related
    • Author
      • id3
      • nameAdi Gheorghe
      • added2009-07-22 11:29:00
    • Pagtype
      • id1
      • nameAlte pagini
      • added2009-09-11 10:05:53
    • Category
      • id1
      • titleimg2
      • smalldescCategorie Master "Alte pagini"
      • description
      • nameCategorie Master "Alte pagini"
      • titleimg
      • cattype_id1
      • parent_id0
      • active1
      • haschildren0
      • author_id1
    • Tag(empty)
• rss_rras
  • Rss
    • version2.0
    • Channel
      • titleAntena Satelor
      • descriptionAntena Satelor
      • linkhttp://antenasatelor.ro/
      • lastBuildDateThu, 24 May 2012 14:50:48 GMT
      • generatorFeedCreator 1.8.0-dev (info@mypapit.net)
      • Link
        • hrefhttp://antenasatelor.ro/index.php?option=com_ninjarsssyndicator&feed_id=1&forma
        • relself
        • typeapplication/rss+xml
      • Item
        • 0
          • titleCeremonial religios şi militar organizat cu ocazia Înălţării Domnului şi a Zilei Eroilor
          • linkhttp://antenasatelor.ro/social/10816-ceremonial-religios-si-militar-organizat-cu-ocazia-inaltarii-domnului-si-a-zilei-eroilor.html
          • description<p><strong><img style="margin-right: 4px; border-color: #000000; border-width: 1px; float: left;" alt="militari-defilare3" src="http://antenasatelor.ro/images/stories/militari-defilare3.jpg" height="167" width="250" />Instituţia Prefectului, în colaborare cu Primăria municipiului Arad şi Consiliul Judeţean, a organizat joi un ceremonial religios şi militar, pentru a marca sărbătoarea Înălţării Domnului şi Ziua Eroilor. </strong></p> <p>Manifestările organizate la Cimitirul Pomenirea din municipiul Arad au debutat cu oficierea unui serviciu religios în memoria eroilor neamului care îşi duc somnul de veci aici de un sobor de preoţi avându-l în frunte pe Timotei Seviciu, Întâiul Stătător al Arhiepiscopiei Aradului.</p> <p><a href="http://antenasatelor.ro/social/10816-ceremonial-religios-si-militar-organizat-cu-ocazia-inaltarii-domnului-si-a-zilei-eroilor.html">Citeşte mai mult...</a></p>
          • pubDateThu, 24 May 2012 13:48:40 GMT
          • guid
            • valuehttp://antenasatelor.ro/social/10816-ceremonial-religios-si-militar-organizat-cu-ocazia-inaltarii-domnului-si-a-zilei-eroilor.html
            • isPermaLinkfalse
        • 1
          • titleCod Portocaliu pe două râuri de pe raza judeţelor Prahova, Vaslui, Galaţi şi Vrancea
          • linkhttp://antenasatelor.ro/social/10815-cod-portocaliu-pe-doua-rauri-de-pe-raza-judetelor-prahova-vaslui-galati-si-vrancea.html
          • description<p><strong><img style="margin-right: 4px; border-color: #000000; border-width: 1px; float: left;" alt="cod-portocaliu-pe apa" src="http://antenasatelor.ro/images/stories/cod-portocaliu-pe%20apa.jpg" height="167" width="250" />Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor /INHGA/ a actualizat, joi, avertizarea hidrologică de inundaţii, instituind Cod Portocaliu pe două râuri din bazinele hidrografice de pe raza judeţelor Prahova, Vaslui, Galaţi şi Vrancea şi Cod Galben pe alte 12 cursuri.</strong></p> <p>Potrivit avertizării citate, având în vedere situaţia hidrometeorologică şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, în intervalul 24 mai, ora 14:00 - 25 mai, ora 16:00, se instituie Cod Portocaliu de inundaţii pe râurile din bazinele hidrografice: Prahova superioară (judeţul Prahova) şi Bârlad cu afluenţii săi (pe raza judeţelor Vaslui, Galaţi şi Vrancea).</p> <p><a href="http://antenasatelor.ro/social/10815-cod-portocaliu-pe-doua-rauri-de-pe-raza-judetelor-prahova-vaslui-galati-si-vrancea.html">Citeşte mai mult...</a></p>
          • pubDateThu, 24 May 2012 13:31:22 GMT
          • guid
            • valuehttp://antenasatelor.ro/social/10815-cod-portocaliu-pe-doua-rauri-de-pe-raza-judetelor-prahova-vaslui-galati-si-vrancea.html
            • isPermaLinkfalse
        • 2
          • titleUn urs şi o ursoiacă vizitează periodic Băile Tuşnad
          • linkhttp://antenasatelor.ro/social/10814-un-urs-si-o-ursoiaca-viziteaza-periodic-baile-tusnad.html
          • description<p><strong><img style="margin-right: 4px; border-color: #000000; border-width: 1px; float: left;" alt="urs" src="http://antenasatelor.ro/images/stories/urs.jpg" height="167" width="250" />Un urs şi o ursoaică cu pui au început să îşi facă simţită prezenţa tot mai des, în ultimul timp, în staţiunea Băile Tuşnad, spre disperarea localnicilor, specialiştii în protecţia mediului căutând soluţii pentru eventuala relocare a animalelor în alt fond de vânătoare. </strong></p> <p>Şeful Serviciului Deşeuri şi Arii Protejate, din cadrul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Harghita, Both Jozsef, a declarat, joi, că în ultimele două săptămâni urşii au venit în Băile Tuşnad de şase ori. Teritoriul lor este foarte bine delimitat, în vreme ce în zona gării şi a şcolii din localitate vine în vizită un urs tânăr, solitar, în cealaltă parte a staţiunii a fost văzută de mai multe ori o ursoaică cu pui.</p> <p></p> <p><a href="http://antenasatelor.ro/social/10814-un-urs-si-o-ursoiaca-viziteaza-periodic-baile-tusnad.html">Citeşte mai mult...</a></p>
          • pubDateThu, 24 May 2012 13:25:19 GMT
          • guid
            • valuehttp://antenasatelor.ro/social/10814-un-urs-si-o-ursoiaca-viziteaza-periodic-baile-tusnad.html
            • isPermaLinkfalse
• GlobalSettings
  • jsCameraVolume15
  • jsCameraMute0
  • jsPlayerAudioVideo1
  • jsPlayerControlBarbottom
  • jsDefaultStreamFileRRActualitati1
  • jsDefaultStreamTypertmp
  • jsDefaultStreamImage/images/logo.png
  • AppMainPlayerExternalContentEnabled0
  • AppMainPlayerExternalContentEmbedCode<code></code>
• $request->data(empty)
• $this->validationErrors
  • Aro(empty)
  • Aco(empty)
  • Setting(empty)
  • Promoitem(empty)
  • Crondata(empty)
  • Rrapage(empty)
  • Author(empty)
  • Pagtype(empty)
  • Category(empty)
  • Videogallery(empty)
  • Comment(empty)
  • Tag(empty)
  • RrapagesTag(empty)
  • CategoryType(empty)
  • ParentCategory(empty)
  • Rate(empty)
  • Rateitem(empty)
  • Videofile(empty)
  • Podcast(empty)
  • Playlist(empty)
  • Top(empty)
  • Topitem(empty)
  • Promo(empty)
  • Grila(empty)
  • Programzile(empty)
  • Programitem(empty)
  • Userletter(empty)
• Loaded Helpers
  • 0Session
  • 1Seo
  • 2Formataredata
  • 3Imagesrc
  • 4Html
  • 5Form
  • 6Cache
  • 7Js
  • 8Mediabtns
  • 9Fck
  • 10AndreiJs
  • 11Text
  • 12Toolbar
  • 13Number
  • 14SimpleGraph
  • 15Paginator
  • 16Time
  • 17HtmlToolbar